988 matches
-
nebuniei, apoi am ocolit câmpul și m-am întors la fermă, am zis că ciorba nu e gata și nu am vrut să pierd norma... Nu am vrut să-l omor, tovarășu plutonier-major... - Nu ai vrut, nu ai vrut! se răstește milițianul. Să zicem, nu ai vrut, a fost un accident, da’ de ce n-ai strigat, da’ de ce nu l-ai adus în sat, la dispensar, da’ de ce n-ai spus? Hai cu mine dincolo! Dai o declarație și scrii tot
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
doară numai paie să-i dai să mânce. Că-z geaba te mai bocești acuma! nu-l mai dreji.” Cele două mame sunt singurele afectate de exprimarea și comportamentul profesorului. Mama lui Popescu „este foarte mâhnită”, plânge, iar când profesorul se răstește puternic, mama lui Ionescu se sperie. Când vine mama elevului Ftiriadi, o doamnă din înalta societate, se comportă exagerat de amabil și cu ea și cu cățelul pe care îl ținea în brațe. Este emoționat, îi ia cățelul în brațe
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prima oară în acea seară. - De ce, băi, agent? Mă ascultă, mă raportează, îmi taie limba? Le aia mama lor la toți, dacă mă enervez. Ce, n-am voie să mai vorbesc, acum? - Stai dracului în banca ta și taci! se răsti Mititelu la agentul-șef principal Furtună, trăgându-l violent de braț și împingându-l spre mașina lor. Până și ăsta mic a înțeles și tu, om bătrân, acum ți-ai găsit să te revolți? Conduc eu. Treci pe bancheta din
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
o dulceață de femeiușcă. Averea ei este considerabilă, ne-ar prinde bine. Visteria noastră este goală. - Timpul nu este în favoarea noastră! - Vorbește în numele tău. Eu sunt în grațiile focoasei. - S-ar putea, să nu mai fii în ale mele! se răsti în șoaptă, Mary. - Iubito, tu și cu mine suntem ca două jumătăți îmbinate perfect, dar avem nevoie de capital. Tu ocupă-te de țintele tale, eu de ale mele. Discuția se încheiase și cei doi se sărutau. " Lichele !" -V-ați rătăcit
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
dracului a evadat singur? Doar nu s-a evaporat... Cât mai este până la apelul de dimineață? - Două ore, domnule. - Cine mai știa de evadare? - Nimeni, domnule. - Cum adică nimeni? Doar nu era supraom, Franz. Îți bați joc de mine?, mă răstesc la el. Franz plecă privirea, apoi îmi spuse șoptit: - Trebuie să vă spun ceva, domnule. Dar între patru ochi... M-am înfuriat, fiindcă mi se părea că Franz știe prea multe, mult mai multe decât trebuia și mult mai multe
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
mă însoțea la concursuri... pe post de antrenor personal, în orice localitate. Am fost cu ea prin țară la olimpiadele de limba română. La Botoșani mi-am pierdut un cercel și am început să mă smiorcăi. Profesorul Gafencu s-a răstit neîndurător la mine: - Așa-ți trebuie dacă vii la olimpiadă cu cercei și cu mătușă după tine!!! Tot cu ea m-am dus la examenul de admitere la facultate. A venit apoi la toate examenele din sesiuni, cu o zi
MIMI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347208_a_348537]
-
că i s-a întâmplat ceva fetei. Aoleu, maică, să te duci acasă, că mor de frică să nu pățești ceva, că dacă nu murim noi înainte ne omoară tac-tu pe urmă. -Taci, Susano, nu mai cobi! s-a răstit tataie. Spune-i fetei că așa a fost, să nu mă creadă mincinos. -Sunt trecuți 40 de ani de atunci, ce mai țin eu minte toate prostiile! i-a răspuns mamaia, lăsându-ne pe amândoi cu gura căscată în mijlocul drumului
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
lui tataie, că ne aud! Și dacă nu este tac-tu?! mă ruga cu voce care îmi implora milă și înțelegere, neîndrăznind să-și dezlipească nasul de pe geamul aburit de respirația lui. -Ai dat în orbul găinilor, Gogule! s-a răstit mamaie la el și cum își trăsese deja rochia, l-a împins pe tataie și a dat să deschidă ușa. -Ce faci, Susano? Mă dai în mâna lor? a întrebat-o speriat. -Trageți mă nădragii peste izmene, ia-ți opincile
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
prindem una pentru tăiat. -Vino, bre, și ajută-mă să desfac oblonul, ți-am adus niște cocoși de prăsilă de la fermă. Și fără să înțeleagă de ce tataie nu se apropia, a sărit în camion. - Vino, bre, ce faci? s-a răstit tăticu la el. -Ce ai, Gogule? Vino, mă, să ne ajuți! i-a strigat mamaie din spatele camionului. -Ține-l bine, sunt mai răi decât un taur! i-a spus tăticu în timp ce îi dădea primul cocoș peste oblonul caroseriei, care, cu toate că era
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul! am auzit frânturi când trecea pe lângă prispă. -Dar-ar boala în năravul tău de buzoiancă! s-a răstit mamaia la mine, dar râsul lui tăticu m-a încurajat să rămân pe loc. -Plec acasă, le-am spus când au intrat toți în casă și i-am aruncat o privire lui tataie, care însemna: “Să vedem cu cine mai
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
întrebat curioasă. -Cum vrea Dumnezeu! mi-a răspuns, nemulțumit de atâtea întrebări carte îi făceau rău. -Dacă mori, ai să le vezi? l-am întrebat de data aceasta convinsă că nu-mi putea răspunde. -Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la mine și nervos a continuat: Nu mi-am terminat treaba. Mâine or să crească buruieni și am via de legat, porumbul de arat și plivit, mă-ta-mare vrea să-i fac chirpici pentru grajd. Vrei să mor ca să întâlnesc două
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
când se topea zăpada, până cădea bruma, desculț. Iarna aveam opinci bune, făcute de tac-tu-mare ăla bătrân, din piele de porc. Vrei să spui că, din șoriciul pe care mi-l dai să-l mănânc atunci când tai porcul?! m-am răstit la el supărată. Tataie rădea și printre protestele mele încerca să mă convingă că pielea pentru opinci este altceva. Din ce râdea mai tare, eu țipam și mai mult, bănuiam că așa cum eu eram curioasă să știu cât mai mult
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
taicu, zise Stelică. M-a înjurat de mamă, de bunici, că au fost chiaburi și că mă va spune la școală. -Ce înseamnă chiaburi? Întrebă prâslea. -Ăia care sug sângele poporului! Zise Tina. -Aoooooleuuuu ... ! -Nu te mai mira Nicușoare! se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
tatălui când își văzut feciorul angajat într-o zgomotoasă probă de motocros prin ogradă. Deși aflat ca pe jar, toată grija părintelui de până acum se risipi însă într-o clipă. Fiul său cel pornit să investigheze legendele nu se răsti la tatăl său, cum era de așteptat, că a dezgropat căpățâna bourului în absența martorului care se voia a fi. Însă cucernicia sa, pentru orice eventualitate, avea pregătit în grabă un plan B: era gata să-i spună fiului că
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
mare greutate și durere, mă dureau coapsele și nu mai puteam să-mi adun picioarele. Pe cap eram transpirată ca după un duș. I-am spus: -Dar cine v-a informat că vreau să dau afară copilul? Ea s-a răstit la mine, zicând că am destui, patru copii acasă și cel mai mare este cavaler de 20 de ani. -Vrei să-l faci de rușine? Am întrebat-o pe care mi l-a crescut ea. Și mi-am făcut o
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu' Goace. Mărin începu să tragă la foale. - Trage, mă, mai cu inimă! se răsti Mitru la el. O să-ți leg un chetroi de picere, ca să nu te mai salte foalele-n sus! Eu când aveam nouă ani, ca tine-acu', umbla tata să mă-nsoare ... Mărin se ambiționă și, în câteva clipe, cărbunii începură să
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
naziști ai vostri din Paris și din Berlin, sodomizați de voi, de Doamnele astea în roz! Și bolșevizați de Doamnele astea de bine! Că tot mai bine e acum la Prințul Spermin, la Roma, la Londra și la Washington! Se răsti dintr-odată cu vehemență Negresa blondă din grupul Doamnelor doamnelor. - Ba al vostru e sodomizat și bolșevizat de Doamnelor de bine de la Moscova și din tot Estul Europei, al nostru e prinț creștin și descendent din steaua lui David! Răspunse revoltată
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Antologie > MĂ REPED LA VIAȚĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului Veșnic eu mă zbat, veșnic eu asud, doru-i deturnat și poemul nud. Mă reped la viață, viața mă răsfață; mă răstesc la mine și la rău și bine. Aceeași încântare, aceeași frenezie; fără ezitare totu-i bucurie. Poate-i vina mea că iubesc o stea?! Poate-i vina lui?! Fiecare: e și nu-i! Referință Bibliografică: Mă reped la viață / George
MĂ REPED LA VIAŢĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358619_a_359948]
-
auzise o voce de femeie la capătul firului, se dovedise curând că era a neveste-si, vorbea foarte stânjenită, soțu-meu, repeta întruna, eu nu știu, cu el trebuie, da, el este ... , să văd ... , Sigmund, Germania la aparat!... Urmase un schimb răstit de vorbe, departe de receptor, pe care nu le înțelesese, pentru ca, în cele din urmă, acesta să fie violent trântit în furcă. Atunci pusese iarăși mâna pe condei și le scrisese ălora limpede și frumos că, date fiind noile condiții
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
precipitat, șuvoaie de aburi îi ieșeau prin gura întredeschisă. Tatăl lui, pirpiriu și gârbovit îndărătul său, căuta să-l domolească. Îi vorbea în dialect șvăbesc, cum obișnuia, probabil, față de alții, când nu voia să fie înțeles. Mai taci odată! se răstise la el fiul, făcându-l să-și înghită cuvintele. Ce cauți la poarta mea? i se adresase apoi lui, cu privirea holbată și pumnii strânși. Cred că greșești, îi spusese cu voce liniștită, poarta este a mea, cum a mea
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
pe atunci domnul Mayer, neamț, să vorbesc cu el de angajare pe timp de vară. Acela mi-a dat un formular de completat. Nu știu ce nelămuriri aveam, am întrebat de două ori același lucru. La care șeful de cadre s-a răstit la mine: „Cum nu știi?! Cum ai reușit la facultate dacă nu știi atâta lucru!” M-a ofensat grozav acest fapt, am lăsat-o baltă cu cererea de angajare! Dar, umblând printr-o secție mărginașă a fabricii unde șef era
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
sufletul. Ca de fiecare dată când aluneca cu mintea spre zilele în care fuseseră fericiți, începu să i se prelingă pe obraji roua sentimentelor risipite. Îl crezuse sufletul ei pereche, naiva de ea! Îl crezuse nobil și bun, până ce se răstise odată: - Nu ți-am spus niciodată că te iubesc! Și atunci, se întrebase ea de mii de ori, de ce intrase în viața ei, de ce i-o complicase? Nu putea fi atât de ignorant încât să nu-și dea seama că
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
luptat cu el în dorința de a-i smulge cuțitul, dar acesta a reușit s-o trântească la pământ. Ceilalți doi rămăseseră nemișcați. Priveau și nu știau ce să facă. - Tu ce vrei, fă! Să mori cu el? s-a răstit agresorul la femeia ce se ridicase în genunchi. - Iartă-l! Spre binele tău, nenorocitule. Intri pe viață în pușcărie. Mori acolo, gândește-te! l-a rugat Violeta plângând. - În pușcărie? Eu? Ai vrea tu, f...i gura mă-tii! Vrei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
pentru isprăvile pe care le faci! Cotoroanța se zbătu cuprinsă de furie, dar cei doi oșteni o îmbrânciră și o târâră pe scări. Ștefan îi aruncă o privire aspră. - Ce se întâmplă, stăpâne? Ăștia au înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri în casa mea, ți-am oferit o cameră cu pat și hrană fără să-ți cer vreo răsplată. Ți-am îndeplinit poftele ca unei bunicuțe, iar tu îmi umbli cu necuratul? Baba tresări, apoi
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
că haina îți trădează „simpatiile politice” !?”. Și, imediat, cu tonul poruncitor ce-i va „consacra” ceva mai încolo drept o „castă” care-și vor exercita (și executa) slugarnic temenelele și devotamentele - față de un stăpân căruia îi jurase credință necondiționată, se răsti la mine: „Leapădă-ți zeghea, tinere tovarăș!”, șuieră ironic, apăsat și imperativ unul mai șmecher, fără să mai țină seama că ne aflam totuși în prezența unor gură cască, atrași de ocazia de a chibița și de a-și lua
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]