1,210 matches
-
lipsei unei organizări coerente. În 1723, Ludovic al XV-lea preia conducerea regatului său în mod efectiv, reinstaurând monarhia absolutistă, dar lansându-se, ca și predecesorul său în interminabile conflicte europene și coloniale, care se sfârșesc toate prin eșecuri de răsunet. În plan juridic, domnia lui Ludovic al XV-lea înseamnă sfârșitul muncii forțate (1748), considerată o măsură punitivă inumană și degradantă chiar de rege. În 1757 are loc o tentativă de regicid, eșuată: regele este doar rănit ușor, însă pedeapsa
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
1989 multe din știrile din "Evenimentul zilei" (chiar și cele serioase) erau de fapt inventate. Formatul ziarului de la acea vreme era tabloid cu povești despre violuri sau scandaluri în minoritățile de țigani (cazul Hădăreni). Totuși articolul cu cel mai mare răsunet din această serie a fost cel despre găina care a născut puii vii. În numărul 390 din "Evenimentul zilei" (2 octombrie 1993) ziarul își informa cititorii: „Marți, 28 septembrie a.c. în curtea gospodinei Sevastița M., aflată în strada Vatra din
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
prin intermediul presei libere din diaspora românească, dar mai cu seamă prin emisiuni și interviuri acordate posturilor de radio „Vocea Americii“ și „Europa liberă“. La acesta din urmă i s-a transmis și un scurt interviu luat regelui Mihai I. Mare răsunet a avut, în acea perioadă, articolul:"„În România, condițiile pentru o revoluție populară sau pentru o schimbare deosebită sunt mai coapte ca oricând!“," publicat în ziarul „Micro Magazin“ din New York, la 2 aprilie 1989, în care autorul prezice și descrie
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
Merklín la sud, și cu Abertamy la vest. La începutul secolului al XVI-lea, un zăcământ de argint a fost descoperit în regiune. Această descoperire și noile activități pe care le-a provocat în anii următori au avut un asemenea răsunet încât, la sfârșitul anilor 1520, Agricola a pornit de aici studiile sale de metalurgie. Exploatarea acestor resurse a permis rapida dezvoltarea a regiunii, iar proprietarul terenurilor unde se situa mina, contele Stephan von Schlick, a devenit unul din cei mai
Jáchymov () [Corola-website/Science/337630_a_338959]
-
Steaua" (2000-2002), „Ziua literară" (2000-2004), „Familia" (din 1998), „Poesis" (2002-2014), „Mișcarea literară" (din 2004), „Poezia" (din 2006), „Oglinda literară" (2007-2008), „Luceafărul de dimineață" (2009-2011), „Vatra" (din 2009), „Caiete silvane" (din 2009), „Singur" (din 2009), ,Acolada" (din 2014), ,Tribuna" (din 2014), ,Răsunetul cultural" (din 2014). 1974 — Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. 1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contemporanul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
cîștigă primul său titlu districtual în 1924, în urma unui meci extrem de tensionat cu CFR Cluj, încheiat cu 2-1 pentru “alb-negri” într-un final disputat cu porțile închise după evacuarea spectatorilor, vizibil turbulenți pe parcursul primelor 75 de minute. Primul rezultat de răsunet din istoria CFR-ului vine în 1924: 1-1 cu tripla campioană a României Chinezul Timișoara, joc prilejuit de inaugurarea stadionului CFR, situat în vecinătatea Atelierelor feroviarilor. În anii următori, CFR-ul continuă să joace bine, amenințînd echipele care luptau pentru
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
venit în postura dublă de antrenor și jucător, să treacă direct la treabă. Efervescența sosirii lui Munti îi inspiră pe CFR-iști, care își dau sufletul pe teren în manșa următoare, contra lui Athletic Bilbao, obținând o calificare de mare răsunet. Tilincă, Anca, Oncică și noile transferuri Coroian și Minteuan nu se opresc, însă, aici, reușind să depășească și pe AS Saint-Etienne. Semifinala cu Zalgiris Vilnius este doar o formalitate pentru băieții lui Munti, provocarea cea mare venind abia apoi: finala
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
litere și științe din România". Publică volumul "Cartea de aur", în care adună aproape toată producția sa nuvelistică, dar și această carte despre "„care se poate spune că începe o epocă nouă în evoluția prozei artistice românești, nu are vreun răsunet.”" Anul 1903 este marcat de decesul mamei, Maria Macedonski, la 27 aprilie. Scrie articolul "Spre ocultism" în revista "Hermes" a lui Alexandru Petroff. George Bacovia se alătură cercului său literar și recită poezia "Plumb" care este primită cu o epigramă
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
apa de la fântâna Șiloah (Șiloamului), pentru a vindeca un orb din naștere, astfel permițându-i în mod miraculos să vadă "Lumina Lumii" (Ioan 9:5-11). Într-adevăr Ieșua (Iisus) este substanța și semnificația interioară a acestei sărbători ... După ce am auzit răsunetul de șofar, și ne-am pregătit pentru al întâmpina pe Mesia, acum suntem chemați să stăm în prezența Domnului când îl primim în corturile noastre. Semnificația acestei sărbători este mult mai largă decât Festivalul Corturilor, ea grupându-se în jurul a
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului"” de Dumitru Chiriac, „"Tinerii din țara-ntreagă"” de Mircea Neagu, „"Mama"” de G.D. Kiriac, „"Sârba pe loc"” de Gheorghe Danga, „"Răsunet de la Crișana"” de Ion Vidu, „"Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
nu Întrunește, din punct de vedere estetic, tot ce ne-am dori pentru evidențierea sublimului unui asemenea sentiment național, este o performanță. Aș putea spune, chiar, o performanță multiplă, fiindcă este vorba de: 1. performanță din punctul de vedere al răsunetului pe care l-a avut anunțarea celor două concursuri literare dedicate limbii noastre; 2. performanță din punctul de vedere al descoperirii perenității sentimentelor patriotice și naționale pe care le poate trezi un asemenea eveniment ; 3. performanță din punctul de vedere
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
Astfel prima ediție engleză a apărut în 1872 iar prima ediție italiană în 1878. În Statele Unite au fost publicate și ediții în limba germană pentru emigranții germani, prima la sfârșitul anilor 1860 la Philadelphia iar ultima în 1895 la Boston. Răsunetul mare pe care opera lui Scheffel l-a avut asupra contemporanilor săi poate fi explicat în parte prin sa a caracterului german al lucrărilor sale. Ideea unei unificări a Germaniei fusese unul din idealurile revoluției din 1848, similară aspirațiilor revoluționarilor
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu, Marioară de la Munte, Hi, hai Prahova, Ciobănașul, Omul când îi necăjit, D-uzi mândro
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu, Marioară de la Munte, Hi, hai Prahova, Ciobănașul, Omul când îi necăjit, D-uzi mândro ori n-auzi, Marșul lui Iancu, S-a dus cucu, Fire-ai maică blestemată, Trecui valea
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
liniște a unui stâlp complet nou pentru pereții despărțitori, care avea trei lucruri în comun cu Safe Click: reducerea cu 50% a timpilor de asamblare, mecanismul unic cu clic și simplificarea reală a lucrărilor în construcții. O altă lansare de răsunet (inițial în Danemarca) a fost cea a produsului Fasad-kassett Premium, un sistem de fațadă complet nou, care combină estetica scandinavă cu o soluție informatică, numită CASSETTEsoft, care simplifică întregul lanț de operații. În timpul verii, Divizia Profile a finalizat achiziția grupului
Istoricul companiei Lindab () [Corola-website/Science/322445_a_323774]
-
muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române!. În 1848, la cererea lui Andrei Mureșianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niște versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României. S-a născut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la Brașov. A învățat „Psaltichia” la București, cu Anton
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
viziuni. De la Primul Congres sionist care a avut loc la Basel în anul 1897 și până la moartea timpurie a lui Herzl în 1904, mișcarea sionistă a devenit o mișcare politică pragmatică, dinamică și de anvergură. Ideile lui Herzl au găsit răsunet în rândurile evreilor din Europa și în comunitățile evreiești din întreaga lume. Sprijinul maselor de evrei, mai ales din estul Europei, dar și din vest și din lumea islamică, a influențat creșterea valurilor de emigrare a evreilor în Palestina, și
Theodor Herzl () [Corola-website/Science/303123_a_304452]
-
din Nunta lui Figaro, Zerlina din Don Giovanni, Violeta din Traviata, Mimi din Boema și Sophie din Cavalerul Rozelor. Anul 1973 i-a adus debutul american la Lyric Opera of Chicago, interpretând rolul Mimi . Pentru Ileana Cotrubaș un succes de răsunet internațional a venit pe 7 ianuarie 1975 când a fost chemată în ultimul minut la Scala din Milano pentru a o înlocui pe Mirella Freni în Mimi din Boema de Giacomo Puccini. Cotrubaș a zburat cu avionul din Kent unde
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
noiembrie 1883, Szekszárd - d. 4 august 1941, Budapesta) a fost un scriitor maghiar, din prima generație de la revista Nyugat. A debutat ca poet decadent. În anii Primului Război Mondial și ai intrării țării sub regimul fascist, a protestat, în poezii de mare răsunet, împotriva ororilor războiului și a ocupației străine. Ulterior a desconsiderat funcția socială a artei, s-a izolat de viața publică, devenind adeptul concepțiilor estetizante ale literaturii. În romanele sale a zugrăvit destrămarea micii nobilimi. A realizat traduceri din literatura universală
Mihály Babits () [Corola-website/Science/300027_a_301356]
-
Primul exeget al Mioriței este Alexandru Odobescu (1834-1895), care inaugurează, totodată, "direcția comparatist-mitologică" a interpretărilor mioritice, prin studiul "Răsunete ale Pindului în Carpați", publicat în Revista Română în 1861. Prima includere a variantei Alecsandri într-un manual școlar are loc la Brașov, în 1861. Prof. Gavrile J. Munteanu cuprinde balada "Mieoara" în „Carte de lectură românească pentru classile gimnasiale
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
face numai prin scrisul domniei voastre educația înaltă a celor doritori să o primească și tot prin el, cititorul mai înaintat petrece spiritual. Ceilalți colaboratori, unii dintre ei notorii, dau contribuții utile însă, așa am credința, ele nu produc un răsunet plin. Totuși, așa cum este, revista începută și sfârșită de domnia voastră vălurește „conspirația tăcerii" întreținută din nu știu ce motive de către cei mai mulți. La Iași a prins. O citesc deopotrivă profesorii (unii cu ochi răi) dar mai ales studenții care vă tânjesc plecarea. Nu
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul drum pirn moșia boierului. Răscoală din anul 1907 a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un grup de țărani din Onești, Racauti, si Buciumi înconjoară conacul boieresc, amenințând că vor intra cu forța pe moșie dacă nu li
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala declanșată de lipoveni, cu răsunet național. Cu toate măsurile luate, în anul 1907 și la Lipovu-Români au ars pătule, magazii, condici, au fost împușcati răsculați. În anul 1911 aceeași Administrație a edificat un nou local de școală cu patru săli de clasă și cancelarie. În
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
adesea foarte originale și neconforme cu textul biblic, pe care însă îl folosesc subtil pentru a-și augmenta mesajele moralizatoare. Este posibil ca această tendință să fi fost alimentată și de „fenomenul Petrache Lupu” care s-a consumat, cu mare răsunet, în anii '30-'50 la Hunia și Maglavit (comune aflate la numai 10 kilometri de Dobridor) . „Brașoavele” sunt relatări trăsnite și insidioase prezentate, cu seriozitate, ca fapte reale de către dobridoreni ironici și/sau mitomani. Ei inventează presupuse „întâmplări de pomină
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]