1,232 matches
-
ascunsă în câte o ființă omenească. Angoasată de asemenea vedenii, îmi găseam adăpost acasă, în turnul meu de fildeș. Aveam cu mine Tolba plină și sufletul purtând o teribilă povară care se cerea descărcată. Fiecare întâmplare căpăta în mine un răsunet amplu și se cerea povestită. În fiecare povestire pe care mi-o schițam în imaginație, găseam alte sensuri și detalii, regăseam startul de unde să-mi continui scrisul. Să-mi descarc sufletul de greutatea imaginilor, a timpurilor pe care le trăisem
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
fi un vis propriu, născut târziu în noapte și volatilizat în zorii zilei, pentru ca apoi să renască mai puternic, dând frumusețe fiecărui amurg. Cu o activitate literară meritorie, semnând al zecelea volum de autor, inclusă fiind în unsprezece antologii de răsunet național și internațional, poeta bucureșteană completează galeria confraților valoroși, lirica sa dovedindu-se inspirată și de mare actualitate. În această taxonomie specială, IUBIRII i se întocmește o TRANSCRIERE FONETICĂ, nu atât în scopul redefinirii sale, cât pentru a reaminti cum
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
a avut o influență majoră asupra lor, totuși ,,colindele prezintă o bogată literatură apocrifă, legende sau întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
doi, este sublim! Acest prim capitol intitulat Ceva mai mult decât o simplă prefață” se încheie cu următoarele constatări: „A cunoscut viața. A luptat cu ea și a reușit” „Astăzi este plictisit de luptă, dar învingător. A efectuat zboruri cu răsunet de famfară, ale căror ecouri mai dăinuiesc. Maritele sale în ale aviației ating grandoarea . Paul Mitu este mândria Aviației Române” (pag.11 ) Titlul cărții este potrivit pentru poveștile ce urmează a fi narate.! Mitu lu` Mitu”pare un joc de
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
răspundere morală pentru veninul pe care unele plante îl scot din el. “ ), el se află la catedra înțeleptului care scoate în evidență frumosul. Armele lui sunt spiritul critic bine temperat și inteligența însuflețite de un suflu misterios. Dacă criticul de la “ Răsunetul“ dorește să pătrundă frumusețea unei opera literare, spre deosebire de unii critici care prin orce mijloace încearcă să Iă găsească deficiențe, Maximinian urmărește înțelegerea frumosului. În “istoria “, de care facem vorbire, descoperim analize pertinente la cărțile unor autori (aproximatriv 240 de scriitori
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
Românească, Steaua, Tribuna, Al cincelea anotimp, Dokiana, Semne, Radix, (Belgia ), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin ), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA ( SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca întotdeauna în astfel de cercetări, partea de ipoteze și de experiențe personale este destul de întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
Anamarol), 2013 . A publicat proză, poezie, eseu, critică literară, cronică de evenimente cultural-literare, epigrame, catrene, povestiri în proză și în versuri pentru copii, în revistele: „Literatorul”, „Argeșul”, „Oglinda Literară ”, „Albina Românească”, „Vatra veche”, „Luceafărul”, „Cafeneaua Literară”, „Vitralii”, „Dacoromânia”, „Pietrele Doamnei”, „Răsunetul”, „Agora Literară”, „Moldova Literară”, „Lumină Lină”, „Paradox”, „Contraatac”, „Amurg sentimental”, „Revista Societății Scriitorilor Români”, „Agero”(Stuttgart), „Luceafărul Românesc”, „Monitor Cultural”, „Neamul Românesc”, „Slova Creștină”, „Viața Literară”, „Analize și Fapte”, „Arcada”, „Glas Comun”, „Ecoul”, „Epoca”, „Universul Cărților”, „Pagina verde”, „Tânărul scriitor
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Păun-Pincio și în general cam toți viersuitorii timpului, gândeau, simțeau, și scriau ca Eminescu. După ce Gherea semnalase în 1887 fenomenul eminescian în amploarea sa, poetul Alexandru Vlahuță, prietenul lui Eminescu, ține o conferință la 12 martie 1892 de un mare răsunet, intitulată „Curentul Eminescu”, unde denunță cu mult patos maladia imitării de către tineri a marelui poet. Dar însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂND NU TE ÎNCREZI .. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Amintiri melancolici și cuminți, Muzicale ce-și fac loc în minți, Nu știu ce anume răsunete ar fi, Și ce parte din mine ar mai ști, Ce-am pierdut și unde amintea, Pare cum într-atât la smintitea.. Ai putea ști ce-i culmea? Pentru ignoranță au justificări, Că-și dau la prostita explicări, Invidiei curs
CÂND NU TE ÎNCREZI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365978_a_367307]
-
bibliotecară din sistemul sindical, aceasta reieșind, nu numai din numărul uriaș de cititori (cum îi convingea pe navigatori să citească în proporție de 90 % - nu știu) - cât și despre manifestările cu scriitorii și cărțile lor pe care le organiza, cu răsunet, în sălile de festivități ale Șantierului sau în alte locații. Astfel, l-am cunoscut și admirat pe scriitorul Ilie Tănăsache, venit să-și lanseze cartea (ca o corabie la apă) - intitulată „Mâine, cu mare dragoste”. Era prin anul 1975. În
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
gata oricând să ajute, nu numai colegii, dar și pe oamenii din Șantier care veneau la ea ca la Zidul Plângerii. Era recunoscută și apreciată de toată țara. Cine spunea: bibliotecara de la Șantierul Naval, spunea: bibliotecă model, activități model, de răsunet, noutate, inventivitate, atracție la lectură pe toate căile: proiecții de filme, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, procese literare asupra unor opere, spectacole, recitaluri poetice, biblioteci volante, dragoste de cuvânt, voie bună, spiritualitate înaltă. Toate acestea, adunate sub un singur
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
o nouă eră. Ne transformăm, dar mai bine așa, pentru că, dacă nu am fi făcut azilul, nu am mai fi existat. O să învățăm ce înseamnă asta, ne vom adapta”, spunea medicul Bulumac, visând să amenajeze un spital de Geriatrie, cu răsunet internațional, în curtea azilului. „Fondurile europene ar fi o soluție, ar fi ceva nemaipomenit!”. Dar nu a trecut mult, și, din 26 iulie 2016, Consiliul Județean Teleorman nu i-a mai încredințat doctorului și experimentatului manager, Nicolae Bulumac, mandatul de
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
împreună cu următorii parteneri media: RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI, Lithera.ro (site), FDL.ro -Fabrica de Literatură (site), Bocancul Literar (site), Proiectul Cititor de proză (site), revista „Algoritm Literar” (Hunedoara), revista „Noua Provincia Corvina” (Hunedoara), Confluențe Românești (site), revista „Cuib” (Hunedoara), cotidianul „Răsunetul” (Bistrița Năsăud), Televiziunea AS TV (Bistrița), Sighet Online (site), revista Impact cultural (Dâmbovița), Atheneum (site), Cafeneaua.com (site), Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu (Târgoviște), Revistasingur.ro (site), revista „Caiete Silvane” (Sălaj), revista „Lumina Lină/ Gracious Light” (New York, SUA). Antologia va
de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364993_a_366322]
-
găsești, Cuvintele ce s-ar putea s-ascundă, Sentimente sincere, dar nebunești. Visătoru-mi gând, acele versuri, Vor fi demult uitate, Limitate-n stricte înțelesuri, Cu aluzii încrustate. Arzând dorințele din suflet, Desigur nu le vom stăvili, Dar ecoul și acel răsunet, Poate în timp se vor strivi. Turda 10 septembrie 1966 Referință Bibliografică: BANALITĂȚI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BANALITĂŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366362_a_367691]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TEMERI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 576 din 29 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 367 TEMERI Caută-mi temeri în suflet, Vezi bine nu le vei găsi, Dar în al inimii răsunet, O coardă melodia va părăsi. Și va rămâne trist banjoul, Sau poate melancolic si tăcut, Din ritm va mai slăbi tangoul, Iar eu te voi întreba; Ce ai făcut? Îmi vei răspunde poate modest, Nu-mi atribui nici o vină, Nu
TEMERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366794_a_368123]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > SONETE CU RĂSUNET 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului nu sunt făcută să te fac robul meu să duc a foame de iasomie aroma îmi aduc aminte de jugul dintre noi îți
SONETE CU RĂSUNET 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366124_a_367453]
-
mele au gust de noapte neodihna genunchilor și neputința glasului ca să te strig m-aș retrage mă tem să nu mă jignească pasul timida mea grijă și oblojeala somnului pierdut cât țineam eu la copii!!!!! sonetista ... Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 2 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNET 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366124_a_367453]
-
spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor și activităților noastre l-au avut publicațiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean Făclia coordonat de către Mihaela Bocu, Port@Leu, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista Răsunetul din municipiul Bistrița condus de către Menuț Maximilian, Oglinda literară prin scriitorul Gheorghe Neagu, Napoca News prin directorul editorialist Ionuț Țene, televiziunile locale din București, Baia Mare, Vâlcea, Bistrița, Iași, Timișoara, revistele editate de către publicistul George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
Dârțu, președintele filialei Ligii Scriitorilor Iași. Filiala Brașov, președintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundația „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistrița prin Menuț Maximilian a provocat acțiuni culturale, revistele, cărțile și cronici culturale, în paginile cotidianului Răsunetul... Menționăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj și „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor și nu numai își lansează cu succes noile creații literare, aducându-și un aport deosebit la dezvoltarea culturii...Tot în cadrul
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
toată lumea se retrase pe margine, lăsând loc noii perechi sosite. Un ropot se aplauze sparse tăcerea, iar dirijorul făcu o plecăciune adâncă: - Bună seara tuturor! Propun ca această seară minunată s-o începem cu piesa Valurile Dunării,o operă cu răsunet în lumea muzicii internaționale, compusă în urmă cu un secol de către compozitorul român Iosif Ivanovici. Au urmat aplauze și urale îndelungi, apoi o liniște suavă învălui sala. Primele acorduri începură să se facă auzite, iar Elena păși prima pe ringul
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
delegații în țări din Asia, Europa și America reușind să dezghețe pojghița creată de unele declarații și atitudini revoluționar-belicoase, iscate de amatorismul unor „politicieni"postdecembriști. Tot datorită senatorului Viorel Faur, Ziua Națională și Imnul României sunt 1 Decembrie și „Un răsunet”, al lui Mureșanu, pledoaria sa, bine argumentată și orchestrată, convingând plenul Parlamentului. Spirit de luptător, lucid și ferm, tenace, a pledat numai cauze nobile, generoase, de bună convețuire și conlucrare, pentru binele țării și al cetățenilor, în cea mai exemplară
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
început viața sexuală de timpuriu. Ne aducem aminte de idilele lui din sat cu iubita din poezia „Seara pe deal”. Poezia aparține perioadei de tinerețe (1871). Și este o amintire proaspătă a trăirii din sat. Cadrul rustic al începutului înserării, răsunetul clopotului, toaca, oamenii care se întorc acasă de la muncă, pregătesc starea emoțională tulburătoare a poetului: „ Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagî, Ore întregi spune-ți-voi
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
prea mult ca popor supus genocidului și schimbării forțate a structurii, pierzînd 1 milion de români. Nu mai dorim această nedreptate pentru români. Consiliul Unirii, alte forțe din societatea civilă, au redat Românilor Demnitatea Națională, cerând - prin acțiuni pașnice de răsunet - dreptul la unitate, istorie, limba, dreptate și viitor. Dragi compatrioți, La 1 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de când, în partea de nord-vest a Chișinăului, pe o colina a moșiei Ghidighici, a fost inaugurat mărețul Turn al Dezrobirii Basarabiei
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
muzichie”, și folcloristului român Anton Pann, care prin opera sa a contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar versurile îi aparțin poetului român Andrei Mureșanu, născut la Bistrița, în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]