438 matches
-
în Lenzburg, tatăl Annei m-a rugat să avem o discuție ca între bărbați. În timpul absenței noastre primise, de la gazda berlineză a fiicei sale, o scrisoare plină de acuzații dubioase. Ce-i drept, el nu dădea doi bani pe bârfele răuvoitoare, dar era în afară de orice îndoială că rămăsesem în repetate rânduri peste noapte în camera fiicei, așa că, după părerea soției lui, la care voia să se ralieze și el, relația cu fiica lui, întemeiată după cum bine se vedea, pe afecțiune, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era o distanță de nouăzeci de metri. Crezi că se va Întoarce calmarul? Beth ridică din umeri. — Întreabă-l pe Jerry. Norman Își zise: „Acum nu mai face caz de chestia cu Geraldine. Sau preferă să-și Închipuie această entitate răuvoitoare ca fiind masculină?“. — Care-i monitorul? — Ăsta, spuse ea și conectă monitorul. — Jerry! Ești acolo? Nici un răspuns. Tastă: JERRY? EȘTI ACOLO? Din nou, fără efect. — Să-ți spun ceva despre Jerry, zise Beth. Nu poate citi cu adevărat gândurile. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
care au Încercat să-i trimită pe Mickey și pe ciracul lui În lumea celor drepți n-au fost prinși niciodată... Copii, luați-o ca pe un avertisment: omul este un mensch, este culoarea locală la puterea „n“, este minunatul, răuvoitorul binevoitor Mickster. E greu de ucis, pentru că niște trecători nevinovați preiau de fiecare dată plumbul fierbinte pe care scrie „Mickey“. Mickey s-a Întors, iar vechea lui bandă s-ar putea să se refacă. Meseriașule, dacă ai de gînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
bogații bancheri să se ciocnească zilnic cu splendorile noastre la modă și să se măsoare reciproc din cap până-n picioare În hol. — Bună, Andy. Care mai e treaba? Nu ne-am văzut de mult. Vocea din spatele meu părea insidioasă și răuvoitoare, iar eu m-am Întrebat de ce persoana cu pricina, oricare ar fi fost aceea, nu mă lăsa pur și simplu În pace. Îmi pregătisem mental rutina matinală cu Eduardo când mi-am auzit strigat numele, m-am Întors și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sexului, părerea mea e că o fată emancipată ar trebui să se comporte ca o virgină, astfel încât să aibă o reputație nepătată, indiferent de chestiile pornografice pe care le face, de fapt. Astfel, nu contează absolut deloc dacă niște persoane răuvoitoare lansează zvonuri fără perdea, porcoase despre ea, căci oricum nu le va crede nimeni. Ideea e să pozezi într-o neprihănită, dar să faci ce vrei și, astfel, ieși întotdeauna în câștig. Nu că asta ar avea defel vreo legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mediu. Dar ce se întâmplase cu înaintașul său: sintetul care-și pierduse mințile, provocându-i lui Ripley o ură atât de mare față de semenii lui? Comportamentul său ciudat să se fi datorat unui program care lăsa de dorit... sau intervenției răuvoitoare a unei ființe umane rămase în umbră? Dar de ce să fi acționat astfel o ființă umană? El știa că, în pofida programului său complet și a tot ceea ce putea să învețe pe durata de viață care i-a fost repartizată, specia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
invoca patrimoniul național și Legea celor 49 de ani. După apariție, cărțile intrau pe achiziție publică în biblioteci, și banii se întorceau la Academicieni. Firește că Scurtu nega toată povestea, interesul național se dovedea mai presus decât zvonurile invidioase și răuvoitoare (lansate, susținea el, de concurență) și, la urma-urmei, înainte să judeci, trebuia să te convingi singur de rezultate: mi-l arătase odată pe Caragiale velin, scos pe foiță de țigară, cu opera împachetată frumos în supracoperți și cutii de carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de câtăva vreme, la un grad de neomenie care pune pe gânduri pe oricine cugeta la rolul presei într-o societate liberă. Teza lui favorită este de-a demonstra că opozițiunea se compune de reacționari cari, în înțelegere cu străinii răuvoitori ai țării, uneltesc pieirea neamului românesc. Aceasta a spus-o ziarul "Romînul" nu o dată, nu de zece ori, ci de-o mie de ori; nu de un an, nu de zece, dar de când apare acest ziar. {EminescuOpXII 183} Acesta este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fragedă, s‑a dus să locuiască cu mătușa ei, Anna Yannikios. Dintr‑o dată, În ianuarie 1925, a fost posedată de un duh necurat care o 240 Suferința și creșterea spirituală tortura Într‑un mod Înfiorător. De fiecare dată când demonul răuvoitor auzea numele de Nectarie, Îi provoca victimei sale convulsii. Rudele fecioarei nu puteau să fie martore la tirania la care ea era supusă. Era În mai, În ziua de Rusalii, când au decis să o ducă la mormântul sfântului și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
grecească și slavonească”, peregrinările prin felurite locuri (Nifon a fost un athonit, iar Gavriil l-a cunoscut pe când se afla la mănăstirea Dionisiu), urcarea, firească și motivată, pe scara demnităților ecleziastice (episcop de Salonic, patriarh al Constantinopolului), cu așteptatele imixtiuni răuvoitoare ale „diavolului”. În Viața... Nicolae, mai apoi Nifon, circulă într-o Peninsulă Balcanică pestriță, complicată, străbate spații apreciabile, însoțit de destule informații corecte (lângă notele de convenționalism și de fantazare, puțin profitabile pentru individualizarea personajului), el aflându-se în scaunul
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
dragi acei oameni despre care scrisesem, aveam rude și strămoși greco-catolici (cei mai Îndepărtați, de care aveam cunoștință, fiind chiar preoți uniți din secolul al XVIII-lea), pentru ca acum să aflu că articolul În cauză fusese interpretat ca un atac răuvoitor la adresa greco-catolicilor. Altă reacție, care m-a afectat și mai mult, s-a produs după aproape un deceniu, În anul 1997. În revista Vatra, din Târgu-Mureș, părintele canonic Teodor Racovițan XE "Racovițan" publica o replică extrem de dură, Întinsă pe câteva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suficientă pentru a fi condamnat la ardere pe rug. O piatră comemorativă a fost depusă la Pudding Lane, iar pe aceasta era inscripționat următorul text:„Aici, prin îngăduința Cerurilor, Iadul s-a dezlănțuit asupra acestui oraș protestant, izbucnind din inimile răuvoitoare ale papistașilor barbari.“ Piatra a fost mutată în 1830 la Muzeul din Londra. (trad. n.) Sarcina de reconstruire a orașului a fost preluată de către Sir Christopher Wren, unul dintre cei mai mari arhitecți din istorie, personalitate complexă, expert în astronomie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se întemeiază pe un act de supraestimare a propriei personalități și pe un mod de interpretare caracteristic al situațiilor de conflict și frustrare în care persoana respectivă este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și stres sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrarea se dezvoltă din conflict, generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter amenințător suficient de puternic pentru a fi considerată ca frustrantă; la fel, persistența pentru o perioadă mai lungă de timp a situației obiective de frustrare sau
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
azi și a pretinde ca el să fi sesizat anumite evenimente, dacă nu fenomene marcante din ultimele decenii, precum recrudescența terorismului islamic, revoluția informatică, schimbările de mediu sau fazele actuale ale globalizării economice, înseamnă a practica o lectură îngustă și răuvoitoare. Politica între națiuni vizează anumite realități pe care urmașii lui Morgenthau, în viziunea lor conservatoare despre fapte și ființe, le socotesc perene și obiective. Vizează omul ca subiect moral și material al politicii. Vizează statul (înțeles ca autoritate centrală ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celor din top generează o cultură organizațională de tip paraniod. La toate nivelurile, relațiile dintre șefi și subordonați sunt impersonale, centrate pe teme persecutorii. Liderii care se simt persecutați și neîncrezători pot reacționa cu ostilitate, ca răspuns defensiv în fața intențiilor răuvoitoare și atacurilor subordonaților. Ei își justifică ostilitatea categorisind subordonații ca fiind calomnioși și incompetenți sau deliberat provocativi. Acești lideri recurg la accentuarea supervizării, formalizarea regulilor, înnăsprirea pedepselor sau fiind destul de agresivi cu angajații care par că le respectă opinia, asigurându
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cotidiene pe care trebuie să le condamnăm, se manifestă mai ales prin această insistență În dorința lui de a deștepta efectele prejudecăților, care altminteri ar putea fi puse În carantină, tratate sau reduse; el rezidă esențialmente În voința doctrinară, coerentă, răuvoitoare, pragmatic incarnată uneori În ură și materializată În comportamente precise ale unor indivizi ocupați „cinstit” cu „apărarea” posesiunilor proprii. Această afișare ostentativă și dogmatică a unui discurs persecutoriu tinde să se Înrudească, prin consecințele sale multiplicatoare și devastatoare, cu crima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se găsesc pretutindeni”, iar aventurierii nu lipseau din România. În vederea depășirii lipsei de personal, comandantul I.G.J. a cerut ca instituția să fie dotată cu pistoale cu gaze lacrimogene, mijloace de deplasare și telefoane, mai ales la posturile de jandarmi din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care să le transmită instituțiilor abilitate. La 31 august 1939 au fost emise norme metodologice informative/ contrainformative pentru instruirea cadrelor care lucrau în Gărzile Naționale. Domeniul informativ a fost prezentat mai sus, iar contrainformațiile au avut ca scop combaterea zvonurilor „răuvoitoare” care ponegreau liderii politici, defăimau și sabotau legile în vigoare. Zvonurile care urmăreau să creeze neîncredere în armată, în situația financiară a țării, asupra regelui și guvernului trebuiau urmărite și, mai ales, identificate sursele de proveniență. În cazul când în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de bunuri. În ceea ce privește banii, economiștii germani doreau să apeleze la aurul țării pentru a cumpăra materiale strategice din țările neutre. Iată cum comenta un observator român reacția germanilor: Germania credea că la București acționa o clică de politicieni bătrîni și răuvoitori, care stăteau ca niște larve în Banca Națională și dirijau această citadelă a reacțiunii o clică de politicieni români anti-germani (Politikastertum) care conducea viața economică a României și indirect și scena politică și care se străduia să saboteze eforturile românilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aruncă la toți cei întîlniți: Este prietenul meu, cel mai bun prieten, lăsați-l, își cumpără medicamente pentru copilul său pe moarte (cel puțin așa mi-a tradus el). Algerienii se dau la o parte, nu devin amabili, sînt încruntați, răuvoitori, dar nu atacă. În farmacie, aceleași cuvinte domolesc perplexitatea celor prezenți. Nimeni nu zîmbea, copilul vorbea tot timpul, mă ținea de mînă, uneori țipa. După aproape o oră, am revenit în cartierul meu. Eram atît de recunoscător acestui minunat micuț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu 23 ianuarie 1918, care a fost primită cu entuziasm și mare bucurie de toată populația Basarabiei, inclusiv de către minoritățile acesteia. Trupele române nu s-au amestecat în chestiunile politice ci s-au limitat la restabilirea ordinii. Dincolo de toate speculațiile răuvoitoare de ieri și de astăzi, considerăm că intervenția armatei române a contribuit la restabilirea ordinii, făcând posibilă exprimarea liberă a voinței populației Basarabiei, într-un proces ce nu mai putea fi stăvilit. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd, care nu mai
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a face cu un inconștient dificil de localizat: Mincu - Ovidiu se scufundă „în tăcerea nopții ca un pește ce se lasă în abisurile cele mai adânci” și Rougemont: „Ceasul nocturn, când nu izbutești s-adormi, nu-i oare ceasul nostalgiilor răuvoitoare?” În felul acesta suprarealismul tragic, despre care am vorbit, devine aproape un alibi pentru a face să treacă, drept mărturii cotidiene ale veghii, acele lucruri care sunt vertijuri onirice poetice, și ca să ascundă, sub termenii „societate” și „istorie”, tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
poporului român". Cu altă ocazie, presat de chestiunea "reunificării familiilor", în special în ceea ce privește minoritatea maghiară din Transilvania, Ceaușescu a adoptat o postură "oarecum defensivă în anumite momente", pretinzând "că era "mândru" de recordul României în această sferă, acuzând "câțiva oameni răuvoitori" de încercarea de a afecta relațiile bune ale Bucureștiului atât cu Budapesta cât și cu Washingtonul, și sugerând că părerile părinților viitorilor tineri emigranți ar trebui de asemenea luate în considerare" (SR/Romania: 25 April 1978, 4). Ceaușescu s-a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
USA Today: Iată o poveste cât se poate de personală despre asasinarea unui personaj pe Internet. Ar putea fi și povestea ta. Nu am nici cea mai mică idee a cui minte bolnavă a putut să conceapă „biografia“ falsă și răuvoitoare care a apărut În dreptul numelui meu timp de 132 de zile pe Wikipedia, populara enciclopedie online gratuită, ai cărei autori sunt necunoscuți și, practic, de negăsit. Mai era ceva: „John Seigenthaler s-a mutat În Uniunea Sovietică În 1971 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]