1,802 matches
-
până și pe cel dedicat literaturii și plăcerii „verbului visator” să înlocuiască, prin strădanie și trudă dedicată, stricăciunea și confuzia. Acest studiu, ca și altele, ce se sustrag „culturii de porunceală” de la noi, ilustrează în chip strălucit acest „răspuns de răzeș”. Însă de aici rezultă, deopotrivă, și o altă încheiere ce uimește încă și mai mult și chiar în grad înalt. Căci atitudinea aceasta răzeșească nu se întâlnește decât rareori între așa-zișii „intelectuali” din România și când se întâlnește nu
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele ce răsărea încă pe lună, Căpițe strânse, odihnite-n vreme Doreau povestea lor ca să ne-o spună. Răzeșii mei, rămași în oful lor acasă În satul cel uitat între coline, Privesc amar pe drumul colbăit de raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri ce mă răscoală. Aud cum plânge satul după mine Un bocet sfânt ce sufletul îmi frânge, Prin sânge de răzeș ce-mi curge-n vine Durerea și suspinul lui m-ajunge. Tresar în somn
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri ce mă răscoală. Aud cum plânge satul după mine Un bocet sfânt ce sufletul îmi frânge, Prin sânge de răzeș ce-mi curge-n vine Durerea și suspinul lui m-ajunge. Tresar în somn, mă cheamă - acasă vântul Și florile de câmp, toate mă vor, Străvechilor păduri le aud cântul Chemându-mă să viu în sânul lor. Născut, crescut, ,,bogat
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
era constituită în totalitate din profesioniști, căliți în nenumărate bătălii anterioare purtate pe alte meridiane ale lumii, Ioan-Vodă opune o armată mult inferioară numeric și din componența căreia, mai puțin de o treime poate erau oșteni de meserie, majoritatea fiind răzeși luați direct de la coarnele plugului. În doar două luni, viteazul domnitor și oastea sa, dau lovitură după lovitură oștilor otomane, sprijinite de cele muntene și transilvane. Mai întâi, la Jiliște, spulberă armata turco-munteană, condusă de Petru Șchiopul și fratele său
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Toate Articolele Autorului Sfântul Ioan a trăit în sec. XVII în vremea sfinților mitropoliți Varlaam și Dosoftei cu care a întreținut strânse legături de prietenie. S-a născut în ținutul Vrancei (pe atunci numit ținutul Putnei), într-o familie de răzeși, Gheorghe și Anastasia. Pentru că își dorea nevoința mănăstirească, monahul Varlaam Moțoc, o rudă a sa și care mai târziu avea să devină mitropolitul Moldovei, îl duce pe tânăr la mănăstirea Râșca. A fost tuns în monahism în anul 1830 de către
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
soborul și slujba de înmormântare fiind conduse de mitropolitul Dosoftei. A fost canonizat în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii ortodoxe Române din 5-7 martie 2008. Sfântul Varlaam , s-a născut în anul 1580 într-o familie de răzeși din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
Steaguri păzite de astre De la Tisa pân' la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Să-și găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am prins în Hora Unirii Să scăpăm Țara de hoți Căci ne cere legea fi rii Să-i judecăm pe netoți. LIMBA STRĂMOȘEASCĂ
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
liberă a fiecăruia, pe discernământ, pe dorința de stabilitate și parteneriat. Iată un întreg puternic și nu unul fisurat sau casabil ca cel al jumătăților. Pentru Bălăbănești cu drag, Diana - Sorina Bodia, avocat. Și prin mine curge niscaiva sânge de răzeș de la Bălăbănești.
Despre ”jumătate” () [Corola-blog/BlogPost/339953_a_341282]
-
1806 Scrisoare către răzășii de Bălăbănești, pe Jeravăț, pentru a se înfățișa la judecata domnească. Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu Surse: „Monografie - Bălăbănești un sat de răzăși” - Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia Elena Guță(Pământ) , „Răzeșii de Bălăbănești” - G.F. Tașcă, „Documenta Romaniae Historica” A. Moldova Vol I- Academia de Știinte sociale și politice a R.P.R.
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
se fură dar se și-nvață - de la specialiști. Prin urmare se impun calificări și realificări urgente pe domenii unde comuna are resurse: zonă meliferică excepțională - apicultură; soluri extrem de bune - legumicultură, pomicultură și construcții; „Picior de Paris” - turism rural; „tărâm de răzeși și dascăli” - nevoie urgentă de personal calificat în școli, cu orientare practică și inițiativă etc. Autor: Florin Munteanu
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
Conul Mitică Bârnaz, răzeș din Bălăbănești (Galați), și-a luat nevastă din Rachelu (Tulcea)... și o duce bine. O duce încolo, o duce încoace, o duce în brațe, o duce în ispită, o duce elegant... că Mitică-i un adult foarte bine crescut. Are
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2012 se împlinesc nouă ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2013 se împlinesc zece ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
alb îl porți în închisoare/ Ca Pacea porumbelul lui Picasso.// Din piept dacă te-aș rupe ca pe-o floare/ Și-n palmă-apoi te-aș ține-n întuneric,/ Un diamant ar scânteia feeric/ La a celulei neagră cheutoare.// Bătrânii mei răzeși ți-au dat văpaia,/ Din zborul rândunelii ai bătaia,/ Moldova toată-ți dete cutezanța./ Din care floare-albastră-ți culegi mierea?/ Din ce izvor curat îți sorbi puterea?/ -Și inima-mi răspunde: E Speranța! (Poeții După Gratii. Mănăstirea Petru Vodă-2010) Grigore Ilisei
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
a mai rămas de apărat? Micul întreprinzător); - iluzia democrației imaculate: “După cum observa Victor Davis Hanson, sistemul actual are încă de dat un răspuns la întrebarea dacă democrația e posibilă în lipsa existenței unei clase de țărani, de fermieri, de yeomen, de răzeși, a căror independență economică și virtuți rustice de autosuficiență, spirit de întreprindere, stocism, și prudență au stat la baza ideii democratice din vremea Greciei antice și până în secolele XIX-XX.” (Ce-a mai rămas de apărat? Satul); - iluzia dreptei intolerante: “Nu
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
Autorului În „Istoria literaturii române”, G.Călinescu îl include pe C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului său
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
vâlcene și se oprește în Insula tulnicăreselor din inima Transilvaniei, suie în Maramureș bătând la porțile sculptate cu semnele-simboluri statornicite din vremurile civilizației dacice și turnate în sufletul românesc de pretutindeni, oprindu-se apoi să venereze Sărbătorile Pascale cu urmașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare. O călătorie fantastică, un discurs eseistic de o incontestabilă valoare artistică și culturală, splendidă magie din care ne deșteptăm de abia când închidem copertele minunatei cărți în care „Orice semn este o insulă”. Eliza Roha Referință
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
înhăitează „cu o turmă de pierde-vară, cartofori și petrecăreți”cu podărese (curve) și derbedei. Degeaba îl trimite la moșie, departe de gașca din București, că aici își face o altă gașcă cu aceleași apucături și preocupări. Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul îl retrimite la București unde este sechestrat de o bandă de cartofori, după ce pierde banii la cărți. După ce-i plătește datoriile, se sfătuiește cu alți boieri divaniți și-l trimite
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
negândite, Pietrele vor fi zidite Și cu mare bucurie Și cu mare măiestrie. Iar când clopotul cel mare Va suna de sărbătoare, Ștefan-Vodă și ai lui, Să se-nchine Domnului, Vor veni cu-ai lor plăieși, Cu boieri și cu răzeși, Iar săgeata aurită Va rămâne-n veci vestită! ***** Referință Bibliografică: Săgeata cu vârful de aur / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]