488 matches
-
împuște (fără somații inutile) 2.384 indivizi care, ca și muștele excitate de gustul mierii, au încercat să pătrundă fără documente în Republica Democratică Vandana. Printre cei astfel pedepsiți s-a aflat și numitul Julius Zimberlan. Julius Zimberlan din comuna Răzoarele de Jos (Republica Umanistă Vandana), contabil la RSDER, a descoperit o trecere secretă prin vechea canalizare a orașului și obișnuia, de ani de zile, să vină duminica la masă la socrii săi aflați de cealaltă parte a gardului cu sârmă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Umanistă Vandana), contabil la RSDER, a descoperit o trecere secretă prin vechea canalizare a orașului și obișnuia, de ani de zile, să vină duminica la masă la socrii săi aflați de cealaltă parte a gardului cu sârmă electrificată, în satul Răzoarele de Sus. Până ce, într-o zi de 3 ianuarie, a fost depistat și împușcat. Micul Peter Zimberlan, fiul lui Augustus Zimberlan, primarul din Răzoarele de Sus (Republica Democratică Vandana) și verișor primar cu contabilul Julius Zimberlan, a auzit în timpul mesei
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
la masă la socrii săi aflați de cealaltă parte a gardului cu sârmă electrificată, în satul Răzoarele de Sus. Până ce, într-o zi de 3 ianuarie, a fost depistat și împușcat. Micul Peter Zimberlan, fiul lui Augustus Zimberlan, primarul din Răzoarele de Sus (Republica Democratică Vandana) și verișor primar cu contabilul Julius Zimberlan, a auzit în timpul mesei de prânz ce a pățit unchiul Julius. De ce a fost omorât unchiul Julius? a întrebat micul Peter. Fiindcă a vrut să vină la bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și podgoriilor, plutește un nor de nuanțe și arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi roditori se gârbovesc sub povara fructelor zemoase. În câmpuri, orizonturile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este cărnos, senzual, încărcat de materie, pământul este gras, valurile unsuroase, spicele cu țâțele pline de colastră. Uneori, asistăm la plecarea pământului spre alte lumini; atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului s-au lăsat de-a pururea la fund cu oasele ucișilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe foc, apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și în umbra lui se dă cu toporul de trei ori, zicînd: „Fugi nălucă prin prelucă*, prin răzor, printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și în umbra lui se dă cu toporul de trei ori, zicînd: „Fugi nălucă prin prelucă*, prin răzor, printre răzor, că te tai cu ăl topor!“ Cînd cineva ține sara vreun copil în brațe, să nu l ridice în sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ați putea crede. Dați-i o șansă plantei de a-și reveni, în ciuda frunzelor ofilite și a tulpinei moarte în aparență. • Pregătiți vasele și jardinierele care vor fi folosite la înfrumusețarea terasei. • În martie, îndepărtați ramurile rupte, tundeți tufișurile, curățați răzoarele și delimitați-le cu borduri; curățați grădina alpină, înlăturând toate gunoaiele adunate în timpul iernii. • În aprilie, împrăștiați compost sau gunoi de grajd peste straturi, transplantați sau semănați plantele bianuale, divizați plantele perene și plantați bulbii care înfloresc vara; puneți în
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
complexă: În pervazul / ferestrei dinspre pajiște, cu ochii / la cer părea că stăm; și dintr-o dată / văd luna desprinzându-se și parcă, / pe cat se-apropia căzând, pe-atâta / părea c-o văd crescând, pân'ce la urmă / se prăbuși-n răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-s într-un flutur, Mă trag din pîlcuri de ciuperci c-otravă, Însă nurlii; izvoare-mi duc pe tavă Dulci genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să Învețe să scrie și să citească. Las că n-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fânul era așezat În podul grajdului sau În celnă, iar ce nu Încăpea aici se făcea clăi afară. După numărul clăilor se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
luat calea codrului și dus a fost. Trecând peste câteva dealuri, a ajuns În cele din urmă aici printre blocurile locuite de pensionari. Cei miloși Îi aruncă așa câte o ciozvârtă. După ce o mănâncă se așează iar pe câte un răzor și Își linge rănile. Urmele ciomegelor mai că se vindecaseră. Trecând pe acolo, știam că la un bar cu terasă se găsește suc de roșii, caz rar. Crâșmărița nu m-a privit prea prietenos, văzând că doar la atât se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iluziile se retrăgeau.... M-am ridicat de la masă și m-am culcat. Conflict mai larg? îmi spuneam, care conflict? Nu există nici un conflict. Ce poate să facă un țăran? Să dea unuia cu sapa în cap că i-a călcat răzorul sau i-a jefuit ovăzul. În Ion, de Liviu Rebreanu, unul îi dă altuia cu sapa în cap că a venit la muierea lui, pe care o iubea mai dinainte. S-a scris! În Țăranii, de Reymont, o muiere e
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fără o satisfacție secretă, pe acest atotputernic pitit în acel pod, departe de caii lui pe care îi călărea trecând ca o vijelie pe uliți, speriind-o pe mama, adesea cu capul plin de sânge după cine știe ce încăierare pentru un răzor pe care plugul vecinilor îl mușcase, sau după o bătaie cu socrii care nu dăduseră fetei nu știu ce vită promisă. Nu mai era mai-marele satului. - Tu ești băiatul lui nea Tudor Călărașu? îl aud că mă întreabă. Parcă avea o nostalgie
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
arome... Împăratul Verde era verde pal! În magazinul de fleacuri ai scăpat de mine cu-n sărut, a fost suficient, se înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste suflete, perechea de pepeni se zbenguiau fascinanți în terminații printre răzoarele frustrate. În magazinul de șiretlicuri ai intrat nesigură, nervoasă că nu mă vezi, ai crăpat din ochi un văl de miresme și-atunci m-ai simțit; epuizată de-atâtea căutări, însă nesupusă ai chiuit s-aud numai eu vâltoarea și-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a fragmentelor în stil doctoral. Este hilar cât haos țicnit produce această falsă nevoie de ordine: "important e să iau un premiu pentru debut / să-mi caut o casă și să mă mut / pentru că iarna deja a trecut / a) la răzoare / b) pe ștefan cel mare / și să am în parcare / o mașină (un opel frontera sau un re-nault/ espace ar fi cel mai mișto) / c) sub nările tale / ca două confetti / plutind înspre squarul / din piața rosetti". La fel, întrebările
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
repezeală. Dar, deși de natură diferită, ele păstrează în comun proprietatea materială de a frapa privirea din exterior. Proiect mai puțin ambițios ori mai ambițios decât a nu știu câta estetică de filosof. Mai puțin, deoarece copitele conceptului ar răvăși răzoarele gustului, unde nu-s îngăduite decât piciorușele de porumbel. Dar poate mai ambițios, dacă, dincolo de inexorabila demistificare a imaginilor, urmărim o mai bună înțelegere a ochiului, a plăcerilor și a onoarei lui. Se va fi înțeles că nu există, pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cu cumanii” (II, 350). Considerând că între dacoromâni și aceste popoare au avut loc contacte îndelungate, mai ales în partea estică a spațiului dacoromân, el pune pe seama acestor neamuri denumiri precum Bahlui, Bârlad, Berheci, corhană, Covurlui, Fălciu, Galați, mire, răzor, Tecuci, Vaslui (II, 362 urm.), ceea nu se justifică etimologic. Menținerea constantă a bazei psihologice, alături de baza de articulație, în explicarea trecerii latinei la română este motivată, în concepția lui Philippide, de faptul că oricum am înțelege această trecere, mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
zeii? (Nu pot să intre ca tine În forme fragile, nemuritorii!) Gândurile se sparg gălăgioase de marginea lucrurilor, Culorile-și schimbă nuanțele tot mai murdar, În râuri se-ncinge materia la soarele-același Pe câmp crește iarba ferice cu iepurii-adormiți pe răzor Doar eu nu știu de ce dracu-ncolții din sămânță De ce Întâmplarea mă-mpinse afară din dulce-ntuneric Poți să mă amăgești cu vorbe meșteșugite, Că stelele atârnate de-orbite-n spațiu sunt altele acum Că soarele-i palid, bolnav de stomac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
văd prin ierburi nici păsări, nici fluturi, nu se aud, nu se simt ciocârliile acelea, oare au existat cu adevărat? Te Îndrepți repede spre un grup de colegi, te avânți cu ei să jupuiți acel șarpe-copil găsit din Întâmplare pe răzorul Înflorit, zgâindu-se la o vrabie. El, șarpele nu e decât un element de decor acolo; „copii, dacă o să găsiți un șarpe, o să-i scoatem pielea și o să vă arăt din ce organe se compune corpul său“, spune brutal tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]