1,305 matches
-
univers paralel care, deși mult superior lumii noastre, rămîne Întru totul rău, fiind coruptibil. E greu de Înțeles motivul pentru care Ioan de Lugio a trebuit să recurgă la o interpretare atît de neașteptată. O cauză ar putea-o constitui raționalismul, potivit căruia miracolele nu sînt și n-au fost niciodată cu putință, În lumea de aici, Însă ar putea fi posibile Într-o lume paralelă. Ar fi totuși arbitrar să-i atribuim lui Ioan de Lugio această Înțelegere de tip
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a interpretării greșite” care nu se va completa niciodată. Să urmărim acest joc pe măsură ce se desfășoară. Mai Întîi tabla de joc: Cartea Genezei, alcătuită din versiuni diferite de către Învățați tradiționaliști, care nu s-au gîndit nici un moment la mileniile de raționalism ce aveau să urmeze după ei. În cursul unor lecții pe care le-am ținut În anul 1987 la Universitatea din Chicago, am ajuns, Împreună cu studenții, la concluzia că primele două versete ale Genezei ar admite aproximativ cincizeci de interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a epocii moderne. Prelungind tradițiile Academiei Grecești, școala lui L. de la „Sf. Sava” va da roade în plan social-național prin pregătirea generației pașoptiste. Ideile din discursuri, înștiințări, apeluri ș.a. reflectă formația sa de Aufklärer, în care se îmbină teologismul cu raționalismul. Influențat în special de filosofia lui Chr. Wolf, el nu rămâne străin nici de opera iluminiștilor francezi. Opiniile politice, marcate de josefinism, au ca sursă opera lui J. Lanjuinais (Le Monarque accompli). Morala îi este cunoscută prin opera lui Fr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
ne-a adus totodată prima cartografie viabilă. Există un moment în istorie care vine ca o bucurie pentru ochi, când omul, creat după imaginea lui Dumnezeu, se apucă să recreeze natura după imaginea omului. Atunci se cristalizează acest amestec de raționalism și voluntarism care a secularizat privirea occidentală mai mult decât orice altceva. Căci nu ne place ceea ce vedem, ci vedem ceea ce ne place. Iar când o societate îl iubește ceva mai puțin pe Dumnezeu, privește mai atent lucrurile și oamenii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere cuprinzătoare, bine documentată, a
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo, modernizarea presupune următoarele coordonate esențiale: modernizarea politică, prin intermediul democratizării; cea economică. prin industrializare; cea socială, prin îndeplinirea dezideratelor libertății și egalității; și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile în care modernizarea a fost asimilată civilizării prin democratizare, industrializare și raționalizare. Una dintre cele mai controversate teorii contemporane privind
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre dilemele fundamentale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
doctrinei. Între aceste concepții au fost și cel[a1]e privind universaliile. Cu toate acestea viziunea oficială permitea o anumită libertate prin încercarea de a asimila toate modalitățile de a concepe universaliile, acceptând parțial și nominalismul nu numai elemente ale raționalismului. Cearta universaliilor a permis construirea unei viziuni ample asupra universului și este un pas înspre conturarea unei noi imagini a științei, prin susținerea existenței universalului ca suport al cunoașterii. 1.4.3. Logica 102 și raționalitatea pură În contextul căutării
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe care le-o aduce este aceea că și-au "formulat principiile înainte de a fi consultat în mod regulat experiența"69. Urmașii scolasticii și ai Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de Renaștere este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii științe moderne. Indiferent de metoda aplicată, indiferent de curentul din filosofie (raționalism sau empirism) dorința științei a fost de a descoperi "adevărata natură", realitatea. Această căutare a realului este cea care susține și cenzura imaginarului. Era nevoie de o astfel de cenzură pentru a putea găsi "noua realitate", "adevărata natură". Cenzura era
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imediat. Știința trebuie să cerceteze natura și nu să realizeze construcții teoretice abstracte. Indiferent că a fost vorba despre empirism, care consideră că știința trebuie să se construiască pornind de la relația directă cu imediatul prin observație și experiment, sau despre raționalism relația cu natura a fost revalorificată. Nu doar Bacon sau Galilei doresc reîntoarcerea la cercetările directe asupra naturii, dar și Descartes reconsideră modul în care realizăm experimentele și modul în care ne raportăm la imediat. De exemplu regula III este
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezintă unul dintre fundamentele epocii moderne. Cea de-al doilea principiu se referă la raționalitatea discursului. Acesta trebuie să fie bine ordonat din punct de vedere logic, bazat pe o metodă clară. Aceasta a fost nu doar una dintre premisele raționalismului modern, care prin Descartes a susținut în mai multe rânduri că "e nevoie de metodă în cercetarea adevărului din lucruri"2, dar și ale empirismului care chiar dacă a dezvoltat o relație specială cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considera că Bacon este un agnostic, dar el nu face altceva decât să sublinieze limitările minții omenești și nevoia stringentă a unei metode. Ideea că Divinitatea este singura care poate cunoaște prin contemplare realitatea nu reprezintă decât o critică a raționalismului. Rațiunea singură nu ne poate îndrepta spre cunoaștere. Avem nevoie de o metodă. Metoda pe care a identificat-o Bacon este cea inductivă. Prin inducție putem ajunge la formă ca esență a substanței, ca mișcare a atomilor. Deoarece Bacon nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cum se manifestă această criză? Este un a-și lua rămas bun de la certitudini; este abandonarea oricărui fundament pentru a naviga spre necunoscut, fără nici un sens, ba mai mult liberi în sfârșit de strânsoarea sensului. Gândirea modernă cunoscuse alternativa dintre raționalism dogmatic și scepticism, amândouă variante ale raționalității „forte”; propu-nea totul sau nimic. „Gândirea slăbită”, în schimb, deși nefiind sceptică, refuză să-și pună problema adevărului ca fiind deci-sivă. Așa cum a scris Nietzsche, „lumea adevărată a devenit o poveste”. a) Lumini
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fără să se învechească sau să-și piardă una dintre părțile componente 190. Postfață Sociologia memoriei a reprezentat pentru Halbwachs în Cadrele sociale o luptă epistemologică și totodată una politică, în care, contrazicîndu-l pe Bergson, instituia (în concluzie) un nou raționalism, o nouă sociologie, o nouă teorie a progresului care trebuia să fie, în concepția sa, psihologic și politic în același timp. Am prezentat detaliat aceste elemente în postfața la Cadre apărută în 1994. Ceea ce era adevărat în 1925 să se
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
era o carte de referință în polemica izbucnită, de cîțiva ani, în jurul ideii de cauză și de lege și care în 1932 își va atinge apogeul, o criză acută, o dată cu principiul indeterminismului al lui Heisenberg. În această bătălie generală pentru raționalism, Halbwachs va îmbina rigoarea experimentală a abordării cantitative, în care a devenit un maestru (analiza conduitelor umane prin statistici și cifre), cu reevaluarea conștiinței individuale și colective ca memorie și proiect, adică drept conștiință marcată de subiectivitatea timpului. Asta înseamnă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
indeterminismul unei particule în fizică au același sens. El citează un articol din 1920 al lui Borel, "Radioactivitate, probabilitate, determinism", publicat de Victor Karady în Sociologie și morfologie socială (p. 290). Această lungă expunere despre lege, despre statistică și despre raționalism raportat la statistică, plecînd de la sociologie și extinzîndu-se la alte domenii, se va afla în centrul unor îndelungate reflecții, căci în 1934 el va scrie "Despre lege în sociologie", articol care se încheia cu aceste cuvinte: "Ne dăm astfel seama
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Noua Școală sociologică de la Chicago, atenția față de transformările lumii economice și politice, arată manifestări ale alternanței. În mod recurent, există în operă un mecanism stoic pe care îl găsim în special în Memoria (capitolul 4): întoarcerea la Spinoza și la raționalismul clasic pentru care cunoașterea rațională a lumii, a suferinței, a înfrîngerii compensează iluzia individului că este singur pe lume cînd suferă. Între 1933 și 1935, tonul carnetelor se schimbă, iar pentru Halbwachs începe experiența luptei antifasciste, pe care o va
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică și, totodată, ca memorie a disputei epistemologice în jurul memoriei colective. Doar memoria colectivă este concretă, doar ea este o
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și ale școlii sociologice în general, care explică un eveniment spunînd: "societatea voia...", "grupul social dorea...". Critica pe care Marc Bloch i-o aduce lui Halbwachs care a încercat toată viața să apere ideea de cauză și de lege în numele raționalismului este că veritabilul raționalism se găsește în domeniul istoriei, care folosește, în studierea tradiției, chiar mecanismele și agenții tradiției, adică actorii, cauzele și efectele observabile, verificabile, în contrast cu discursul metafizic, finalizant și arhaic al sociologiei. În asta constă cea mai gravă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în general, care explică un eveniment spunînd: "societatea voia...", "grupul social dorea...". Critica pe care Marc Bloch i-o aduce lui Halbwachs care a încercat toată viața să apere ideea de cauză și de lege în numele raționalismului este că veritabilul raționalism se găsește în domeniul istoriei, care folosește, în studierea tradiției, chiar mecanismele și agenții tradiției, adică actorii, cauzele și efectele observabile, verificabile, în contrast cu discursul metafizic, finalizant și arhaic al sociologiei. În asta constă cea mai gravă obiecție a lui Marc
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]