312 matches
-
caute adevărul prin propriile mijloace, care nu are încredere în rațiune. Dovada cea mai clară este faptul că îndrăznește să trateze, cu o totală lipsă de deferență, simboluri animaliere creștine cu o mare autoritate în epocă. Spiritul său este unul raționalist, nu religios. În fine, o realizare mirabilă a culturii române o reprezintă o traducere aproape intergrală a Istoriilor lui Herodot, la mijlocul secolului al XVII-lea. Manuscrisul, descoperit de Nicolae Iorga la mănăstirea Coșula și editat în transcrierea lui C. Onciu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
filosofiei creștine, reprezentată de nume precum Theofil Coridaleu sau Meletie de Arta, de la care a și preluat modelul flamandului van Helmont; deși din referințele sale lipsesc cu totul cele care dominau discursul filosofic occidental, de la Descartes la Bacon și alți raționaliști, el se arată mult mai conservator față de maeștrii de la care a deprins filosofia. Oricum ar fi, și în această lucrare, Cantemir se arată a fi un fidel al "gândirii religioase", dominantă în cultura est-europeană. Filiația medievală este evidentă. Deocamdată, Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vedere, ci omul care are încredere în rațiunea sa, în posibilitatea sa de a afla răspunsuri pe cont propriu. Descartes emite, în partea a V-a a Discursului despre metodă, celebra teorie despre animal ca mașină lipsită de suflet. Conform raționalistului francez, două lucruri l-ar diferenția net pe om de celelalte ființe: capacitatea de a-și comunica gândurile prin intermediul vorbirii și rațiunea. Nu există nici o altă ființă însuflețită oricât de perfectă sau născută sub o zodie fericită care să facă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
față de realitatea spirituală a adevărurilor creștinismului, pe care simbolurile zoomorfe le transmit, ci semnul unei atitudini critice față de lumea pe dos, colcăitoare de vicii, care strică acest echilibru. Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a arătat convins de existența unicornului, sprijinindu-și credința pe descoperirea unor fosile asemănătoare, a căror imagine o și reproduce 67. Faptul că, în plin secol al XVIII-lea, un raționalist se arată dispus să mai creadă în existența unui animal a cărui apartenență la domeniul fabulosului fusese de nenumărate ori demonstrată indică faptul că unicornul nu își pierduse cu totul puterea de a fascina și că adesea mitul este mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punct de vedere normativ. În context, poate fi subliniată o altă caracteristică distinctivă a Școlii engleze, mult valorificată de autorii contemporani: acceptarea argumentelor normative în abordarea relațiilor internaționale ca elemente constitutive necesare și, în același timp, legitime ale teoretizării. Pentru raționaliști, societatea internațională de astăzi, prima societate internațională universală, are o cultură comună minimă, dar nu poate atinge nivelul unei comunități de limbă, religie sau de norme extinse și detaliate. Există multe tensiuni și multă diversitate în societatea internațională contemporană, a
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
critica maioresciană continuă textele de la 1868 și 1876. Occidentalizarea nu este dublată de soliditatea privirii istorice și de atenția la etosul stării a treia. Ceea ce domină este încrederea naivă în posibilitatea frazelor și conceptelor de a fi soluțiile miracol. Universalismului raționalist Maiorescu îi contrapune, îndrumat de prudența postburkeană, profilul legislatorului care negociază relația dintre împrumut și adaptare, lucrând, temeinic și modest, la această operă de altoire și de reformare. Încă o dată, miza textului maiorescian este redefinirea sincronizării înseși - ea este semnificativă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
orizont geografic și istoric, imprimă sentimentul că autorul lor a pătruns temerar pretutindeni. În probleme de filosofie și logică, în literatură română și străină, în teatru și artele plastice, în traduceri, în complexe probleme religioase, politice, etnice, mereu ca un raționalist al secolului XX și ca un credincios cu autocontrol, el, care prin temele abordate este văzut ca autoritate în domeniu. Mereu dispus la întrebări și la refuzuri față de răspunsurile vechi, eminamente critic, critica egalând la el cu disciplina intelectuală și
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
scrie în tradiția filozofiei analitice: format la Oxford, elev cîndva al marelui Bertrand Russell și unul dintre îngrijitorii operei lui Collingwood, studiile pe care le-a publicat pînă acum abordează subiectul relativismului din perspectiva unui nerelativist cumpătat (sau a unui raționalist emancipat). Pe lîngă faptul că e autorul unor cărți importante, dintre care una semnată împreună cu Joseph Margolis, un nume răsunător peste ocean, Krausz este și pictor (cu cîteva expoziții importante) și dirijor al orchestrei din Philadelphia. Aproape neverosimil de erudit
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
această carte pentru a insista asupra conținutului ei. De acest conținut se vor bucura cititorii la ediția a doua a cărții, corectata, în pregătire la Editură Univers. Bătălia canonica, la limită, e un episod într-un război mai mare, între raționaliști și relativiști. Numai că, în vreme ce războiul continuă, bătălia canonica, așa cum o conduce un Harold Bloom, cred eu, e pierdută. Bloom e o specie, din păcate, pe cale de dispariție. Un cititor frenetic și vorace, măcinat (era să scriu "posedat", urmărită fiind
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
care mie mi se pare mai convingătoare și mai lucida, nu ar ezita să îl denumească așa. Oricui i-ar fi imposibil să tranșeze într-un articol, ba chiar și într-o carte sau mai multe, conflictul dintre relativiști și raționaliști. Mai realizabila și chiar mai interesantă mi se pare, așadar, o confruntare rezumativa, dar pe probleme fundamentale, între cele două demersuri. Rostul acestei confruntări nu e de a adjudeca disputa, ci mai degrabă de a lămuri punctele de inflexiune ale
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
în natură, natura însăși căreia i se dezvăluie geometria secretă, ritualurile magico-poetice, modificările optice și sonore în funcție de regimul astronomic și meteorologic, iată doar cîteva dintre coordonatele acestei ambițioase instalații. Care nu e doar opera unui artist, ci și utopia unui raționalist fantast care mai crede în forța exorcizatoare a artei, în semnul apotropaic și în locul bun. Dinu Câmpeanu a reușit să atingă performanța de a suspenda materialului, cu predilecție lemnului, orice speranță de autoexprimare. Asociat, în multe dintre lucrările sale, cu
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
de ateism a reapărut ca o acuză adusă celor ce puneau la îndoială starea de lucruri religioasă, însă acesta câștigă prestigiu în epoca Luminilor. În secolul al XX-lea ateismul a devenit o poziție filozofică exprimată cu precădere în cercurile raționaliștilor și ale umaniștilor seculari. De-a lungul istoriei, mulți oameni de știință, filozofi, scriitori și oameni politici au fost atei. Multe religii afirmă că moralitatea este derivată din poruncile unei anumite zeități și că teama de zei este un factor
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în ""Însemnare a călătoriei mele"", surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa. În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din "Enciclopedia" lui Denis Diderot.
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
Tolstoi scrie o mulțime de broșuri în care își expune noile idei asupra religiei, bisericii, artei, școlii, educației, vieții, muncii, progresului, patriotismului, guvernului, militarismului, chestiunii agrare etc., scrieri care constituie ceea ce s-a numit "„tolstoism”". Inițial, Tolstoi a fost un raționalist. Tendințele raționaliste l-au ajutat ca scriitor, să prezinte critic aspectele negative ale vieții ruse. Totodată trebuie amintită și permanenta sa adeziune la ideile lui J. J. Rousseau. Convingerile filantropice ale scriitorului au început să iasă la iveală în jurul vârstei
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
, latinizat: Benedictus de Spinoza (n. 24 noiembrie 1632, Amsterdam - d. 21 februarie 1677, Haga) a fost un renumit filosof evreu olandez de origine sefardă cu strămoși de proveniență portugheză ("d'Espinosa"). Spinoza a fost un raționalist și unul din reprezentanții panteismului în timpurile moderne. Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes, însă - spre deosebire de concepția dualistă a acestuia din urmă - Spinoza a avut o reprezentare monistă a lumii, întreaga existență reducându
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
(n. 12 octombrie 1934, Newark, New Jersey) este un arhitect contemporan american care a influențat sensibil arhitectură secolului 20. Este cunoscut pentru design-ul raționalist și pentru folosirea culorii alb. Meier a studiat la Cornell University, de unde a terminat cu o diplomă de arhitect, "Bachelor of Architecture", în anul 1957. După ce a lucrat pentru compania Skidmore, Owings & Merrile în 1959, si apoi pentru Marcel Breuer
Richard Meier () [Corola-website/Science/308725_a_310054]
-
unor propoziții pe care nu le înțelegem. A crede înseamnă id quod mente firmiter tenemus (ceea ce mintea consimte cu putere). Trebuie să înțelegem ceea ce credem și, în consecință, credința vine din rațiune. Poziția lui Abélard este deci aceea a unui raționalist incurabil, ceea ce poate explica, cel puțin parțial, poziția sa mereu duală în majoritatea problemelor de care s-a ocupat. Prima sa convingere, totuși, este aceea că Logica constituie instrumentul indispensabil al Teologiei. Acest lucru trebuie însă înțeles numai ținând cont
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
de care trebuie să ne debarasăm pentru a percepe adevărul. Astfel, "mythos" înseamnă în greacă "cuvânt" sau "poveste", însă un cuvânt sau poveste care nu este măsurată, raționată, așa cum este cazul sinonimului său "logos". În limba vechilor greci, recunoscuți ca raționaliști, "cuvântul care povestește" n-are aceeași valoare cu "cuvântul care demonstrează"! Aristotel spunea: Dar subtilitățile mitologice nu merită să fi supuse la un examen serios. Să ne îndreptăm mai degrabă atenția spre cei care gândesc pe baza demonstrației."" Mai aproape de
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
cazul celor sociale, o terminologie incomprehensibilă. Deși mulți oameni se interesează de probleme științifice și rezultate ale cercetării științifice scrise în limbaj accesibil tuturora, cercetarea științifică în sine este considerată ca greu de pătruns. Criticii îi consideră pe savanții ori raționaliștii care dezvoltă modele complicate fără legătură cu experiența (empirie), ori drept credincioși bigoți în știință dominați de scepticism, ori drept birocrați ai unui aparat științific uriaș, sau drept servitori ai statului sau ai firmelor. O altă formă a criticii științei
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
de a imagina lumi (prin literatură, artă, filosofie). Ideea centrală a romantismului, pe care o reflectă și concepția humboldtiană este că nu suntem aici într-o lume dată; ființa umană are un destin mult mai tragic decât cel afirmat de raționaliști și empiriști, în sensul că omul trebuie să-și construiască, să-și creeze, cu puterile proprii, lumea în care trăiește. Pentru Humboldt, locul focal unde începe această creație fundamentală a lumii este limba. Lumea noastră se instituie în procesul creării
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
fost dat, eronat și peiorativ, apelativul de Anabaptism de către polemiștii Catolici și Protestanți. Cercetarea modernă a reușit o diferențiere a taberelor care compuneau împreună Reforma radicală. George H. Williams împarte radicalii în trei mari grupări distincte: Spiritualiști, Anabaptiști (re-botezători) și Raționaliști evanghelici. Spiritualiștii au fost împărțiți la rândul lor în raționali (Sebastian Franck), evanghelici (Caspar Schwenckfeld) și revoluționari (Thomas Münzer, liderul războiului țărănimii din 1524-1525, Andreas Carlstadt). Și între Anabaptiști se disting trei grupări distincte: Evanghelicii (cei mai proeminenți lideri ai
Reforma radicală () [Corola-website/Science/303655_a_304984]
-
au fost Conrad Grebel, Balthasar Hubmaier, Michael Sattler, Menno Simons, Pilgram Marbeck), Contemplativii (Hans Denck, Ludwig Hatzer, Adam Pastor) și Revoluționarii, faimoși pentru regatul apocaliptic de la Münster (liderii lor erau Melchior Hofmann, Jan de Mathijs și Jan Bockhold de Leyden). Raționaliștii evanghelici erau numiți și unitarieni, fiindcă respingeau doctrina Trinității. După mijlocul secolului XVI mulți unitarieni au adoptat teologia sociniană. Cei mai cunoscuți lideri ai lor erau Laelius și Faustus Socinus și Michael Servetus. Două mari puncte comune îi apropiau pe
Reforma radicală () [Corola-website/Science/303655_a_304984]
-
La început Reformatorii au înclinat spre adoptarea poziției Anabaptiste cu privire la botez și suficiența Scripturilor, dar și-au schimbat poziția din teama de a nu pierde sprijinul populației și al autorităților seculare, fiind acuzați de aceștia de oprire la jumătatea drumului. Raționaliștii evanghelici respingeau doctrina Trinității și sacramentele. Erau umaniști creștini și tindeau să respingă orice ținea de credință și nu putea fi confirmat de rațiune. Promovau libertatea religioasă, și acolo unde au putut exercita influență asupra autorităților, au făcut-o, obținând
Reforma radicală () [Corola-website/Science/303655_a_304984]