633 matches
-
rău (după percepțiile noastre), ni le dă cu multă iubire. Întotdeauna acolo sus cineva ne iubește și ne dă permanent alte șanse, adăugă el și, după o scurtă pauză. continuă: Oamenii primesc mereu semnale de sus, dar le ignoră, le raționalizează prin logică și atunci se rupe filmul. Am văzut o mare parte din ei, sunt bogați, le merg treburile, sunt căsătoriți, au copii, se plimbă. Într-un cuvânt, le merge bine. Aparent, nu fac nici un păcat și nu mai văd
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
se obține ori se investește plusvaloarea nu mai este fetișizat, cum considera Marx. Managerii și alți profesioniști de astăzi legitimează dominația și inegalitățile necesare sistemului industrial capitalist prin manipulări subtile ale plăcerilor de tot felul, pentru că acum însăși comunicarea se raționalizează prin variate măsurători. Așa se uită și se pierd normele schimbului simbolic, cele ale structurilor de personalitate, ale deciziilor rezonabile. Deși dorința discutării publice, democratice, în adoptarea marilor opțiuni politice nu a dispărut, ea subzistă mai mult refulată decât defulată
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Această strategie „preparatorie”, „de amorsare”, trebuie dublată de o „strategie oportună de parcurs”, care să fie operațională, corectivă și optimizantă. Strategia, în sens general, exprimă intenția de a construi acțiunea în funcție de diverse rațiuni. Preocuparea centrală o reprezintă intenția de a raționaliza evaluarea în planul metodelor și al dispozitivului aferent. În lucrările de specialitate din pedagogia românească conceptul de „strategie de evaluare” a fost abordat simplist, într-o manieră clasică, fiind înțeleasă ca o combinare inspirată și oportună de metode și mijloace
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
au atins acel prag peste care s-a trecut, în termenii lui Ulrich Beck, de la „raționalizarea tradiției” la „raționalizarea modernității” înseși. Astăzi ne-am afla încă în plină modernitate, și anume în acea fază în care modernitatea caută să se raționalizeze pe sine, întrucât a devenit reflexivă. Tocmai această reflexivitate a modernității noastre actuale este explorată în acest volum. În al doilea rând, admit că fazele modernității sunt legate între ele prin tranziții sau prin treceri și petreceri care marchează atât
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranșanți: „comunismul a fost modernitatea în modul cel mai determinat și în postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiției”, pentru a se considera pe sine ca obiect și subiect al reflecției, este necesar să evidențiem continuu: a) în ce constă distincția modernității pe care o trăim în prezent; b) la ce tip de cunoaștere să apelăm pentru a „raționaliza modernitatea” noastră; c) cum să ne implicăm cu toții - experți, politicieni, jurnaliști și fiecare persoană - pentru a genera acele constelații ale construcției ce răspund cel mai adecvat așteptărilor și speranțelor noastre. În acest sens, calitatea vieții individuale și sociale devine referința
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și pentru o modernitate ce devine ea însăși reflexivă. Aceste teze vor fi dezvoltate în continuare. 3.2. Individualizarea în tranziție Individualizarea (persoanelor) este analizată în relație cu structura și mobilitatea socială, cu birocrația (care, prin setul său de norme, raționalizează activități, poziții și relații dintre persoane) sau cu strategiile de viață prin care fiecare procură și utilizează resurse pentru atingerea unor scopuri. Inițiată mai ales de modernitate, individualizarea (persoanelor) apare ca un proces de construcție personală a propriei identități și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
magistrați, medici sau ingineri la psihologi etc.). Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pozitiv, ca o "furie la adresa maestrului. "Vandervert (2009a, 2009b) a propus ca aceasta prodigiozitate infantilă să fie explicată că o buclă de feedback pozitiv între producția gândirii/performanță în memoria de lucru, care apoi este transmisă la cerebel unde este raționalizat, iar apoi retrimite înapoi la memoria de lucru, rezultând astfel o ieșire constant crescătoare cantitativ și calitativ a memoriei de lucru. Vandervert, de asemenea, a susținut că aceasta memorie de lucru/buclă de feedback pozitiv cerebelar a fost responsabilă pentru
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
ca și tatăl său și era desemnat prin același atribut. Documentele rămase În urma recensământului eșuat (catasto) din statul florentin din anul 1427 ne dau câteva informații cu privire la crearea patronimelor permanente În Europa. Acest catasto fusese o Încercare ambițioasă de a raționaliza veniturile și puterea militară a statului prin Înregistrarea locuitorilor și vârstei acestora, precum și a averilor, locuințelor și proprietăților. Studierea atentă a datelor Înscrise demonstrează, În primul rând, că, așa cum s-a Întâmplat și În China, patronimele au reprezentat mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
funcționau destul de bine În fabrică, Însă aplicabilitatea lor În cazul activităților variate și nerepetitive din agricultură era Îndoielnică. De aceea, inginerii agricoli și-au oprit atenția doar asupra acelor operațiuni care puteau fi mai ușor standardizate. Ei au Încercat să raționalizeze amplasarea clădirilor fermei, să standardizeze mașinile și uneltele și să promoveze mecanizarea procesului de recoltare a principalelor cereale. Instinctele profesionale i-au determinat să Încerce să copieze În cât mai mare măsură caracteristicile fabricii moderne. Astfel, au Început să insiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
s-au umplut de lacrimi. Am pus în sacoșă totul și i-am dat-o : Luați ce mai este pe masă, dar vă rog să nu spuneți nimic despre icoane. ULEIUL ȘI ZAHĂRUL Pe vremea aceea, zahărul și uleiul erau raționalizate. Mecanizatorii primeau ceva mai mult. Cota era stabilită după tabelele pe care le făcea secretarul. Produsele erau aduse la Cooperație de către președintele acesteia, care, deși era obligat să le distribuie la timp și după tabelele de la primărie, o făcea de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
prezentă. La scurt timp, tractoarele au arat locul și au fost însămânțate plante furajere. 105 Capitolul III PRIMĂRIȚA Vineri, 22 decembrie 1989 Îmi beau cafeaua distrată și fără chef de nimic. E dimineață, e întuneric, e iarnă. Curentul electric e raționalizat dimineața și seara, atunci când consumul e mai mare. Dar ce nu e raționalizat? Aprind o lumânare ca să văd pe unde calc. Ador cafeaua fierbinte. Cafeaua e rece, făcută de aseară. Butelia e goală, fierbătorul nu poate fi folosit. O beau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
furajere. 105 Capitolul III PRIMĂRIȚA Vineri, 22 decembrie 1989 Îmi beau cafeaua distrată și fără chef de nimic. E dimineață, e întuneric, e iarnă. Curentul electric e raționalizat dimineața și seara, atunci când consumul e mai mare. Dar ce nu e raționalizat? Aprind o lumânare ca să văd pe unde calc. Ador cafeaua fierbinte. Cafeaua e rece, făcută de aseară. Butelia e goală, fierbătorul nu poate fi folosit. O beau în silă. Ies pe ușă și calc în ceva. Mă aplec și pipăi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
perpetuă schimbare. Se schimbase oare în ultima vreme, de când Hattie crescuse mare? Cert este că bătrânul era obsedat de gândul la nepoata lui. Pe parcursul anilor când John Robert se gândise continuu la Hattie, o văzuse la intervale foarte rare. Își raționaliza, deliberat, vizitele, și acest lucru nu făcea decât să intensifice misterul care o înconjura pe fată. Mai târziu, își dăduse seama că nu procedase înțelept; ar fi trebuit să țină copilul în preajma lui. Dar familiaritatea nu ar fi spulberat farmecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai uitat cozile. La prima oră a dimineții... toți oamenii ăștia strînși grămadă la fiecare colț de stradă cînd Începe să se crape de ziuă... arată ca o turmă de pinguini orfani, ca un cortegiu funerar. PÎinea și laptele sînt raționalizate, nu ajung pentru toată lumea. Poți să-ți bagi undeva cartela aia pe care ți-o dă statul, stai cu ea cu tot la coadă. O jumătate de pîine de persoană pe zi? Poți să nu o prinzi nici pe aia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a unei explicații false, dar acceptabile, pentru un comportament care are alte origini, mai greu de acceptat (Gelder, Gath, Mayou, 1994); Coon exprimă foarte direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De asemenea, raționalizarea reprezintă justificarea unuicomportament indezirabil sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de puține ori aceste justificări sunt „oferite” și celorlalți de către persoana care raționalizează pentru a arăta justețea unui răspuns comportamental greșit. Coleman și Glaros (1983) observă că dacă, spre exemplu, dorim mai mult să mergem la un film decât să stăm și să învățăm pentru un examen important, putem găsi multe justificări ale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un copil care folosește negativismul, ce fac dacă în calitate de profesori au un elev care raționalizează etc.?). Aceste strategii se vor compara apoi cu cele identificate de celelalte grupuri și se va încerca gândirea unui program de intervenție în cazul apariției fiecărui mecanism. 3. La modelele privind procesul conflictului, vom cere fiecărui grup să se gândească
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mare și care se întristează la aflarea veștii că va fi din nou soare. Ei așteaptă ploaia ca pe o izbăvire pentru că au recolte pe câmp care se usucă, le mor animalele de sete, au flori acasă, primăria le-a raționalizat apa, sau își pierd joburile din industria alimentară din cauza compromiterii recoltelor din agricultură. Am dat un exemplu simplu de inadecvare. De regulă, cazurile sunt mult mai complexe și cu consecințe mult mai grave. A fi inadecvat este de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
marcând situațiile, poate determina utilizarea unor grile de evaluare specifice care mobilizează și/sau polarizează actorii sociali. În fine, acest context controlat produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îl familiarizează cu „normalul”, îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l îndrumă să respingă „anormalul”, excepția, ceea ce vine în contradicție cu normele „științifice” de funcționare. Mai apropiată de realitatea la care ne referim, Ivana Markova - profesor de psihologie socială la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îi transmite scheme cognitive de bază și practici sociale, se înscrie într-o anumită „logică socială”, ce va deveni singura sa logică, cea care va produce „normalul” și-l va ajuta să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l va îndruma să respingă „anormalul”, excepția. Adică tot ceea ce nu se articulează schemelor sale cognitive elaborate într-un anumit context și practicilor sociale aferente. O altă formă de gândire socială
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-a întors, dar a murit peste câteva luni”. c) Am numit biografie perversă tipul de evoluție caracterizat prin duplicitate, joc dublu, efort de mascare sau cosmetizare a realității. „Perverșii” prezintă faptele dintr-un unghi propriu de vedere, încercând să raționalizeze contextul care le-a fost favorabil prin generalizări nivelatoare, punând într-o lumină favorabilă sistemul care le-a furnizat micile privilegii și avantaje. Nu vorbim de marii profitori, de aparatul de vârf, ci de armata măruntă a celor care au
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintesc de comunism, își amintesc de perioada bună și uită cea rea. Atunci găseai mâncare, haine, era căldură în apartamente. Prin ’80 începuse să fie rău. În alimentară găseai doar borcane cu tocană de legume și creveți. Au început să raționalizeze până și pâinea. Nu se găseau nici haine, nici pantofi... Totul se cumpăra pe sub mână, toată lumea șușotea ce și unde a mai găsit de cumpărat”; 7. „Având în vedere statutul nostru de profesori, ne-am ciocnit de jenă, de rușine
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
activității reprezentanților MT. Nimeni nu pune la îndoială faptul că toată campania a fost gândită ca o manevră de comutare a atenției de la situația economică din ce în ce mai grea din țară: există șomaj mascat, nu se găsesc medicamente, zahărul și uleiul sunt raționalizate, iar alte alimente se găsesc foarte greu sau deloc. Pe drum au rămas pedagogia și psihologia: • nu există instituții corespunzătoare în care se pot studia aceste discipline; • nu există posibilitatea efectuării unor cercetări sistematice; • nu există dotare modernă pentru puținele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]