21,599 matches
-
a 4,5% din PIB-ul României la nivelul anului 1989. Vestea și mai proastă ar fi că investiția se recuperează conform cifrelor disponibile la nivelul anilor 2010 în circa 300 de ani. Sigur, geostrategii vor găsi explicații pertinente pentru rațiunea investiției, însă realitatea economică e că țara a plătit un preț prea mare pentru un activ atât de neproductiv. Casa Poporului A costat 3mld. $, echivalentul a 5% din PIB-ul României la nivelul anului 1989. Este greu de spus dacă
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
duhovnicesc și eclesiologic al misticii ortodoxe. În măsura în care se împărtășește de acestea, pe calea ascezei și a contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al mîntuirii personale, ce anticipează promisiunea unui ,,cer nou și pământ nou” ( II Petru 3,13 ). Lumea, timpul, omul fac tot mai mult obiectul analizei
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
poate explica, cu o îndrăzneală incredibilă, de care nu se știa capabilă, improvizând fără ezitare și mai ales, crezând cu tărie că e credibilă. Ea crede în ceea ce spune. De ce nu ar crede și ceilalți?! De când s-au stins luminile rațiunii în mintea ei, își inventează pur și simplu, existența. E amuzant, da! Unele persoane care stau cam mult pe capul ei, spun că sunt fiii ei, că ea le aparține, că trebuie să le știe numele, să-și amintească lucruri
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483018319.html [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
ÎN POEZIA LUI BACOVIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Elemente ale hedonismului în poezia lui Bacovia, eseu de Al.Florin ȚENE Filosofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat "împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale"(Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii umane. În concepția lui Kant, în ce anume "își plasează fiecare fericirea, depinde de
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
de plăcere sau de neplăcere și chiar în unul și același subiect depinde de diversitatea nevoilor care urmează modificărilor acestui sentiment, și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
diversitatea nevoilor care urmează modificărilor acestui sentiment, și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea la Bacovia "se adaugă"intențiilor și scopurilor omului - această atitudine resemnată față de fericire este implicată în conceptul grec de Tyche. (Aristotel - "Magna Moralia"). Tocmai acest argumentum ad absurdum duce spre
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial, care poate fi dorit și gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei realități nu tocmai armonizate. În "Marș funebru", Bacovia, eliberat de sugestii literare și motive estetice, ascultă melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri, percepută de cititor face ca simțurile să dobândească tot mai mult caracterul unei facultăți interioare, subordonate, ținând de un domeniu de instincte obscure, ineluctabile. În poezia bacoviană un rol însemnat îl are momentul senzorialității. Tocmai datorită acestei receptivități
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
titlu un hedonism, fiind o îmbinare de opoziții: serenadei - ca sugestie a muzicalității care creează acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
să exclame de plăcere: "Hau!... Hau!.. depărtat sub stele-nghețate.../ În noaptea grozavă la cine voi bate?..."("Plumb de iarnă"). Deoarece Bacovia era un idealist pentru care literatura era și "substanța"și "Unica armă adevărată a spiritului, esența și adevărul rațiunii"(Hegel - "Filozofia spiritului"), fiindcă poetul a fost un fericit în nefericirea sa, cu toate că Hegel vedea "o oribilă consolare"în faptul că "marii oameni ai istoriei n-au fost ceea ce se poate numi fericiți", chiar dacă Albert Beguin le atribuie poeților în
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
patrie interioară, spațiu caracteristic și diferențial. Al. Florin Țene Bibliografie: Cesare Brandi, "Teoria generală a criticii", Ed. Univers, 1985. Epicur, "Scrisoare către Menoileus" Diogene Laestios, " Despre viețile și doctrinele filozofilor", cartea a II-a, Ed. Academiei, 1963. I. Kant, "Critica rațiunii practice", Ed. Științifică, 1972. Hegel, "Prelegeri de filosofie a istoriei", București, Ed. Academiei, 1968. Hegel, "Credință și știință", București, Ed. Academiei, 1967. Bacovia, "Plumb", Ed. Albatros, 1976. Bacovia, "Scântei galbene", Ed. Albatros, 1976. Referință Bibliografică: Elemente ale hedonismului în poezia
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Tu asta?”. Measnikov este de părere că, ruperea de Iisus Hristos, dezicerea se produce pornind tocmai de la deosebirile referitoare la modul de a considera condiția umană: „ce anume îi separă pe Marele Inchizitor și pe Hristos? Neîncrederea în puterea și rațiunea omului și profunda încredere în ele.”( 3) Străduința inchizitorului este de a arăta cât de insuportabilă este pentru omul răzvrătit libertatea (de a opta, de a decide, libertatea dilemei, zbuciumul), care nu-i poate aduce fericirea. Marea eroare, fundamentala greșeală
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
care și-o dă omul lui însuși). Mitea Karamazov este acuzat că și-a ucis tatăl. În realitate el nu este vinovat, însă verdictul se dă împotriva lui (este găsit vinovat după un eșafod logic). Este însă o ironie la adresa rațiunii logice care ajunge la vinovăția lui Mitea de a-și fi ucis părintele pe care în realitate îl ucisese Smerdeakov. Pentru Dostoievski pedeapsa principală este aceea pe care omul și-o dă sie însuși,e4ste pedeapsa care pornește ca o
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Care este scopul vieții? Ce înseamna fericirea? Omul, înțeleptul, nu a putut răspunde convingător, nici cu viziunea filosofica umanista și nici cu metode științifice. Numai Tu Doamne poți să-mi răspunzi! În fiecare din aceste întrebări găsim o unitate dintre rațiune și afect, pe baza cărora s-a încercat rezolvarea - evident pentru momentul istoric respectiv - dilemele veșnice ale destinului uman, pe care le găsim în întrebările respective. Cred că răspunsul la aceste întrebări le vom afla, numai atunci cand Dumnezeu v-a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
îți vei dezrobi mintea din plăcerea trupului, banilor și mâncărurilor, orice vei face ți se va socoti dar curat, adus lui Dumnezeu, și ți se va da în schimb să-ți deschizi ochii inimii tale și să poți privi clar rațiunile lui Dumnezeu. Ilie Ecdicul. - Dumnezeu nu ne dăruiește harul Său nu pentru mulțimea ostenelilor noastre, ci pentru smerenia care vine din multă osteneală. Sfântul Isaac Sirul - Oțetul se aseamănă vinului la vedere și rapița e asemenea muștarului. Dar gustarea le
CITATE MEMORABILE (61) de ION UNTARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_61_ion_untaru_1387349524.html [Corola-blog/BlogPost/347603_a_348932]
-
ed. 1947, p. 37). Dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae Ionescu nu trebuie confundată cu rigoarea teologică. “Teologul”, “filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional cu absolutul, având grijă, din
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Ionescu era interesat despre Dumnezeu, condiția originară a omului, sfințenie, metafizică, iubirea ca soluție metafizică, națiune, act religios, cunoaștere și trăire, substanță, mistică și magie, metafizică în raport cu religia, moarte, ființă și existență, timp, spațiu, libertate, conștiință, Biserica creștină, intelect și rațiune, știință, suferință, etc. Observăm astfel în Nae Ionescu preocupările unui teolog. Într-adevăr, dacă prin teolog înțelegem pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Vorbind despre
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
teolog, Nae Ionescu este aspru cum numai răsăritenii pot fi. El aparține unei spiritualități de la care se revendică”. Astfel, deși “doar licențiat în matematică”, ca teolog, Nae Ionescu nu este purtătorul unui mesaj alogen, în rândul acelora care afirmă superioritatea rațiunii, ci cel care cheamă la redescoperirea valorilor ortodoxe și naționale în același timp. Faptul că el abordează consecvent și aceste teme preponderent teologice, dar mai ales atitudinea sa condescendentă vis-a-vis de filosofia clasică, exclusiv raționalistă, care nu poate accepta decât
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
raționalistă, care nu poate accepta decât ceea ce intră sub incidența logicului și analiticului, l-au recomandat ca fiind un indezirabil în eșicherul universitar bucureștean. Însă Nae Ionescu nici nu a dorit vreodată să intre în rândul celor care afirmă suveranitatea rațiunii, ba din contră, metafizica trebuie să se axeze pe viață, spunea el, pe trăire, pentru că ea are prin excelență un caracter antropologic. Aceasta trebuie să fie funcția metafizicii, de a oferi soluții liniștitoare pentru totalitatea experienței noastre în legătură cu sensul existenței
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
atâtea lupte, căci într-adevăr, viziunea și poziția lui unică la momentul respectiv nu i-au făcut foarte ușoară viața între gânditorii vremii, fie ei laici sau clerici. Într-adevăr, „Nae Ionescu s-a ridicat împotriva a tot ce este rațiune uscată față de plinătatea trăirii, a tot ce este mecanism față de bogăția polimorfă și fecundă a vieții. El și-a găsit izvoarele de apă vie, puterea de rezistență și calea spre adevărurile renașterii în duh, în adâncurile Ortodoxiei, în această ipostază
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
absolut. Astfel el nu identifică episoadele biblice ca făcând parte dintr-un tezaur mitologic al umanității, ci le consideră ca atare, și le acordă o importanță primordială, avându-se în vedere rolul și funcția lor cheie în înțelegerea sensului și rațiunii existenței. Mai mult decât atât, Nae Ionescu este un adevărat apologet și mărturisitor al creștinismului răsăritean, exprimându-și convingerea și adeziunea creștină public în fața studenților spunând: „Sunt creștin. Eu cred că noi o să înviem odată din morți, pentru că sunt creștin
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Apele mâloase ale tranziției românești scot la suprafață oameni și situații bizare. Care amintesc de atavismul comunei primitive. Nu doar că brusc , parcă nu mai funcționează rațiunea oamenilor, dar nici bunul-simț (aflat la îndemâna oricui, nu-i așa ?) parc n-ar avea de spus niciun cuvânt! Și iată, chiar Legea 18, născută spre bucuria și , mai ales, chinul țărănimii, zdruncină poporul din temelii! Dar să lăsăm să vorbească
PUTEREA ŞI PÂRÂUL BUCLUCAŞ DIN SATUL LUIO DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Puterea_si_paraul_buclucas_costel_zagan_1384369076.html [Corola-blog/BlogPost/363115_a_364444]