383 matches
-
mai merge. Nu mi-a fost greu să deschid ușile liftului și să mă cațăr pe grilajul de fier ca să ies afară, în partea cealaltă, pe palierul scărilor. Dar, exact în clipa când mă aflam călare pe grilaj, în dreptul ușilor rabatabile ale liftului, cu jumătate de corp înăuntru, cu cealaltă în afară, spre palier - liftul se pune în mișcare și, după o scurtă clipă, se oprește, fără nici un motiv, exact la câțiva centimetri deasupra capului meu. Buimac și speriat, am apucat
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
color și alb-negru. Două cărți tăiate În două. Fotografii explicite: bărbați și femei, bărbați cu bărbați, fete cu fete. Inserate, prim-planuri: sex normal, bărbați gay, lesbiene cu vibratoare. Pe ferestre se vede sigla Hollywoodului. Fotografii cu cupluri În paturi rabatabile, hogeacuri ieftine, pereți Împodobiți cu stuc, plita de gătit așezată pe masă - una din dotările standard pentru orice coteț de burlac din L.A. Ai fi zis că-i o revistă porno obișnuită - doar că fetele nu erau obișnuitele muieri drogate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
localnic nu ieșise să se Încălzească la soare. Bud deschise ușa cu mîna. Coteț tipic de burlac: o combinație Între living și dormitor, o baie, o chicinetă. Luminile aprinse pentru un inventar rapid - exact așa cum Îl Învățase Dudley. Un pat rabatabil, lăsat Întins. Pe pereți peisaje marine ieftine. Un șifonier. Un dulap În perete. Baia și chicineta nu aveau uși. Totul era curat și ordonat. Întregul apartament lucea de curățenie - asta deși Kathy spusese că „Duke era dezordonat și nepriceput“. Căutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un detectiv din West Valley - Joe DiCenzo. Dudley Îi zîmbi, iar DiCenzo Îl salută cu o mișcare a capului. Carolyn se strecură afară, de parcă ar fi Înțeles că cei doi știau ce se Întîmplase. Bud cercetă camera din față: patul rabatabil coborît, o sticlă, două pahare fără picior. DiCenzo arătă spre pat. — Ăsta e alibiul lui și, oricum, nu cred că el a făcut-o. Bud trînti ușa. — Ce n-am făcut? Șefule, ce-i asta? Dudley oftă. — Flăcău, mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
banii lui Exley, așa că e bun și el la ceva. Domnule polițist, nu vreau să-mi amintesc! — Drăguță, deja Îți amintești! Intră. O să-ți găsesc un loc unde să stai. — Vreau să stau cu tine. — N-am decît un pat rabatabil. Nu mă deranjează. Mă gîndesc că trebuie să existe și-n asta un Început, nu? — Odihnește-te puțin. După aceea poți să-ți găsești un tînăr de vîrsta ta. Inez se ridică În picioare. — Începusem să am Încredere În el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o scrisoare În care să-l Înștiințez că mă simt bine, nădăjduind că scriindu-i mă voi simți Încă și mai bine. Am pregătit un ceainic cu Lapsang Souchong și am instalat pe terasă o măsuță de joc cu picioare rabatabile, care se afla În salon. Mi-am scos din valiză o mapă cu hîrtie pentru scrisori și mi-am dat jos hainele pe care le purtam din ajun ca să-mi pun un costum de baie. Am luat un scăunel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de dorit; după abia câteva luni de studiu cu un român, care a fost în America și care mi-a fost coleg de liceu, Dl. Economide. Iau contact și cu un birou american. Mă așez pe un scaun cu spătar rabatabil, care mă dă total oblic, încât am impresia că mă voi opri pe parchet. Mai e și cu rotile, încât te poți deplasa comod de la un cap la altul al biroului. Stacy May râde cu poftă, iar eu îmi revin
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu tot cu masă. Prietenii au fost de-a dreptul uluiți. Cum reușise? Nu se gândiseră niciun moment că iluzionistul a ghicit că urma să fie invitat să le arate câte ceva și a aranjat cu unul din chelneri să amplaseze o masă rabatabilă, angajând totodată doi actori pe post de cuplu de îndrăgostiți. Când a ridicat fața de masă, cei doi au știut că trebuie să iasă din cadru. Când și-au reprezentat ulterior performanța prietenului lor, cei prezenți au respins din start
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în propriul sediu de lângă Biblioteca Academiei, ar fi deschis focul împotriva sutelor de mii de manifestanți ce umpleau până la refuz Piața Palatului! În condițiile în care fiecare din ofițerii și subofițerii respectivi era înarmat cu câte un pistol-mitralieră cu pat rabatabil și un pistolet „Stecikin”, cu multe încărcătoare pline cu muniție de război, iar un singur glonț, trimis într-o mulțime compactă, putea ucide până la zece oameni! Piața s-ar fi golit în câteva zeci de secunde, rămânând în urmă alte
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
vândut, dar avem și noi metodele noastre.” Și a luat o foiță de hârtie, și a scris câteva hieroglife pe ea. Spune: „Dă-i asta tatălui tău și spune-i să vină la concert. Vom găsi pe undeva un scaun rabatabil pentru el.” Așa că am luat hârtia, am împăturit-o și am pus-o în buzunar. În acea seară tata și cu mine stăteam unul în fața celuilalt la masă. În timp ce mâncam, ușa magazinului s-a deschis și tata s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
a lovit așa. Și am mers la mama și i-am zis: „Uite, mamă, aceasta este o bucată de hârtie, nu este un bilet, dar îi va permite tatei să intre în clădirea Academiei. Mi s-a promis un scaun rabatabil pentru el, ca să-l vadă pe cantorul Rosenblatt”. „Ești sigur?” „Da, absolut sigur” Așa că, împreună, am mers din nou la tata. Nu a fost o sarcină ușoară să-l convingem să ia foiță de hârtie. A fost obișnuit cu bilete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
spune: «Veniți cu mine». Am coborât pe coridorul central. Nu am mai fost niciodată pe acest culmar. Și am mers, și am mers, și am mers, și am ajuns exact la bara care separa instrumentele de suflat. Era un scaun rabatabil acolo și portarul mi-a spus « Acesta e locul dumneavoastră, domnule». Și continuă: „Eram atât de temător, atât de speriat. Nu mi-am scos nici haina și pălăria. Doar am stat acolo”. Zice: „Și cantorul Rosenblatt era la fel de aproape de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și a fiecăreia în parte. Paradoxal: pe măsură ce parcul auto se umple cu din ce în ce mai multe mașini moderne, foarte multe dintre ele fabricate în străinătate, dotate cu toate cele, de la airbaguri până la ABS și servofrână, geamuri electrice și scaune din piele, ușor rabatabile în caz de urgență pentru orice nevoie, în același timp circulația devine mai dificilă, dacă nu haotică. Un truism repetat de sute de ori este faptul că infrastructura română nu a urmat deloc același trend ascendent precum parcul auto. Infrastructura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pauză și o ascult. E o plăcere să te duci la clasa întâi. Mereu mă uimește cât e de liniște aici, în timp ce la doar câteva scaune distanță, în spatele draperiei, domină haosul. Câțiva pasageri citesc, alții doar moțăie în scaunele lor rabatabile din piele. O femeie bine îmbrăcată, plină de aur, răsfoiește tăcută Vogue, și un bărbat în vârstă într-un costum negru-antracit se uită pe hublou. Nimeni nu cere ceai decofeinizat, apă cu gheață, pungi sau formulare pentru biroul de imigrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-mi țin pleoapele ridicate. Crezi că o să plece devreme pilotul? Sunt frântă și mă deranjează lentilele de contact. —Ai văzut ceva drăguț la clasa întâi? zice Debbie ridicând o sprânceană. — Da, zic dând din cap aprobator. Am văzut multe scaune rabatabile cu pături luxoase și perne pe care aș da orice să-mi pun capul. Debbie clatină din cap. — Vrei să-mi spui că te-ai dus la clasa întâi și nu l-ai văzut pe Adam Kirrane? —Adam și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
a sa, este cea între Gulagul cu toate atrocitățile lui și lumea liberă în care trăim azi și poate nu o prețuim destul. S. I. P.O.2 Camera în care Dora se găsește culcată într-un pat îngust, cu gratii rabatabile, cămășoiul în care este îmbrăcată, toate sunt albe, de un alb strălucitor. Aerul are o consistență ciudată, explicabilă probabil prin mirosul puternic de dezinfectant. Camera de spital este, în mod paradoxal, animată de imaginile și sonorul prea sonor care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mirosul de tutun al bărbaților și fetidul iz senzual al pudrei râncezite pe fețele femeilor. După grupul compact au ieșit alți spectatori răzleți - cam o jumătate de duzină -, un bărbat În cârje și, la urmă, pocniturile În serie ale scaunelor rabatabile au anunțat că plasatoarele se apucaseră de curățenie. Orașul New York nu dădea impresia că se trezește la viață, ci mai degrabă că se Întoarce pe partea cealaltă În pat. Treceau grăbiți indivizi palizi, care-și țineau cu degetele gulerele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fetelor păstorite de Brenda. Hainele tipului contraziceau ipoteza: un sacou modern, bleumarin, și pantaloni gri, cu dungă ca lama - haine de comandă, pe care nici un polițist onest nu și le putea permite. Doi indivizi de la biroul legistului scoaseră două tărgi rabatabile. Danny îl văzu pe Niles ridicând capul și, parcă, adulmecându-l, din ce în ce mai curios și mai iritat: miros de polițist, picior străin pe teritoriul lui, un tip prea tânăr ca să lucreze pentru Biroul Omucideri de la centru. Îl întâlni la jumătatea drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai puțin exact unde anume în clasa noastră ședeau dimineața sau după amiaza fetele de la Școala Gudrun, îi lăsam scrisori în locurile în care ea, gaura de neumplut a dorințelor mele, își avea locul presupus. Misive secrete, lipite sub capacul rabatabil al băncii. Chestii stupide, care uneori primeau răspunsuri stupide. Nu, versurile nu făceau parte din corespondența mea de elev. Nu e sigur nici măcar dacă bilețelele ei, dacă bilețelele mele erau semnate cu numele respective. Povestea s-a întins așa până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
această-arsură-a focului din piept și adu-mi, adu-mi numai udătură!” După care, scoțând din buzunar sticulața plată de Alexandrion, trase câteva gâturi zdravene și, sărind peste tampone, intră pe urmele piciorului, În cabina locomotivei. Cu spatele la el, pe un scaun rabatabil, Îmbrăcat Într-un costum alb, așezat În fața unui panou de comadă ce semăna cu un tonomat, se afla un bărbat masiv, cu umerii lați și ceafa groasă: Satanovski. Fără să-și Întoarcă spre el fața, mișcându-și proeminenta sa bărbie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Anjou Carpe. De aceea, acum dau la crap, în Maine, lângă Podul Segré. Au lansete ultrasofisticate și nu prind nimic. Scopul pescuitului sportiv nu este să prinzi pește, ci să ai scule ultimul răcnet. Fiecare e așezat pe un scăunel rabatabil, cu trei picioare. Folosesc ca momeală porumb cu aromă de căpșuni. — O zi perfectă pentru pescuit, constată Claude, ca să anime atmosfera. — Nici că se putea mai bună, întreține Clovis focul conversației. — De mult voiam să te-ntreb: de unde-ți vine
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dacă o să vrei să mă găsești. Așa ne despărțirăm și ea se pierdu din ochii mei prin mulțimea de elevi, chiar dacă eu o simțeam încă aproape, la pieptul meu, cum am simțit-o noaptea trecută. În fața mea se aflau ușile rabatabile ale sălii de mese. Intrând, am dat cu ochii de o mare de elevi. Unii din ei stăteau într-un colț, cu niște castroane în față și păreau extrem de mulțumiți cu ceea ce mâncau. Alții, majoritatea, se învârteau de ici, colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
timp, zise ea, suspinând. Așa ai spus. — E în regulă. Vom lua prânzul, mamă. Mergem la Carlyle. Va fi bine. Ea își șterse nasul și ochii. Apoi se întoarse în cabina de probă, cu capul sus. Ellis își deschise telefonul rabatabil și sună la birou, ca să spună că întârzie. Capitolul 21 La Micul Dejun cu rugăciune dedicat Biotehnologiei de la Congresul American, în Washington, dr. Robert Bellarmino aștepta nerăbdător ca cel care-l prezenta să termine. Congresmanul Henry Waters, renumit ca „vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mult la telefon, dar de scris acum mi-e imposibil. La spitalul cantonal (totul e „cantonal“ aici) scriam instalată pe un fel de colac („Eeee, madame, est-ce que par hasard voulez-vous la bouée ?“ zicea infirmiera de dimineațăă, cu o masă rabatabilă perfectă. E visul meu de aur, dacă voi scrie vreodată ceva care să depășească 100 de pagini, așa mi-aș dori să scriu : într-un fotoliu comod și cu o masă rabatabilă care să cuprindă fotoliul și să poată fi
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
bouée ?“ zicea infirmiera de dimineațăă, cu o masă rabatabilă perfectă. E visul meu de aur, dacă voi scrie vreodată ceva care să depășească 100 de pagini, așa mi-aș dori să scriu : într-un fotoliu comod și cu o masă rabatabilă care să cuprindă fotoliul și să poată fi îndepărtată cu ușurință. Sonia, fata de dimineață, m-a văzut chinuindu-mă să scrijelesc trei semne în agendă (din superstiție ardelenească : ce scrii azi, sigur n-o să scrii mâineă, întoarsă pe-o
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]