408 matches
-
sistem. Majoritatea manuscriselor samaritene nu prezintă vocale, puținele texte vocalizate parțial apelând la vocale doar pentru a face distincție între omografe. Analizând cu atenție caracteristicile gramaticale fundamentale, Tal îndrăznește să afirme că ebraica Pentateuhului samaritean se apropie de ebraica literaturii rabinice reprezentate de Mișna și de alte lucrări contemporane. Desigur, aceasta nu înseamnă că Pentateuhul datează din acea perioadă, ci doar că poartă amprenta limbii vorbite în timpul lui Hilel 2. Cele cinci Cărți ale Legii, sub forma transmisă comunității samaritene, diferă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ale Israelului - iudaică și samariteană - demonstrează că ambele erau conștiente de originea lor comună și continuau să spere într-o posibile reunire. Alături de Templu, Tora reprezenta unul din cei doi stâlpi de bază ai iudaismului. Samaritenii cunoșteau foarte bine diferența rabinică și fariseică dintre Tora orală și cea scrisă, însă nu le acordau același statut. Tradiția nu este doar o altă expresie a Torei și nici nu o poate înlocui; cel mult, tradiția reprezintă un sprijin pentru o mai bună înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ipoteza fundalului iudaic. Poate că purtătorul de cuvînt cel mai echilibrat și mai influent al acestora este astăzi Birger A. Pearson, care susține că gnosticismul reprezintă o rebeliune În cadrul iudaismului și, prin urmare, În multe cazuri se Întemeiază pe exegeze rabinice ale textelor biblice și ale textelor din Haggadah; chiar atunci cînd legăturile lui directe cu iudaismul au slăbit, gnosticismul se dovedește În continuare Înclinat, În virtutea unui atitudini antiiudaice, să facă speculații asupra Scripturii evreiești 22. O ipoteză evoluționistă ce stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mărturiile samaritene nu oferă nimic care să explice de ce un Înger subordonat lui Dumnezeu se poate transforma Într-un Demiurg ignorant și, uneori, rău. Captivanta cercetare a lui Alan F. Segal, care Înfățișează amploarea fenomenului diteismului În iudaismul elenistic și rabinic, nu oferă nici ea cheia enigmei gnostice 211. 11. Rezumat al mitului Demiurgului Analizînd comentariile gnostice despre Geneză asupra cărora ne-am concentrat pînă acum (HA, SST, AJ, EvEg și Irineu despre ofiți), Nils A. Dahl a ajuns la concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și Cîntecul Deborei din Cartea Judecătorilor, cap. 5, anterioare anului 1000 i.C.; sec. I i.C. - sec. I d.C.: ebraica este părăsita în favoarea limbii arameice - primii evangheliști au scris în arameica, limba folosită și de Isus); 3. ebraica mishniacă (rabinica) (din sec. ÎI d.C., cînd s-a realizat compilația juridică numită Mishna); 4. ebraica medievală (începînd din sec. X, ebraica supraviețuiește în afara Palestinei, în comunitățile evreiești din diaspora); 5. ebraica modernă (ivrit) (de la sfîrșitul sec. XIX, inițiatorul reînvierii ebraicii fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caucaziene 811.361 Limba basca 811.41 Limbi afro-asiatice (hamito-semitice) 811.411.16 Limba ebraica. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.411.16'02 Ebraica biblică, 811.411.16'03 Mishnaic, 811.411.16'04 Ebraica medievală. Rabinica, 811.411.16'08 Ebraica modernă 811.411.21 Limba arabă. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.411.21'02 Arabă clasică, 811.411.21'06 Arabă modernă (standard), 811.42 Limbi nilo-sahariene, 811.43 Limbi congo-kordofaniene
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
88, 259 dyirbal 95, 204, 255, 291 dzongkha (bhutani) 255, 318 E ebraica 58, 62, 96, 97, 115, 135, 167, 169, 170, 173, 240, 255, 256, 260, 269, 272, 294, 347, ~ biblică 111, 255, 256, 347, ~ medievală 256, 347, ~ mishniacă (rabinica) 256, 347, neo~ (~ modernă, ivrit) 170, 239, 256, 326, 330, 347, proto-~ 255, 260 egipteană 167, 168, 170, 252, 256, ~ antică 170, 214, 252, 256, ~ clasică 109, ~ copta 214, 256, ~ domotică 256, ~ faraonica 208, ~ medie 256, ~ neagră (negro-~) 209, ~ tîrzie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ordinea culturii și civilizației occidentale. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică este o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Contrafigura în această etapă o fac hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii - Nietzsche, Marx, Freud -, care nu creditează conștiința și simbolul. Etapa filosofică, cea contemporană, este cea de-a treia etapă din evoluția teoriei interpretării. Pentru cea de-a treia tematizare, limba este preeminentă, fie că ea este realitatea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
poate fi numită și romantică: ea se acordă în stil cu epoca respectivă, supralicitând subiectivitatea în spontaneitatea ei psihologică și istorică. Contrafigura acestei hermeneutici apare atunci când este contestată conștiința, atotputernicia subiectului conștient și liber, care se autofondează: o dată cu hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii - Nietzsche, Marx, Freud -, care nu creditează simbolul. Numele cele mai importante de care se leagă această etapă a hermeneuticii sunt Schleiermacher și Dilthey. Dacă, înainte, hermeneutica filologico-retorică apela numai la text și la contextul său istoric pentru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
niște poietici. Pentru ele omul este figura conștiinței edificate, prezente la sine și înzestrată cu libertate de voință. O dată cu Schopenhauer însă, principiul rațional al filosofiei germane este înlocuit de voință, un principiu irațional sau inconștient. O dată cu aceasta apar hermeneuticile negative, rabinice pentru care instanța textului (discursului) se schimbă de la conștient la inconștient. Se operează totodată o trecere de la text (discurs) la comportament, ca loc al semnificării și sensului (ceea ce spui n-are nici o semnificație, abia dacă ceea ce faci începe să aibă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
știe ce fac; Nietzsche - voința de putere stă în spatele conștiinței; Freud - conștiința este doar vârful iceberg-ului, nefiind responsabilă de semnificații sau de sens. Conștiința justifică, raționalizează decizii luate de altcineva. împreună cu discreditarea conștiinței intervine și o discreditare a simbolului. Hermeneuticile rabinice, negative, "maeștrii bănuielii" nu acordă simbolului decât un adevăr deplasat. Nietzsche, Freud și Marx fac din cultură și simbol un epifenomen. Desigur, simbolul există, dar el spune altceva decât pare să spună: voința de putere (Nietzsche), lupta de clasă (Marx
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
decât un adevăr deplasat. Nietzsche, Freud și Marx fac din cultură și simbol un epifenomen. Desigur, simbolul există, dar el spune altceva decât pare să spună: voința de putere (Nietzsche), lupta de clasă (Marx) sau pulsiunile inconștientului (Freud). Hermeneuticile negative, rabinice practică, ca și hermetismul, o ontologie a secretului. O hermeneutică pozitivă concepe textul ca fiind făcut în mod onest și autorul ca spunând ce vrea să spună. Obstacolele, în acest caz, provin numai din distanța în timp sau spațiu față de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mamei sărutându-și copilul cu mască e de fapt imaginea vieții înseși. Ianus privește agil în ambele părți pentru că nu are puterea să privească spre sine, iar omul nou cu două fețe își contopește existența în dualitate. Uitarea lui e rabinică, dacă s-ar putea spune. E rabinică pentru că binecuvântează bucuria lui de a se trăi fără logică, mucul de ceară pe care îl consumă 70 de ani îi arde memoria cu prețul eșecului; a nu fi premiant pe drumul pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de fapt imaginea vieții înseși. Ianus privește agil în ambele părți pentru că nu are puterea să privească spre sine, iar omul nou cu două fețe își contopește existența în dualitate. Uitarea lui e rabinică, dacă s-ar putea spune. E rabinică pentru că binecuvântează bucuria lui de a se trăi fără logică, mucul de ceară pe care îl consumă 70 de ani îi arde memoria cu prețul eșecului; a nu fi premiant pe drumul pe care l-a ales e singura și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
numitul „botez al prozeliților”, adică al păgânilor care îmbrățișau credința iudaică, se administra și copiilor. Și această practică vine în sprijinul ideii că, în Biserica creștină, copiilor nu li se putea refuza botezul<footnote Eminent cunoscător al teologiei și practicilor rabinice, Profesorul J. Jeremias, încă în anul 1938, a tipărit o lucrare intitulată: Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, în care aduce probe documentare care arată că spre sfârșitul veacului I a. Chr., iudeii au ajuns la ideea că păgânii sunt
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Rabin al Vosges și Haute-Marne, și al soției sale Melanie, fiica unui comerciant. Va primi prenumele David-Emil. Tatăl său aparținea unui lung șir de rabini, întins pe nu mai puțin de opt generații. În primele clase petrecute într-o școală rabinică a studiat ebraica și doctrina talmudică, dorindu-i-se un viitor prin care să continue tradiția familiei. În adolescență, Durkheim a manifestat interes pentru catolicism, dar el a abandonat religia ca practicant, preferând să o studieze de pe poziții neutre. Nu
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și China. Evreii au trecut-o arabilor; aceștia spaniolilor, francezilor și întregului Apus al Europei. Treptat nimeni nu a rămas nevătămat: toți și totul se pleacă în fața misterului irezistibil al astrelor. Astrologia constituie fondul filosofiilor religioase chaldeeană, chineză, mongolă, arabă, rabinică (Maspero: Histoire des peuples de l"Orient). Un studiu pasionant îl reprezintă răspândirea cultului Baal și a triadei chaldeene în lumea antică, pe aripile cărora călătorea neoprită astrologia. Unii susțin că Sfânta reime creștină este o moștenire a trinității astrale
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cunoaștere a lui Dumnezeu, este obținută condiția care te face imun la accidentele întâmplării și la moartea însăși. Este obținerea propriei salvări, adică nemurirea. Pentru Maimonide drumul spre nemurire se poate "citi" în obligațiile descrise de Tora și în înțelegerea rabinică a legilor orale. Această doctrină a nemuririi este foarte asemănătoare cu cea a lui Spinoza. Deosebirea constă în teza spinoziană enunțată în cuvintele Deus sive natura ("Dumnezeu sau Natura") cinci secole mai târziu: este încă un pas spre demistificare, care
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
medicamente (conține o farmacopee cu 405 paragrafe în limbile arabă, greacă, siriană, persană, berberă și spaniolă). În paralel cu permanenta sa practică medicală, a găsit timpul necesar pentru a realiza multe studii și cercetări în medicină, pentru a dezvolta legile rabinice, filosofia iudaică, îmbogățind cultura mondială. Maimonide (medic și filosof) rămâne un exemplu în istoria cunoașterii care egalează genialitatea lui Avicenna și Leonardo. Frederic al II-lea al Siciliei (1194-1250) este considerat un precursor al Renașterii, el înfruntând obscurantismul religios al
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Egipt) în Spania și, de aici, în mai toate țările occidentului. Rabinii încearcă să adapteze viața comunităților la noile condiții istorice, locale. Se constituie în comunități separate, numite ghetouri, de obicei la marginea orașelor (cetăților) unde, sub autoritatea și ascultarea rabinică, sunt împiedicați să se asimileze. (Este minciună rabinică că în evul mediu, au fost internați în ghetouri. Pe acestea le-au făcut ei.) Procesul de separare le dă posibilitatea rabinilor să imprime în conștiința populației ideea că în calitate de neam ales
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toate țările occidentului. Rabinii încearcă să adapteze viața comunităților la noile condiții istorice, locale. Se constituie în comunități separate, numite ghetouri, de obicei la marginea orașelor (cetăților) unde, sub autoritatea și ascultarea rabinică, sunt împiedicați să se asimileze. (Este minciună rabinică că în evul mediu, au fost internați în ghetouri. Pe acestea le-au făcut ei.) Procesul de separare le dă posibilitatea rabinilor să imprime în conștiința populației ideea că în calitate de neam ales sunt persecutați și urâți de neamurile creștine. Ideea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aceasta, cultivată și întreținută de-a lungul generațiilor, dă naștere la dorința de răzbunare față de neamurile creștine din cauza cărora se văd lipsiți de Grația divină și acuzați ca popor ucigaș al lui Dumnezeu. Totuși, cei care ies de sub această umbrelă rabinică constată că creștinii nu sunt acele fiare sălbatice prezentate de rabini și foarte mulți renunță la mozaismul talmudic și se asimilează. Dar în acest moment istoric și spiritual al poporului evreu, în secolele XV-XVI, apare un nou popor evreu - care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
legendele conform cărora evreii „utilizează sângele creștin pentru a-și ascunde mirosul urât” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. S-ar părea că asemenea credințe au fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii evrei și să se scalde În sângele lor ca să se vindece de lepră. Evreii plâng și se roagă la Dumnezeu și, până la urmă, faraonul se vindecă printr-o minune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, În sânul Franței am ucis 1200000 de oameni În cruciade În contra albigensilor....”, spunând că ar putea să aducă alte multe exemple În acest sens. Carp a combătut și teoriile lui Mârzescu, care a vorbit despre sanhedrin și organizația rabinică din Franța, fără a arăta de ce nu puteau să fie aplicate și la noi principiile stabilite de acesta. A Încercat să dea o definiție a evreului, spunând: În genere „evreul este reprezentantul unei rase care din cea mai adâncă antichitate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s) fac) afaceri cu Lumea a Treia. Prefer) orice, dar nu Israelul. Când judec)torul Hâim Cohn s-a Îndr)gostit de o femeie divorțat) și a vrut s-o ia de soție, a trebuit s) cear) permisiunea autorit)ților rabinice. Cererea i-a fost respins), deoarece un Cohn, unul dintre moștenitori Înalților prelați, nu se poate c)s)tori cu o femeie divorțat). Și atunci, având În vedere c) un Înalt prelat trebuie s) fie, din punct de vedere fizic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]