1,183 matches
-
femeia îl privește neclintit. Pentru morți nu se ciocnește, părea ea să spună. Omul strânse din buze și lăsă încet mâna jos. Apoi, răzgândindu-se, duse paharul la gură și îl dădu pe gât. Începu să tușească violent, încovoindu-se. Rada rămase nemișcată, în picioare, fără să-i întindă un pahar cu apă ori să-l ajute în vreun fel. În cele din urmă, bărbatul se liniști și își șterse gura cu mâneca. Întinse mâna după sticlă și-și mai puse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noi, pe la Petrila, pe la Uricani, Vulcan ori Aninoasa, trebuia să te uiți, hăt !, în cer, după zăpadă, până la pământ se făcea neagră, ajungea ca un fel de cenușă... — Și tot sindicatul v-a adus încoace, asta vrei să spui ? întrebă Rada și, cum Pavel Avădanei se simțea încurcat de privirile ei, se ridică, începu să caute în frigider și, apoi, meșteri ceva cu cuțitul, pe fundul de lemn. — Pe noi ne-a luat direct din șut, spuse bărbatul, care continua să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fuseseră unii în ianuarie și ne povesteau de armele găsite în pereți, la țărăniști, și de drogurile și de dolarii falși de la liberali... Și că toți erau legionari... Ne-au arătat și nouă... — ăia nu erau dolari falși, se întoarse Rada, lăsând cuțitul peste feliile de pâine. V-au păcălit. Erau bani trași la copiator. — Dacă spuneți dumneavoastră... — Dacă spun eu ? ! Și dacă nu ți-aș spune eu cum ar fi ? Banii ăia nu erau decât niște bucăți de hârtie colorată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care vinișoarele subțiri nu puteau să-l încapă. Pupilele negre erau apropiate de rădăcina nasului, concentrate să privească într-un singur punct. Iar pieptul îi tresălta, mai-mai să se spargă, dintr-o bărbăție adunată fără folos și scăpată din hățuri. Rada era zveltă, chiar dacă mijlocul îi era puțin îngroșat. Avea un aer adolescentin, cu șoldurile înguste, cu sânii mici, cât să umple o cupă de șampanie, cu bretonul prins, școlărește, sub bentiță. Pomeții îi ridicau coada ochilor, încât culoarea verde, luminoasă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
erau niciodată simultane, dar aveau legătură una cu alta. Cum ar fi jumătățile unei clepsidre, dacă știi ce e... Pavel Avădanei se arătă nedumerit de dovada acestei explicații pe care, de altfel, o înțelegea prea puțin : o piatră pe care Rada o așeză la mijlocul mesei. O scotea uneori și o privea, rezemată de perete sau culcată pe-o parte, cu genunchii îndoiți. Avea impresia că, dacă se ghemuiește, își va feri pântecul mai bine. Pozițiile în care stătuse până la amorțire, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai apărată. La început, Berti nu dădu atenție ritualului pietrei, dar, văzând că se repetă și se prelungește ore în șir, hotărî că ei doi trebuie să discute. Dăduse piatra deoparte și se pregătise să-i anticipeze reacțiile. Cum însă Rada rămăsese nemișcată, continuând să-l privească, fără nicio expresie, ca înspre piatra care fusese pe locul acela, Berti se speriase. Poate că boala ei avea un nume, poate că se mai îmbolnăviseră și alții, în istoria descoperirilor medicale nu bolnavii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
istoria descoperirilor medicale nu bolnavii, ci doctorii rămân în enciclopedii. Avea nevoie de un altfel de medic, căruia să-i povestească și care, mai ales, să știe să asculte. Și ale cărui leacuri nu se găsesc în cărțile de medicină. Rada acceptă, indiferentă, această întâlnire de la care nu aștepta nimic altceva decât evitarea, pe viitor, a stăruințelor lui Berti. Se duseseră la marginea orașului, în pădurea Băneasa, într-o dimineață pâcloasă. Omul îi aștepta, rezemat de trunchiul unui copac. O surprinse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și la pavilion, la expoziție, acolo unde ne-am dus prima oară, peste tot. Ne-au așteptat cu flori, nici n-am știut ce să facem cu ele, ne-au dat și de mâncare, pâine și mezel. — Vezi așadar... spuse Rada. V-au dat flori. Nouă, celorlalți, oamenii ăia cumsecade ne-au dat asta. Împinse spre el piatra de mărimea unui pumn. Era rotunjită, se vede că fusese aleasă cu grijă și împachetată într-o hârtie legată cu sfoară. — A fost
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ne-au dat asta. Împinse spre el piatra de mărimea unui pumn. Era rotunjită, se vede că fusese aleasă cu grijă și împachetată într-o hârtie legată cu sfoară. — A fost în noaptea alegerilor, pe douăzeci spre douășunu, mai spuse Rada. Pe atunci ne duceam seară de seară în Piața Universității. Credeam că suntem mulți. Dar nu ne dădeam seama că eram aceiași, cât de puțini eram, de fapt. România era în altă parte, împreună cu oamenii cumsecade care te-au primit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și scoase una cam de aceeași mărime : Îi zice piatra lunii. E un cristal alb de stâncă, dar, dacă te uiți în lumina lunii, se face roșu, are așa, niște firișoare, că zici că sângerează pe dinăuntru. I-o întinse Radei, care o primi în palma întinsă. O ridică spre fereastră și privi prin ea, căutând un unghi cât mai potrivit. — Nu așa se vede, spuse bărbatul. Nu știu de ce, dar piatra simte care e soarele și care e luna. Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la Petrila, chiar de la gura minei, acum mai mult de jumate sunt morți. Poate că de-asta erau așa cum nimeni nu putea să înțeleagă. Ei știau c-or să moară mai repede decât ceilalți oameni. Nu aveați dreptul ăsta... spuse Rada. Nimeni nu v-a dat dreptul ăsta... Pavel Avădanei începu din nou să tușească. Se uită după un pahar cu apă, dar Rada nu se clinti. — Nu încerca să mă păcălești, repetă ea. Nu mi-e milă de dumneata. Continuă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înțeleagă. Ei știau c-or să moară mai repede decât ceilalți oameni. Nu aveați dreptul ăsta... spuse Rada. Nimeni nu v-a dat dreptul ăsta... Pavel Avădanei începu din nou să tușească. Se uită după un pahar cu apă, dar Rada nu se clinti. — Nu încerca să mă păcălești, repetă ea. Nu mi-e milă de dumneata. Continuă, privindu-l : — Alexandru n-a mai venit după aceea. N-am mai știut nimic de el și nici n-am avut pe cine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fie și uscat, că pun la ciorbă... O să caut, cred că am o legătură... S-ar putea să se fi uscat, cum zici, dacă îl pui în apă, se împrospătează... — Ca și oamenii, râse madam Gavrilescu. — Ca și oamenii... îngână Rada. Își găsi, în sfârșit, cheile. Se opinti în sacoșă și urcă treptele de la intrare. — Las ușa deschisă, mai strigă în urmă, ca să nu mai suni, să pierzi vremea. N-avem de ce să ne ferim între noi, oamenii cumsecade. Cum spuneți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimica, pentru că nu are [la] dispozițiune alți factori cu cari să calculeze decât astfel de oameni. Azi omul meu e de-un principiu, mâne bagi de samă că s-a schimbat. Azi roșu, mâne alb; azi alb, mâne negru; azi Rada, mâne Neaga - bancă cu toate astea pretinde să-l și respect, să și zic: Mare-i mă! Șiretu-i, mă! Grozavu-i mă! Uite mă! etc. Iata ce vor să zică partidele-n România - pardon! partidele personale - cine-ar putea presupune așa ceva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Și tot anul dă pe dinafară din latrină Și se prelinge, se prelinge, se prelinge Și iarna face ger și stă, și stă, și stă Mort bun mort Dar Anul următor poate să joace deja Să joace ca o Masca(radă) a Timpului O mascaradă a anului bătrân și rotunjor Și a crustei de pe Lumea care e rotită cu materiale din orchestra Lumii Pentru că Inelul dinlăuntru îngheață împuțiciunile omenești Foamea mondială e alungată din cel mai rău dintre Ceruri Și dogoarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N. Mateescu (R. Vâlcea), D. Mihalache (Golești - Radei, Muscel), A. Moise (Nemțișor - Vânători Neamț), L. Mrejeriu (Călugăreni‐Neamț), I. Neculau (Coropceni‐ Vaslui), T. Pamfile (Bârlad), P. Pănoiu (Crasna‐Gorj), T. Popovici (Zorleni - Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
contextul noilor mize politice comunitare europene, care invită la cultivarea bunelor vecinătăți. Acest deziderat este aplicat à rebours și în planul discursului istoric. 81 Acțiunile românilor au nemulțumit în primul rând bolșevicii din Petrograd, de la Chișinău sau din Odessa. Și Rada de la Kiev a protestat declarând, de exemplu, într-o notă diplomatică din 16 martie 1918, că ea consideră Basarabia, "din punct de vedere etnografic, economic și politic, drept o unitate indivizibilă a teritoriului ucrainean" (vezi Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că ea consideră Basarabia, "din punct de vedere etnografic, economic și politic, drept o unitate indivizibilă a teritoriului ucrainean" (vezi Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/U.R.S.S., dosar 133, telegramă citată de Marin C. Stănescu în articolul Basarabia și Rada Ucraineană, publicat în "Revista de istorie militară", nr. 5/1992, p. 13). Dar și reacțiile guvernului Republicii Democratice Moldovenești au fost discordante. Ministrul de război al acestui guvern, Gherman Pântea, și-a dat demisia din funcție "în semn de protest
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Câteva studii de caz ne vor ajuta să înțelegem mai bine implicarea directă a Bisericii în acest tip de legături. În același timp, se va putea observa distanța care există între normă și practică în tratarea acestui tip de relații. Rada țigan ca este sistematic violată de către socrul ei. Ea încearcă să găsească ajutor la preotul Barbu din satul Pietroșița, județul Prahova. În postul Crăciunului, fiind vremea spovedaniei, îi povestește toată istoria: cum socrul o pândește când merge după lemne în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însă, polcov ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă în închisoare, dar mai întâi percep gloaba pe păcatul trupesc, în fapt singurul lucru care îi interesează cu adevărat. La câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se spovedește din nou preotului, mărturisindu-i „că socru-său tot îi mai face supărări ca și mai nainte“. Dar preotul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de scurtă durată, pentru că societatea este construită în jurul autorității masculine și al supunerii feminine. O fată rebelă nu se bucură de libertatea obținută decât pentru scurt timp, iar sancțiunea și dezonoarea sunt deseori mai grele decât supune rea în săși. Rada din mahalaua Izvor, măritată de mama ei după Oprea din județul Ialomița, își exprimă opoziția față de această legătură, pe care n-a dorit-o, prin refuzul îndeplinirii atribuțiilor conjugale, astfel încât la șase luni de la căsătorie se află încă fecioară cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i se acordă iertarea numai „să trăiască bine cu soția lui“. Aplicarea Pravilei ar amplifica inutil neînțelegerile dintre soți, iar de confiscat nu prea este ce, căci toți cei implicați în astfel de pricini sunt săraci lipiți. special este Cazul Radei din Bucov, județul Saac. La 1784, tatăl o mărită după Andrei din satul Glina, județul Ilfov. După doi ani de căsătorie se descoperă că, de fapt, numitul ginere mai are încă o soție de care nu se despărțise. Măsura luată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Andrei din satul Glina, județul Ilfov. După doi ani de căsătorie se descoperă că, de fapt, numitul ginere mai are încă o soție de care nu se despărțise. Măsura luată de mitropolit pare halucinantă la prima vedere: în temni țarea Radei la închisoarea protopopului, pe când soțul, care este lăsat liber, trebuie doar să se reîntoarcă la prima soție. Or, adevărații vinovați sunt cei trei bărbați implicați în acest Mariaj: mai întâi Andrei care a mințit, a ascuns existența primei sale soții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Rediana (germană), Resdeni (maghiară). Dacă în 1774, satul avea 170 de locuitori, la recensământul din 2002 el număra 688 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1906, iar biserica « Sfinții Voievozi », în 1628. Et.: n. pers. Radu d. slv. Rado/slav «om vesel, bucuros » + suf. -eana, numele topic având semnificația de “moșia sau proprietatea lui Radu”. SLĂNIC, râu în județul Bacău, pe malul căruia s-a construit stațiunea balneară SlănicMoldova, supranumită “perla Moldovei”. De la acest toponim s-a format și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]