396 matches
-
svintei mănăstiri și să fie pace de dajde.” - La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste în Tarina Iașilor, care este nou zidită de Aron voievod...pe drepții lor robi țigani...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru (Schiopu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Radu Mihnea voievod a scos călugării moldoveni de la mănăstirea Aron Vodă. Aceștia, după cum spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Tara Grecească...Văzându pe acei săraci călugărași (moldoveni) umblând din mănăstire în mănăstire...le-am dat mănăstirea Zotei, de la Hlincea...și văzându că acea mănăstire s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neîngrijită de călugării greci o găsim în zapisul din 18 dec. 1616 (7125) al Mariei - fiica lui Petru Schiopu - în care se spune, printre altele: „Deci, când au vrut Dumnedzău și s-au milostivit de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia Tării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci...de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dezlegăm încâlceala din zapisele vremii privitoare la ctitorul acestei biserici. Spun acestea, mărite Spirit, pentru că sunt mai multe zapise care vorbesc despre biserica de început pe acest loc. Primul ar fi cel din 22 oct. 1683 (7192): „Adică eu, Stefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră...pentru o bucată de loc ce iaste aicea, în târgu în Iași, unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Stefan vodă Tomșii (1563-1564). Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu tot săborul de la svânta beserică care s-au chemat întâi beserica lui Stefan vodă Tomșii...și acum o au zidit...domnul nostru, Duca vodă...și ne-au arătat un zapis de danie și de miluire de la măriia sa Stefan Radul vodă...așe scriind cum măriia sa...au dat toată partea de ocină ce-au avut strămoșul mării sale Stefan vodă Tomșii aice, în târgu în Iași, svintei biserici acestiia.” - Până aici am aflat că pe acest loc a fost biserica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să-ți citesc zapisul din 1 aprilie 1685 (7193): „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...Adică domniia mea ...am datu și am întărit...egumenului și la tot soborul de la svânta mănăstire de Sveti Ioan Zlataust...și iaste făcută de Stefan beizadea feciorul Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți amintesc că la 11 aprilie 1685 (7183) același Dumitrașco Cantacuzino voievod, dăruind mănăstirii Zlataust „moșiile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
focus de veridicitate -, însă permite inversiunea verbului: (97) a. Și vădzindu și pre Ștefan vodă în turburări totdeauna și despre ai săi și despre streini, l-au mazilit, luându-lu în obédzi din Țara Muntenească, iară domniia, în locul lui, au datu Radului vodă, carile are nume în țară, de-i dzicu Radul vodă cel Mare. Și cu adevăratucade-i-să acestu nume în véci să aibă, precum vei afla hirea acestui domnu la rândul său scrise. (CLM.1700-50: 178r) b. câtu amu să l-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vădzindu și pre Ștefan vodă în turburări totdeauna și despre ai săi și despre streini, l-au mazilit, luându-lu în obédzi din Țara Muntenească, iară domniia, în locul lui, au datu Radului vodă, carile are nume în țară, de-i dzicu Radul vodă cel Mare. Și cu adevăratucade-i-să acestu nume în véci să aibă, precum vei afla hirea acestui domnu la rândul său scrise. (CLM.1700-50: 178r) b. câtu amu să l-amu zlei, atâta amu mai vârtosuîmplea-se-va și limpezi-se-va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
schimbarea de perspectivă narativă (v. discuția la Hill și Alboiu 2016). Inversiunea nu este sistematică în acest context, dar când se produce - cel puțin în cronici - se asociază cu efecte de acest tip. (124) Înțelegând Ștefan vodă cum că adevărat Radul vodă domnul muntenesc și cu oastea sa îi vine asupră, ghenarie 13 zile au trecut Seretiul și mai sus de Râmnic le-au fost războiul. Și dând războiu vitejéște despre amândouă părțile, multă pagubă s-au făcut și cu vrérea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Petrea M. Gheorghe 724. Petrea M. Gheorghe 725. Petrovici L Petre 726. Piluti Gh. Vasile 727. Popescu V. Marin 728. Popi M. Ion 729. Preda C. Vasile 730. Prodan Gh. Mihai 731. Purcareata P. Constantin 732. Puțica C. Ion 733. Radului M. Constantin 734. Rapcea V. Constantin 735. Raescu Sitaru I. Alexandru 736. Roaua C. Valerie 737. Săftoiu I. Alexandru 738. Socol N. Ion 739. Stanica C. Alexandru 740. Stingu Gh. Vasile 741. Stoenica B. Valerie 742. Stoenica Gh. Alexandru 743
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
de perechi de ioni în cm 3 de aer, în condiții normale de presiune și temperatură). Acțiunea radiațiilor mai poate fi exprimată și ca doza de absorbție, deci cantitatea de energie absorbită pe unitatea de masă. Unitatea de măsură este Radul și reprezintă cantitatea de energie transferată de către radiațiile ionizante unei substanțe și absorbite de către aceasta. Deoarece cantitatea de energie absorbită nu reflectă corect efectul nociv al radiațiilor asupra organismelor, din cauza naturii foarte diferite a radiațiilor (de exemplu, radiațiile , la aceeași
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
lui Radu cel Frumos și rău de târtiță: “L-am pus domn pe Laiotă în cealaltă Valahie, ca să ne putem înțelege între noi”. Frumos ai rostit: “Cealaltă Valahie”! Dar destui smintiți nu pricep acele vorbe nici azi, că în țara Radului îi modru să ai apucături pidosnice și poți să urci pe tron, să ajungi vel-vornic, drept pentru care Măria Ta i-ai scurta de capete, la fel ca pe toți boierii cei hicleni, vânzători de țară. A curs multă apă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica din jos de târgul Iași. Iată însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara Moldovei...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica...și ni s-au jeluit...și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut pe locul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia lui Mihai" (Pamfile, 1909, p. 55); "barbă-bărbue,/ Gură-gurărie,/Nas-năsăluc/Ochi-bazaochi,/Sprâncene coțofene,/ Frunte-tăvăluc/Hop de țuțuluc" (Pamfile, 1909, p. 56
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înaintea domniei mele și înaintea boerilor domniei mele mari și mici, părintele și rugătoriul nostru Mitrofan, episcopul de Huș(iă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder că breasla căsniciei e cea mai grea breaslă și îl îndeamnă să se ducă să vadă la fața locului pe comisul Simion și pe Ispravnic (unde Ionuț găsește lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru, primul copil al lui St.V.V. s-a căsătorit la 1489 cu fata lui Bartolomeu Draghe (Birtok) +1496 Două fiice Maria + 1518 Ana + 1498 Stratonic Călugărul cel nebun se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Românești, ar fi încercat să înlocuiască garnizoana ungurească din Chilia cu una muntenească. Presupunerea se bazează pe mențiunea din Pomelnicul de la Bistrița în care sunt pomeniți „munteni” din Chilia. Cronicarul polon Jan Dlugosz menționează și el că pe cetatea Chilia „Radul o ocupase cu ușurință, după ce alungase pe unguri”. Pasajul din cronică este confuz, cronicarul afirmând că Ștefan, ca să nu fie jertfită Moldova, s-a învoit să plătească tribut. Tributul se plătea din 1456, iar Moldova de Sus n-a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Era, mai degrabă, o formulă prin care Ștefan îi arăta regelui că luptele cu Radu nu sunt un pretext ca să nu depună jurământul de credință. La 7 martie 1471, Ștefan pătrundea iarăși în Țara Românească și „a fost război cu Radul voievod la Soci. Și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul puternicului Savaoth Dumnezeu, și a ucis mulțime din ei. Iar toate steagurile lui au fost luate și chiar marele schiptru al lui Radu voievod a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]