407 matches
-
așadar, Vechiul în clătinare: idei, deprinderi, forme, ierarhii, atitudini, termeni, terminologie”. Cordiale, cu două excepții (Marian Popa și Mirela Roznoveanu), subtile, adecvate, pertinente, comentariile lui Mircea Iorgulescu din Prezent, ca și acelea din cărțile anterioare, se circumscriu câtorva idei esențiale: radicalitate estetică, atitudine, specificitate și, nu în ultimul rând, dimensiune morală. Cel care descoperă și cel care inventează, criticul și cronicarul literar - acestea sunt ipostazele sub care se înfățișează, în toate cărțile sale, Mircea Iorgulescu. Prefața „epică” a volumului Spre alt
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
arăta că sistemul nu trebuie să ignore acest potențial prometeic al educației, că îmblânzirea excesivă înseamnă deformare sau inhibiție a impulsurilor vocaționale. Un alt film îmi vine numaidecât în minte, La revedere, copii (1987) al lui Louis Malle, unde nu radicalitatea sistemului școlar, ci a celui politic nazist impune solidarități neașteptate, elev-elev și elev-profesor, în sens bun, așa cum filmul lui Dennis Gansel, Valul (2008) indică limitele strategiilor manipulative și riscul unei exorcizări tardive a demonului totalitar al solidarităților negative. Filmul lui
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
să participe împreună cu cei doi directori, Vincent Baudriller și Hortense Archembault, la constituirea programului. Anul acesta, Thomas Ostermeier, directorul celebrei Schaubühne din Berlin a desenat conturul noului Avignon, de a reuni protagoniștii scenei europene. O intransigență necunoscută se impune, o radicalitate extremă se afirmă. Tineri artiști, veniți la Avignon! Nu doar o suită de spectacole a fost prezentată, ci un ansamblu coerent, o sală și un spațiu teatral au putu fi descoperite. Ele revelă îndeosebi identitatea teatrului german. Faptul de a
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
el paradigma poeticității? Nu ar fi mai potrivit să vorbim în cazul modernității, dacă Ion Barbu este un model al ei, de o revoluție colectivă avangardism-Arghezi-Blaga-Ion Barbu-Bacovia, cu accepții personalizate, dar cu declanșarea relativ simultană, într-un sens particular al radicalităților? Nu are avangardismul un sens la fel de revoluționar ca poetica lui Ion Barbu? Sunt întrebări la care ne îndeamnă să răspundem un eseu critic cu o riguroasă metodă și o viguroasă calitate a provocării intelectuale". Aceste aprecieri - și interogații dubitative - revelează
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
responsabilitate constructivă: "Cum esențial observa G. Călinescu, menirea istoriei literare este să lege, să coreleze, să închege. Să petreacă laolaltă generațiile și să descurajeze discontinuitatea, fragmentarea, sincopele. O calitate de-a dreptul vitală prezentului literar, atât de alterat de relativism, radicalitate contraproductivă, teribilism corosiv, fragmentarism sterilizant, când tot mai puțini își asumă fertil trecutul și tot mai mulți contribuim frenetic la disoluția generală." (pag. 213) Ce fel de istorie va fi fiind, totuși, aceasta în care defilează - aleg fără vreo preferință
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
avem de-a face cu un tip de experiment "radical", "revoluționar", așa cum se afirmă adesea? Sau mai degrabă avem de-a face cu o continuare a modelului literar experimental, model, care, din toate timpurile, a conținut în sine ideea unei "radicalități", în sensul unei despărțiri de literatura precedentă sau de un stil împământenit. Mediul digital poate fi acceptat drept unul revoluționar, dacă se admite faptul că tipografia a fost, la rândul ei, o revoluție. Literatura scrisă în acest mediu, nu poate
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
împuținat cei rămași mă privesc ș.a.m.d." (ai pierdut iar moșule) Cum ar spune Eugen Negrici, avem aici o lipsă a structurării fără adaos de sens. Pe termen lung, însă, determinarea minimală își pierde din efect și chiar din radicalitate, devine monotonă, apăsătoare și, ca orice convenție care își dezvăluie repede mecanica, plictisește. Or, poeziei îi poți ierta orice, numai să nu te plictisească. Riscul cel mare vine din oboseala receptării, a scăderii interesului lecturii. Or, acest tip de poezie
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
ținta însăși s-a pulverizat, iar fragmentul și detaliul au devenit suverane sub egida supraspecializării. Nu vrem să spunem cu aceasta că situația este nocivă, nici că este benefică. Doar constatăm, așa cum luăm act și de tendința de a suplini radicalitatea unor disocieri, evidențiind efortul de a le contracara, prin elasticitatea înțelegerii, ceea ce trece în inutil efortul de etichetare "tehnică", "monoconceptuală" a operei. Se desprinde de aici faptul că există și tendința de a ne "aminti" de respectivele confruntări pentru a
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
Iordachescu Ionut Conferința de pace Geneva II, organizată pentru a găsi soluția diplomatică la conflictul sângeros din Siria, a debutat tensionat, poziția părții americane frapând prin radicalitatea sa. Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, a arătat că președintele Bashar al-Assad nu are ce căuta într-un eventual guvern de tranziție, în timp ce reprezentantul guvernului de la Damasc i-a numit pe rebeli "trădători". Pe malul lacului elvețian Leman
SUA consideră că Bashar al-Assad este problema în Siria, nu soluția by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54889_a_56214]
-
de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d'Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea "originii" decăderii morale în păcat - dar nu numai, chiar și insistența cu care este căutată o origine a decăderii, fapt ce atestă radicalitatea procesului - estetica sublimului (unde însă văd o constantă a unei epoci și nu, așa cum crede Compagnon, o marcă a unui segment al ei) și vituperarea reprezintă, toate cinci, corolare ale primei trăsături antimoderne: așa sînt antimodernii, tipologizează Compagnon, care nu
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
discretă într-un beci al Securității (cum a pățit inginerul Gheorghe Ursu și alții, rămași neștiuți), să atragă atenția mediilor occidentale asupra sa. M-am întrebat de mai multe ori în anii aceia cum de ajunseseră acești rari oameni la radicalitatea gestului lor care, condamnat din capul locului să rămână izolat, avea ca rezultat sigur invalidarea destinului propriu. Eram cercetător științific „gradul trei" la un institut de pe Calea Victoriei. În anii '80, când totul devenise sordid și irespirabil, mi-am imaginat de
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
de notație poetică a realului extrem de complexe și de novatoare. Perspectiva critică asupra "caracteristicilor" pe care le-am enumerat mai sus este din ce în ce mai greu de acceptat fără comentarea adecvării lor. Dintre cele șase eseuri dedicate poeților, se remarcă "Poezie și radicalitate morală", despre Mariana Marin. Autorul aduce o perspectivă bibliografică diferită asupra poetei, accentuînd influența poeților germani din România. Un volum colectiv, Vînt potrivit pînă la tare, care-i cuprindea pe cei mai importanți dintre aceștia (Rolf Bossert, William Totok, Richard
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
de liniară încât să frizeze, de-a dreptul, natura. Nici măcar prin resemantizări periodice. Altminteri, pe măsură ce înaintează către actualitatea aparentă a literaturii postbelice, notațiile devin din ce în ce mai interesante și se emancipează în tot mai mare măsură de imperativele citatelor. Cu - uneori - o radicalitate susceptibilă de schizoidie. Abordarea celebrei "competiții continue" invocate de Gheorhe Crăciun deține, de departe, supremația: În aceste condiții, nu ar fi poate inutil să plasăm articolele și studiile lor teoretice sub același regim care se aplică lumilor ficționale. Discutarea Ťficțiunii
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
portretiza, acolo, pe Sebastian. Ce i s-a reproșat în primul rând a fost, dacă mi-aduc bine aminte, recursul la manierisme logice. Nu spun, numaidecât, că nu e așa. Poate că uneori argumentația e alunecoasă și un pic părtinitoare. Radicalitatea nu i-a fost niciodată străină eseistei clujene. Dar ce nu s-a sesizat e că, în fond, autoarea nu-i face, lui Sebastian, nici un deserviciu. Dimpotrivă. Îl umanizează. În condițiile în care Jurnalul acestuia construiește un personaj sans peur
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
dublă tensiune: „arrachement” și „attachement”. Smulgere din cultura rusă pe care nu o abandonează și totodată atașare la cultura română a cărei identitate devine unul din domeniile sale de lucru privilegiate. Si rezoluție excepțională a sfâșierii: Löwendal, scenograful inspirat de radicalitatea scenei ruse, devine, doar zece ani mai târziu, maestrul incontestat al unor portrete de țărani bucovineni restituiți cu forță telurică și expresivă materialitate plastică! Marcel Freydefont, cu o intuiție admirabilă, compara aceste pânze salutate în epocă de Ionel Jianu și
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
amenințător al reificării și mecanizării. Într-o lume în care valențele adevărului sunt cu totul relative, în care justul și injustul sunt intervertite, iar falsul se substituie imaginii autentice, poetul resimte existența și propria dicțiune în termeni ai revoltei și radicalității, dar și în acolade ironice și parodice („Hau hau pardon n-am chef și nu mi-e dat/ să umblu cu sicriul șifonat”). Metaforele percepției deformate a adevărului sunt extrem de sugestive în poezia Hau hau. Adevărul este „bolnav de gâlci
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d'Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea "originii" decăderii morale în păcat - dar nu numai, chiar și insistența cu care este căutată o origine a decăderii, fapt ce atestă radicalitatea procesului - estetica sublimului (unde însă văd o constantă a unei epoci și nu, așa cum crede Compagnon, o marcă a unui segment al ei) și vituperarea reprezintă, toate cinci, corolare ale primei trăsături antimoderne: așa sunt antimodernii, tipologizează Compagnon, care nu
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
fantasmelor identitare ale națiunii, ale religiei, chiar ale rasei, eliberând astfel tocmai ceea ce ar fi trebuit să combată. Departe de a fi emancipat umanitatea, el a întors-o, dimpotrivă, spre hoardă." Teoria lui Marius Babias e atractivă mai ales prin radicalitatea ei speculativă. Justă în câteva dintre premise (cum se întâmplă, de obicei, la criticii de stânga), teoria scârțâie din încheieturi pe măsură ce demonstrația se dezvoltă în virtutea inerției ideologice. Critica artei contemporane pierdută în meandrele sistemului, lipsită de discurs politic, devenită "mijloc
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
final. Serii de asasinate dau senzația că vine, în sfârșit, modelarea constructivă a cetățenilor. Nu este așa. Autorul simte că e în dilemă; ca să nu își renege spusele lasă loc pentru diverse soluții. E dovada că nu are vocația cosmetizării. Radicalitatea alegoriei anticeaușiste caracterizează întregul text. Fără a dispune încă de o amplă claviatură, Alexandru Ecovoiu știe să degajeze sensuri grave din tabloul dereglării umanului și delirului de putere.
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
până-n gât, în afaceri deocheate, ori e o canalie de dimensiuni europene, ori o nulitate atât de vastă încât n-avea cum să ajungă în nici una din categoriile de mai sus. Nu-mi invocați puținele excepții, adică indivizii lipsiți de radicalitate, de șira spinării sau de idei, pe care-i mai vedem trecând absenți dintr-o sală de ședință în alta. Ei sunt doar pasta cleioasă al cărei rol e să țină laolaltă magma clocotitoare a intereselor rechinilor ce profită de
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
impresia unui cruciat nimerit în mijlocul unei haite de bătăuși primitivi. Un articol recent, "Slow Writing, or Getting Off the Book Standard: What Can Journal Editors Do?", Journal of Scholarly Publishing, 40 (2009), a pus pe jar lumea academică americană prin radicalitatea abordării, prin incriminarea așa-ziselor monografii care nu monografiază nimic, scrise într-o păsărească pe care n-o înțeleg nici măcar cei doi-trei fani ai domenului. În locul doctelor cărți pe care nu le răsfoiește nimeni, nici măcar comisia de promovare academică, el
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
Constantin Trandafir De regul|, promotorii sunt naturi revoluționare și vehemența lor se stinge repede. O radicalitate perpetuă e doar un deziderat. Locul lor este luat de oameni cu simțul măsurii, care sintetizează, rezumă și instaurează. Așa s-a întâmplat cu cel mai cumpănit dintre scriitorii agitatului început de drum al literaturii române moderne, Costache Negruzzi. În
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
necesară pe terenul incert, chiar periculos, minat de atâtea prejudecăți, vulnerabilități și suspiciuni estetice al muzicii totale. Ion Bogdan Ștefănescu, Sorin Petrescu și Doru Roman au încălecat totuși în parodiile lor o șa a toleranței, nu de alta dar orice radicalitate poate produce suferință, așa cum orice frivolitate permisivă generează confuzii și dezordini grave. - N-avem soluții, pare a mărturisi Iulia Cibișescu în Un alt Till sau Miklos Maros în Rush. - Să ne comportăm ca și cum am avea. - Avem soluții, afirmă Dan Dediu
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
neepuizat, după cum vedem, sub pana neoexpresioniștilor gen Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Mihai Elin, simptomatic prelungit în deceniile ulterioare precum dovada unei rupturi cu contingentul obștesc, al unei mînii ce se înveșmîntă în simbol, se răsfrînge în radicalitatea interogațiilor legate de sensul existenței. Teroarea, foarte probabil istoricește determinată, se proiectează la o scară universală: Se clatină/ se surpă, se prăbușește cripta cosmică// arde/ timpul arde/ cu ale sale trei împletite șuvoaie// țintuind întunericul// clipa/ clipa crește cristal monstruos
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
de vedere, Testamentul unui eminescolog), a susținut-o, într-o conferință de la Muzeul Literaturii Române (editată de curând în volumul Alte noi rotonde 13) și Paul Cornea. Simplul efort hermeneutic recuperator n-ar fi, după aceștia, de ajuns. (Probabil că radicalitatea lor derivă și din falimentul analitic pe care l-au ilustrat sutele de studii comode apărute în perioada postbelică.) O soluție preliminară ar fi părut publicarea tale quale a manuscriselor. (În măsura în care ea ar fi condus la o democratizare științifică a
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]