649 matches
-
viață a societăților supradezvoltate se prezintă ca o imensă acumulare de indicii ale plăcerii și fericirii. Vitrine strălucitoare încărcate de mărfuri, reclame îmbietoare, plaje însorite și trupuri de vis, vacanțe pline de divertismente mediatice: societățile opulente afișează trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici ambientale, sugerând un imaginar de basm. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în valoare a produselor, ci a început să exalte viziuni asupra lumii, să pună în circulație mesaje, judecăți de valoare și „idei” în vederea fidelizării clienților: Just do it (Nike), Be yourself (Calvin Klein), Think Different (Apple). Altădată, ea afișa fața radioasă a mărfii: acum, pune în scenă războiul, sida, pedeapsa cu moartea, respectul față de mediul înconjurător, rasismul, drepturile omului. Nu este vorba doar de a stimula nevoi și reflexe condiționate, ci și de a crea legături emoționale cu marca, promovarea imaginii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
istorice. Ideologia capitalismului de consum constituie o figură întârziată a acestei încrederi optimiste în dobândirea fericirii prin tehnică și prin belșugul de bunuri materiale. Pur și simplu, fericirea nu mai este concepută ca un viitor minunat, ci ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să vie, ci fericirea imediată, eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
al Doilea Război Mondial, în slujba regelui Angliei ni-l prezintă pe Dite (Ivan Barnev), care accede de la rangul de ajutor de chelner la rangul de director de restaurant, cu un noroc de-a dreptul gumpist și cu aceeași insensibilitate radioasă la transformările dramatice din jurul său. Dite descinde clar din omulețul lui Chaplin. Are felul lui dulce de a se împiedica în fața unei femei, trezindu-i instinctele protectoare : își pierde prima slujbă atunci cînd varsă băuturile pe o clientă, iar aceasta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de „a tunat și și-a adunat”, hărțuit de cererile minerilor, anunța că a închis minele, lăsând pe drumuri 6.000 de mineri, i s-a citit pe fața lui, cel mai moț dintre moți, o satisfacție deplină, o față radioasă care n-o întâlnești decât la un japonez care urinează. Mineriada din 1999, încheiată cu „pacea de la Costești”, care l-a debarcat pe Radu Vasile, intrat și el, alături de Ciorbea și toată șleahta, în lada cu vechituri a istoriei, ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi trebuit cedată țării vecine, dar se prefăcuseră că nu au băgat de seamă și menținuseră pichetul gărzilor de frontieră. Curios, Marele Vecin nu reclamase insula. Vigilența sporise cu atât mai tare. Acostară pe insula devenită peninsulă, sub un soare radios. O patrulă raportă că nu era nimic de semnalat și își continuă rondul. Se îndreptară spre port, de unde era scrutată în permanență cu binoclul câmpia monotonă de dincolo de Nistru. Rapoartele de peste noapte și cele din zilele precedente nu semnalau nimic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
intrare. Aici, în curtea dinspre sud, pe unde pătrundem în casă, vara, pe terasă, erau scoase scaunele și masa la care familia Mauriac își petrecea după-amiezile, savurând cafeaua cu prietenii. În vestibul ne întâmpină o ghidă-custode al muzeului - o doamnă radioasă, bine apretată, ce-și intră imediat în atribuții, copleșindu-ne cu o pletoră de amănunte despre casa în care ne aflăm și auguștii săi locatari. Vizităm doar odăile de la parter. Interior - destul de sobru, auster, mobilier de țară. Fotografii de familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
În fața lor țopăie de zor o tipă tunsă scurt, probabil șefa orchestrei sau, mai degrabă, o animatoare de profesie - genul „activistei” în pantaloni, care mai și cântă la portavoce. Apoi ne ia în primire o echipă de clovni pe tăpălige, radioși, pestriț îmbrăcați. E nemaipomenit. O, Germania, țară liberă și descătușată! - îți vine să exclami. Poate e și orgoliul organizatorilor în joc, al celor de la literaturWERKstatt Berlin, dorința lor de a ne inculca un termen de comparație favorabil. Primim câte un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de albeața omogenă a pustietății. La stația de frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tren, spre Berlin, către ultima gară a Literatur Express-ului, Friedrichstrasse, unde vom ajunge la 18.39 (precizia cifrelor la nemți). Jessica Falzoi, „roșcata” din stafful german, îmi oferă un exemplar din Der Tagesspiegel, 9 iulie a.c., și-mi spune, radioasă, că „suntem așteptați la Berlin”. Ziarul publică un supliment de 6 pagini, consacrat Trenului Literaturii. Editorialul lui Joachim Sartorius, cunoscut poet german, este intitulat metaforic Babel auf Schienen („Un Babilon pe roți“). Un titlu excelent, cum altfel să numești o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
premoniția (ca-n vis, așa vii...), reveria pe semitrezie: Alături teiul vechi mi se deschise:/ Din el ieși o tânără crăiasă/ [...] Și ah, era atâta de frumoasă,/ Cum numa-n vis odată-n viața ta/ Un înger blând cu față radioasă,/ Venind din cer se poate arăta 109. Elementele laitmotivice ale operei eminesciene sunt adunate toate în unul și același spațiu al copilăriei ipoteștene: luna, lacul, codrul și buciumul (cornul) sunând. Ele se imprimă în spiritul copilului și rămân până în ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ape, buciumul (nelipsitul bucium!) cântă tainic cu dulceață, prin naltul ierbii/ Părea c-aud[e] venind în cete cerbii, crăiasa ieșită din teiul vechi ce se deschide vine Ca-n somn încet-încet pe frunze, ca un înger blând cu fața radioasă 159. În proză, codrul apare sporadic, iar descrierea lui este similară celei din poezie: codrii bătrâni trosneau amorțiți de iarnă 160; Fluviul lat se adâncea în păduri întunecate, unde apa abia mai clipea din când în când atinsă de câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înfăptuim, când mi-a scris George Știrbey informându-mă că i-au dat drumul. N-a stat la Imperial decât 24 de ore, până au făcut formalitățile și au putut s-o libereze. A doua zi a sosit la noi radioasă că va putea spune mai târziu: „Când eram prizoniera germanilor...“ Noi râdeam de copilăreasca ei vanitate. Ne-a povestit cum Hartenstein sosise la ea cu șapca în mână, cerându-i scuze că trebuie să îndeplinească ordinul primit de sus (Addelmann
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la locul ei obișnuit, ci în mijlocul celor trei fii. La al doilea prânz sosiră și Tați, Nicol, Ion, Adina și Duca. intrarea suveranilor La câteva zile urmă intrarea triumfală a reginei, regelui și a lui Berthelot, prin Piața Victoriei. Câteșitrei radioși, prințul Carol cam întunecat, prințul Nicolae crescut lung și subțire, principesele apărură ca într-un coș cu flori, atât de încărcată le era trăsura de buchete aruncate de public. Ionel era pe jos, în public. Regele a oprit cortegiul, i-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Viteazul, unde îi întâmpină primarul cu pâine și sare. Mare emoțiune și când, în cuvântarea lui, vorbește de principele moștenitor, pe obrajii regelui curg două lacrimi. Regina stăpânește pe ale ei. Pentru toți, aceasta fu singura umbră în acele zile radioase. După răspunsul regelui, oficialitatea se duse la recepție spre prezentarea autorităților, iar noi alergarăm să ne luăm locurile în tribuna din piață. Acolo se așezară miniștrii transilvăneni, doamnele Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Boilă etc. D. Mihai Popovici îmi spuse: „Numai unul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Peleș. Cu același tren pleca o mulțime de lume la sporturile de iarnă și odihnă. Dinu cu familia, Costinescu cu doamna și mulți prieteni. Duca - preocupat, și cu drept cuvânt. După o oră și jumătate de audiență, se întoarse radios la vila lui Costinescu, obținuse ce dorea de la rege și i se ridicase piatra de pe inimă. De mult nu-l văzusem așa de vesel și voios. Rămase acolo, luă ceaiul și plin de mulțumire plecă la gară cu d-rul Costinescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de catifea care cuprindea, strâns de un colan lustruit, mijlocul cel mai gingaș din lume. Ochii lui Dionis pe jumătate-nchiși nu trădau că el veghează. Il privi în întreg, de la capul inundat în aur pân-la botinele micuțe ce stecleau radioase pe covorul înflorit. "Ah! gândi el, și inima se cutremură în el, este Maria! Da, odorul! ea era. Vorbea singură... fetele vorbesc adesea singure... El simți aerul îndulcindu-se sub șoptirile ei. - Am fugit de - acasă deghizată... tot mă amânau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
hainele lungi, cununile de roze în părul lor... și numai muzica animă plăcerile cu sunetele ei sfinte, le mișcă cu suflarea ei... Pintre ele, tineri în haine negre, cu veste în floarea crinul[ui ], cu mănușe ca mărgăritarul, cu botine radioase și bumbi de diamant la maneșcă. Prin bolțile ce reprezentau locul ferestrelor lipsinde erau trepte cu oale de flori proaspete și împupite care împleau c-o dulce răcoreală sala, într-un loc era un joc de ape cari sticleau ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca și cum ar fi fost ieri. Reprezentațiile aveau loc la aniversările zilelor de naștere ale copiilor. De ziua lui Dan, Anda pregăti o masă festivă bogată. Luana se găti și împreună cu Sanda se prezentă la ușa vărului ei, cu o față radioasă de sărbătoare ițită din spatele unui cadou cât roata carului de mare. Amândouă îl sărutară pe obraji iar băiatul le însoți în sufragerie, cu fața arzând. Intrarea Emei fu umbrită, ca de fiecare dată, de sporovăiala continuă și fără sens a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
delegații În străinătate, dar n‑avem cum să‑l trimitem așa, mut ca un pește, că ne face de râs. Ți‑ar prinde bine, mai câștigi și tu un ban... Până să apuc să răspund, Priză a revenit la masă, radios. — Dom’le, e ceva de speriat, spuse el pe un ton plângăcios. Toată lumea e Înnebunită să facă afaceri. Toți Ăștia care stau la masă În jurul nostru, uitați‑vă puțin la ei. Uite, Ăla cu oche‑ lari cu rame de aur
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Pămînt stînd în picioare drepți, ori pe năvalnicele valuri 300 Furtunile din fața lor mînîndu-le, sau desfătîndu-se în însorite raze, În timp ce Zeii Elementelor în jurul capetelor lor păstrat-au armonie. Și Los grăi: "Iată, palidul Crin și trandafiru-mpurpurîndu-se cumplit Te ceartă, si radioasele grădini sînt tulburate de splendoarea-ți; Zadarnic dau s-apuc în aprigă mea mîna straiul tău, precum izvoarele de apă 305 Din luminoasele nisipuri a' lui Los, de-mbrățișarea-mi se desprinde; apoi eu singur Rătăcesc printre-ale verii vergure. Iată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dizolvînd-o, Să urli tu peste al morții trup; e-al tău. De nu te-aș fi văzut printre-ale verii Vergure dormind și întorcîndu-ți desfătat obrazul Pe trandafir sau crinul palid, ori pe un mal pe care dorm 315 Ale luminii radioase fiice, ele se nalta tresărind și fug De dragostea-ți cumplită, căci, deși eu sînt dizolvată în luminosul Dumnezeu, Spiritul meu mai urmărește încă dragostea ta cea mincinoasă peste stînci și vai". Los răspunse: "De-aceea pier așa în fermecata
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
25 "O, oribilă, O, îngrozitoare stare! cele pe care din suflet le-am iubit, Și peste care-am revărsat ale luminii mele frumuseți, împodobindu-le Cu giuvaeruri și cu podoabe prețioase ce fost-au măiestrite cu divină artă, Straie din radioasele culori cerești, coroane de văpaie daurită. Le-am dat dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de dulce încîntare, si fragedele glasuri datu-le-am Intru albastra-ntindere, și-am născocit cu arta și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i răni primindu-le. Acestfel fost-a Mielul Domnului la Moarte osîndit. L-au răstignit pe arborele Tainei, plîngîndu-l Și-apoi batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l Domn și Rege. Uneori că douăsprezece fiice-ncîntătoare, alteori cinci, 325 Stătură-n radioasa frumusețe, si alteori doar una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Ierusalim văzu ne-nsuflețitul Trup pe Cruce. Ea a fugit, Zicînd: "Aceasta este Moartea Veșnică? Unde să mă ascund de Moarte? Îndură-te de mine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe-o Piramida din ceață-nfiripată, dalbele-i haine răsfirînd 190 Albul că de lină: reînnoit, isi aruncắ bătrîne mantiile-i În vîlvori. Apoi, strălucitor în slavă, de bucurie Tresăltînd, Răsunător se înalță la ceruri gol și în mărire, În Tinerețe radioasa; cînd Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de aer la suprafață Unui lac se nalta, Ahania cu bucurie înălțatu-s
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]