2,603 matches
-
eu de vină să-i explic băiatului meu că, pur și simplu, Fănuș Neagu a scris o capodoperă, Dincolo de nisipuri, iar ulterior proza lui, inițial frustă și simplă, a luat-o razna într-un manierism metaforic, considerat o formă de rafinament, ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
registru eroi-comic, ca în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu (trimiterea îi aparține lui Nicolae Prelipceanu), în manieră onirico-burlescă și în stil borgesian. Această savantă orchestrație epică poate constitui, fără îndoială, obiect de admirație pentru orice naratolog. Mai mult însă decât prin rafinamentul construcției, proza lui Dumitru Radu Popa cucerește prin umor. Un umor subțire (dar nu leșinat), un umor care intră în combinație și cu prozaismul vieții de fiecare zi, și cu fantasticul livresc. Dumitru Radu Popa are în scris o oralitate
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
planul narațiunii se află mereu, dominant, personajul-narator, cu copleșitoarea lui dorință de a comunica. Scriitorul exploatează cu mare randament estetic subiectul pe care și l-a ales. El se dovedește și un specialist în "estetica urâtului", în practicarea căreia dovedește rafinament. Secondându-l, la un moment dat, pe un pictor care lucrează în aer liber, cocoșatul descoperă în mapa acestuia desene care reprezintă: "șopârle cu două capete și limbile bifurcate, șuierând pale de foc albăstrui care macină carnea unor trupuri omenești fără
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
Disponibilitatea interpretativă a criticului Mircea Anghelescu se manifestă eclatant în textele având ca obiect literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o propensiune aparte către vocabula rară, parfumată, către vorba
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
și nu mi-a dat pace până nu i-am scris istoria. În legatură cu Lampedusa, aș vrea să-ți spun două lucruri: primul, că, după mine, Sicilia a dat două feluri de literaturi: o literatură care poartă în ea rafinamentul și voluptatea crepusculului, o literatură de sensibilitate barocă, și aici cred că îi întâlnim pe Lampedusa și pe Vincenzo Consolo; și o literatură de atenție socială, fără ca prin asta să însemne renunțarea la o mare profunzime psihologică: aici mă gândesc
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
cu expoziția în ansamblul ei și dă întreaga măsură a rigorii și a profesionalismului cu care ea a fost concepută. Din acest cumul de lucrării, provenite din colecții publice și private, iar în cazul celor din urmă trebuie remarcate, prin rafinamentul și exactitatea gustului, lucrările care provin din colecțiile Vito Grasso și Petru Romoșan, Mihai Oroveanu a reușit să realizeze o unitate simfonică, mult mai amplă decît suma aritmetică a obiectelor și mult mai profundă decît sonoritatea lor materială percepută în
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
de jubilație atît în spectrul cromatic, cît și în cîmpul valorilor, egala disponibilitate pentru regimul diurn și pentru cel selenar, alături de fluența interioară a întregului discurs formal și expresiv, fac din expoziția de grafică de la galeria Simeza un model de rafinament și de virtuozitate.
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
de sânge, cât trăi, a fost definitiv și pe veci în artă. Căci totdeauna ne răzbunăm pe ce dorim să fim, și nu suntem. Astfel, cu timpul, originea mult râvnită, într-o parte, se prefăcu în extincții fastuoase, în cocaserie, rafinament și invenții sublime, în partea cealaltă... * Sunt poeți, prozatori, care, în istoria literară, își reclamă criticul pe măsură. Unul, în secolul abia încheiat, ar fi G. Călinescu. Atât de distanțat de mediocrii superiori, de criticii narcisiaci comentând cărțile confraților, din
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
după biografi) este cea care-l preocupă. Autorul scrie încă o variantă a discursului seducătorului, a dandy-ului. Tocmai acele gînduri, justificări, legitimări constituie carnea romanului constituit ca un dialog permanent între Gille și "exterior". închei cu o mostră de rafinament (nu "stil") în "psihologia romanescă": "Astăzi, fiecare trăsătură a partenerei sale, văzută în lumina crudă a zilei, în dezgolirea efortului fizic, cînd o broboană de sudoare imperceptibilă deranja un strat de cremă și de fard, pus atît de abil, o
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
nici o importanță că lacheii lacheului Vadim nu vor pricepe nici cât negru sub unghie ce legi votează. Mă amuză, însă, gândul că la votul cu bile destui vor avea serioase probleme să depună corect în urnă obiectele rotunde: e un rafinament care, cu siguranță, le scapă multora dintre parlamentarii defectivi de studii din jurul "tribunului". Dar marea problemă va fi Vadim însuși: incapabil de o muncă de rutină (cum e, îndeobște, activitatea parlamentară), e de presupus că P.R.M.-ul va funcționa fără
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
particularitatea perioadelor de criză, cînd experiența devine categorie radicală a comprehensiunii moderne a lumii, iar eseismul una din formele prin care experiența eului și a lumii ajung subiecte de reflecție: "tacticii eseiștilor îi aparține "ca și cum-ul", pendularea între nemediere și rafinament, între plăcere și durere. El șeseismulț nu reprezintă gîndirea naiv, ca proces, dar lasă gîndirea să devină vizibilă în procesualitatea sa, ca factor perturbator integral al existenței, fără să dezavueze polemic gîndirea și nivelul de raționalitate la care s-a
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
să fie trecute cu vederea din pricina pregnanței lor, a marii lor capacități de autosemnalare, și, în al doilea rînd, datorită faptului că orice expoziție gîndită și realizată de Corneliu Vasilescu este o acțiune artistică în sine, o adevărată probă de rafinament compozițional și de subtilitate în ceea ce privește reconstrucția spațiului. Unul dintre artiștii noștri de astăzi cei mai consecvenți stilistic și mai unitari în gîndire și în discurs, Corneliu Vasilescu oferă, tocmai din această pricină, un maximum de informație despre sine în minimum
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
o viziune "originală", piesa shakespeariană. Dar și Homer mai doarme câteodată! Regizorul Terence Davies - prezent în Festival cu o ecranizare după romanul scriitoarei americane Edith Wharton Casa bucuriei ("The House of mirth") - este adeptul unui cinema clasic, al echilibrului și rafinamentului vizual. Nu vrea să șocheze, nu polemizează cu textul. Ample mișcări de aparat rimează cu analitice prim-planuri. Povestea tinerei newyorkeze Lily Bart - inteligentă, ambițioasă, orgolioasă, independentă, dar săracă - nu e foarte originală și nici neașteptată. Distrugerea ei de către o
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
chiar prin fantezia însăși. (Și încă ceva deloc de neglijat: managerul Galeriei este un actor - Mihai Voicu!). La capătul acestui drum, o propunere regizorală făcută de Cristian Juncu. Cum este spectacolul? Aș spune că mai degrabă linear, nu lipsit de rafinament, dar nu neapărat în discurs, în conținut, ci unul în sine, cumva pe deasupra. Nu sînt erori sau greșeli. Lipsește însă ceva esențial pentru scriitura Yasminei Reza: tensiunea relațiilor și evoluția stărilor personajelor. La înmormîntarea capului de familie se strîng apropiații
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
de sarcini transcendente. Cu toate că are parte de-o recunoaștere anevoioasă, credem că din pricina jocului îndrăzneț cu insignifiantul, cu inaparența, cu inutilitatea (figuri ale smeririi reflexe) pe care-l practică, precum și a retoricii întoarse spre interior, părelnic sugrumate în melancolicul său rafinament, Constantin Abăluță ne apare neîndoielnic ca unul dintre cei mai importanți poeți pe care-i avem în prezent. Nominalizarea d-sale pentru premiul Eminescu ar fi bine meritată.
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
pe seama modului ridicol în care oamenii de știință sau de cultură sunt portretizați în filmele americane, mă rezum doar la a atrage atenția că ucigașul în serie Hannibal Lecter, responsabil pentru un alt ciclu de filme, era de un incredibil rafinament cultural, mergînd de la artă, literatură, psihologie până la gastronomie. Oricum într-o comparație între ultimul și penultimul Alien, filmul lui Jeunet pare o capodoperă. Nici privit "obiectiv" nu se situează prea departe de acest statut. Într-un interviu cu Jeunet care
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
domnu' Cinteză care o făcea pe scorțosu' - pardon - când se războia cu foști miniștri ai sănătății? -Nu, mă, nu!, îl reped. Cum poți face asemenea confuzii? Dar, spuneam: a fost perioada sincerităților televizate, așa că scheciul în "primă televizare" interpretat cu rafinament și tact de Adrian Năstase și Antonie Iorgovan s-a înscris perfect în peisajul telepesedist după precizarea "părintelui Constituției" că el va candida, exclusiv în dandem cu Năstase, pentru orice funcție din partid. Numai pentru a-i demonstra... -Quod erat
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
orice alt nivel. Montajul e în continuare rapid, dând un ritm alert pe care l-aș defini ca subliminal, pentru că nu ai senzația, deși evenimentele sunt foarte numeroase, că pelicula te grăbește cumva. E melanjul perfect de poveste și de rafinament vizual. Iar despre coloana sonoră am două cuvinte de spus: Angelo Badalamenti. Aș încheia acest panegiric (care e, sper, îndeajuns de rațional pentru a vă convinge) făcând hazardata afirmație că O logodnă foarte lungă e filmul pe care, deși nu
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc. "Omul concret" bacovian, aparent amorf în conul de umbră în care zace, se arată capabil a se substitui rafinamentului ostenit al omului alterat prin exces analitic. Cu aerul său dezarmat, dezadaptat, "învins", el captează un mister al lucrurilor în primă instanță. Banalitatea se înzestrează cu o energie ce îi dă posibilitatea de-a deveni producătoare de fantastic: "ploaia a
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
un pumn de făină"; "un arbore genealogic cu rădăcinile ciufulite ". I s-ar potrivi poetului nostru formula pe care E. Lovinescu i-a aplicat-o lui Ilarie Voronca: "un miliardar de imagini". Impersonalizarea aceasta rece-voluptuoasă, de-o vigoare elementară în ciuda rafinamentului frust de tip avangardist, determină o alunecare a discursului pe panta naturalistă, de-o cruzime descriptivă cvasisistematică. La antipodul sentimentalismului și al idealizării, autorul consemnează cu un condei aparent frigid, chiar ostentativ antiemoțional, structurile fizice ale realului, adesea cele anatomice
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
Genială ideea acestui mare scenograf, Peter Pabst! Cel care a lucrat mult cu Pina Bausch și care a cristalizat, vizual, stilul ei. Cu Peter Pabst a colaborat Andrei Șerban și la Othelo, făcut la Paris. Ce anvergură, ce respirație, cît rafinament! Privind această imagine tare, frumoasă, tonică, plină de viață, total nonconformistă și ascultînd formidabila orchestră a operei dirijată cu forță, cu accente noi, puternice, de tînărul Philippe Jordan, îmi dau seama că se iese clar din orice fel de convenție
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
fermă, de ținută. Se pare că acest personaj o lansează pe piața contractelor mari. Care continuă pentru álvarez. Am avut șansa să văd o echipă tînără, de mari profesioniști, de creatori pasionați, disciplinați, fascinați de ideile regizorului Andrei Șerban, de rafinamentul scenografului Peter Pabst, de inteligența și subtilitatea dirijorului Philippe Jordan, tînăr și el. Și toate astea abil, diplomatic inițiate și susținute de Ioan Holender, directorul Operei de stat din Viena, managerul cu o vocație ce continuă să farmece, să intrige
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
a desfășurat foarte frumos, toți au lăudat mămăliguța cu brâză, sărmăluțele și toate celelalte... Cât despre fromajul care trebuia să fie surpriza cinei, au gustat sau nu, l-au lăsat pe marginea farfuriilor și, probabil din cauză că noi n-am avut rafinamentul de a-l prezenta cum se cuvine, a trecut neobservat. După plecarea musafirilor, am întrodus cu strângere de inimă delicatesa in frigider. Ceva se deteriorase pe blazonul meu imaginar. - Mâine să-ți iei la serviciu un sendvici cu chestia asta
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
o puritate greu de definit", p. 38) etc.... Totul se întrepătrunde ca într-un tărâm "la mijloc de rău și bun", într-o lume supraîncărcată cu de toate (lumea ca bazar), melancolică și decadentă, surprinsă însă cu multă eleganță și rafinament. Pe scena textului, lumea ni se înfățișează ca un veritabil spectacol și nu e de mirare că o dată teatrul demolat, personajele animate de pasiune până la dăruirea totală se despart, părăsesc târgul sau chiar mor. "Orașul nu produce decât: serbări, festivități
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]