6,973 matches
-
39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în Los Angeles s-a înființat organizația „Libertate și Credința” unde am avut funcții de conducere tot timpul. Rolul acestei organizații a fost de a grăbi de molarea regimului comunist din România și de a arăta lumii întregi adevărata față „raiului comunist”; am fost motorul tuturor demonstrațiilor anticomuniste din Los Angeles. Aproape nu era luna să nu ieșim în stradă să de nunțăm regimul comunist din țară, grăbind astfel sfârșitul de loc previzibil pentru acele vremuri. Comunitatea românilor din Los Angeles
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le arăta alții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un simplu aspect lejer-conversațional. Invocând, ca probă pentru aserțiunile lui, "scandaloasa" morală a lui Iisus, Andrei Pleșu cade din sofism într-o gravă neînțelegere. E drept că Fiul Omului "stă la masă cu vameșii, ia apărarea târfei și promite tâlharului Raiul", dar face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin convertirea lui. "Principiile" decorative ale fariseilor sunt raportate la un principiu mai înalt, asumat până la capăt. Iar păcătoșii
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
fetițe, fițe, fântâni, fleașcă, fleț, flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet, Tamara, toamnă, tristețe, umed, Verlaine, vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează cu un parfum persistent și inconfundabil. De la debutul editorial și până la Submarinul erotic cel
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
inconsecvenței, utopiei ridicole, neputinței, logoreei: Noi vedem poarta legată, voi n-o vedeți, sînteți chiori; ce-o fi/ dincolo de ea?// Dincolo de poartă sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în Los Angeles s-a înființat organizația „Libertate și Credința” unde am avut funcții de conducere tot timpul. Rolul acestei organizații a fost de a grăbi de molarea regimului comunist din România și de a arăta lumii întregi adevărata față „raiului comunist”; am fost motorul tuturor demonstrațiilor anticomuniste din Los Angeles. Aproape nu era luna să nu ieșim în stradă să de nunțăm regimul comunist din țară, grăbind astfel sfârșitul de loc previzibil pentru acele vremuri. Comunitatea românilor din Los Angeles
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le arăta alții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Lui, clevetindu-l chiar pe Acesta. Diavolul, mijlocitorul și pricinuitorul morții, șerpuitor în purtări și tare în vicleșuguri [...] s-a îmbrăcat în șarpele cel viclean în raiul lui Dumnezeu de odinioară, fără să se facă el însuși șarpe (căci nici nu putea decât prin nălucire, de care a socotit atunci că trebuie să se folosească, temânduse să nu fie descoperit). Necutezând să înceapă o convorbire deschisă, alege
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aceea, pe drept cuvânt se spune: Începutul păcatului este trufia (Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 10, 15). Este surprinzător faptul că Eva s-a lăsat amăgită și a gustat tocmai din acest fruct, care îi fusese oprit, deși în rai Dumnezeu făcuse: să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-se de bunătățile lui, săturându-se repede de toate și oarecum îngâmfându-se de sătul, a preferat desfătarea arătată ochilor trupești, în locul frumuseții inteligibile și a pus săturarea stomacului mai presus de bucuriile duhovnicești. Astfel a ajuns îndată afară din rai, afară din petrecerea cea fericită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, apud Frunză Sandu, O antropologie mistică Introducere în gândirea Părintelui Stăniloae, Edit. Omniscop, Craiova, 1996, p. 99. footnote>. Omul, ca și chip al lui Dumnezeu era destinat să se îndumnezeiască
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta răspunde că am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să vorbească despre ultimul lucru care s-a întâmplat după cădere: faptul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Cateheze..., p. 82. footnote>. Același autor filocalic, pentru a arăta cât de important era ca Adam să se pocăiască, spune că dacă acesta și-ar fi recunoscut păcatul și ar fi cerut iertarea de la Dumnezeu atunci ar fi rămas în rai și ar fi fost scutit atunci printr-un singur cuvânt de tot cercul acela de zeci de mii de lucruri rele cărora li s-a supus fiind surghiunit și zăcând în iad atâtea veacuri<footnote Ibidem, p. 80 footnote>. Lipsa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acela de zeci de mii de lucruri rele cărora li s-a supus fiind surghiunit și zăcând în iad atâtea veacuri<footnote Ibidem, p. 80 footnote>. Lipsa pocăinței sincere, împreunată cu neascultarea poruncii, au dus la izgonirea lui Adam din rai. Și după ce refuză să se pocăiască sincer, să-și mărturisească fiecare păcatul lui, Adam și Eva primesc fiecare dintre ei pedeapsa cuvenită lor, primesc canonul pentru păcatul pe care l-au săvârșit, pedeapsa urmărind ținerea în frâu a slăbiciunii speciale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455, 456. footnote>. Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens, Teodor al Edessei precizează: De aceea dreptul Judecător, judecându-l (pe Adam) nevrednic de Sine, l-a lipsit pe el de cele pe care le-a disprețuit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care este pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice..., p. 118. footnote> și după a cărui amintire va păstra el și urmașii săi dorința înfocată de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
animalelor și a naturii înconjurătoare<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., pp. 130-133. footnote>. În legătură cu aceste urmări, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Pentru ce n-a existat căsătoria înainte de înșelăciunea omului? Pentru ce n-a trăit Adam cu Eva în rai? Pentru ce n-au existat durerile nașterii înainte de blestem? Pentru ce? Pentru că toate acestea erau pe atunci de prisos; au ajuns în urmă de neapărată trebuință din pricina slăbiciunii noastre. Și nu numai ele, ci și toate celelalte: orașele, artele, meseriile
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
moarte pentru păcatul sa»? (Deuteronom 24, 18). Desigur, atunci sufletul care păcătuiește va muri; dar noi ne-am făcut păcătoși prin neascultarea lui Adam în felul acesta: pentru că Adam a fost creat pentru nestricăciune și viață, iar viața sa în raiul desfătărilor era sfântă, mintea sa întreagă era necontenit cuprinsă de vederile dumnezeiești, iar trupul său era liniștit și potolit, întrucât orice plăcere rușinoasă era liniștită, fiindcă nu era în el nici o tulburare a unor porniri neînfrânate. Însă, întrucât a căzut
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]