941 matches
-
sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta europeană de referință nord-sud E85 și se continuă în Bulgaria cu șoseaua națională 2. La Giurgiu, din DN5 se ramifică șoseaua națională DN5C, care duce spre sud-vest la Zimnicea și șoseaua națională DN5B, care duce spre Ghimpați, de unde se continuă spre Găești cu DN61. Rețeaua rutieră este completată cu trei șosele județene: DJ507 pornește din DN5 în apropierea frontierei și
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
spre sud la Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași la Fundeni; și spre nord-vest la Afumați (unde se intersectează cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari, terminându-se în DN1 la Otopeni. Din DJ100, se ramifică la Găneasa șoseaua județeană DJ300 care duce spre vest înspre centura Bucureștiului; ramură estică a acestui drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
subcarpaților Moldovei, în depresiunea Ozana-Topolița, la sud de orașul Târgu Neamț, pe malurile râurilor Filioara și Agapia. Este străbătută de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Prin comună trece șoseaua județeană DJ100E, care o leagă spre vest de Câmpina (unde se intersectează cu DN1) și mai departe de comunele din valea Proviței , și , și spre est de Scorțeni și Băicoi. Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Buzău, Muntenia, România, formată din satele Albești, Bălaia, Călțuna, Moisica, Smeeni (reședința), Udați-Lucieni și Udați-Mânzu. Comuna se află în valea Călmațuiului, și este traversată de șoseaua națională DN2C, care o leagă spre vest de Costești. La Smeeni, din DN2C se ramifică șoseaua județeană DJ203D, a cărei ramură nordică, împreună cu șoseaua națională, constituie drumul de legătură al Buzăului cu Slobozia. Ramura sudică a DJ203D leagă comuna de Brădeanu și Scutelnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Smeeni se ridică la de
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
Neamț, Nemțișor și Vânători-Neamț (reședința). Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători-Neamț
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
străbătută de șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre sud de Mizil (DN1B) și spre nord și est de și mai departe în județul Buzău de Tisău și (unde se termină în DN10). La Gura Vadului, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102R, care duce spre nord-vest la Călugăreni, Tătaru și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Vadului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
și masivă cu vârfuri înalte, de peste 1900 m și 2000 m (Hovârla — 2061 m, în alt sistem de coordonate — 2058 m), — 1998 m, — 2016 m, — 2022 m), iar șaua dintre ele nu coboară sub 1750 m Din creasta principală se ramifică pinteni laterali relativ scurți. În contrast cu lanțurile muntoase aproape drepte (resturile unei ), marginea Muntelui Negru este tăiată de văi înguste și abrupte, cu căderi de până la 1000 m. Aceasta este o caracteristică a Muntelui Negru, care îl deosebește de alte părți
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
în câmpia Vlăsiei, în lunca râului Colentina, la nord de București și la sud de Ploiești. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN1A care leagă orașul de Ploiești și de București (cartierul Bucureștii Noi). La Buftea, din acest drum se ramifică spre sud-vest șoseaua județeană DJ602, care duce la Chitila (unde se intersectează cu DN7) și mai departe la Săbăreni (județul Giurgiu) apoi înapoi în județul Ilfov la Ciorogârla, Domnești și București (zona Prelungirea Ghencea); și spre est șoseaua județeană DJ101
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibana se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
al Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud-est de Gorban (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Prisăcani, Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). La Grozești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ244F, care duce spre sud-vest la Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Moșna. În comuna Grozești se află cotul Sălăgeni, arie protejată de tip acvatic unde sunt protejate unele specii de pești. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Grozești, Iași () [Corola-website/Science/301280_a_302609]
-
cărui principale activități sunt agricultură și serviciile. Orașul se află în vestul județului, la aproximativ 60 km de București, Ploiești, Buzău și Slobozia. Este un nod rutier și feroviar important: este străbătut de șoseaua națională DN2, din care la se ramifică șoselele naționale DN1D (spre Ploiești) și DN2A spre Slobozia și Constantă. De asemenea, la Urziceni se intersectează calea ferata ce duce de la București la Făurei cu cea care duce spre Slobozia și Țăndărei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Urziceni
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
Formula înotătoarei dorsale la "Labrus viridis prasostictes" este D XVII-XIX 12-13. Înotătoarea anală este inserată aproximativ sub limita dintre partea spinoasă și cea moale a înotătoarei dorsale și are 3 spini (radii spinoase) în partea anterioară și 9-13 radii moi ramificate în partea posterioară. Subspecia "Labrus viridis viridis" din Marea Mediterană, are 10-11 radii moi, iar subspecia "Labrus viridis prasostictes" din Marea Neagră, are 9-10 radii moi. Formula înotătoarei anală la "Labrus viridis prasostictes" este A III 9-10. Înotătoarea anală are aproximativ aceeași
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
în zona de vest a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre est de Ion Neculce (unde se termină în DN28), și spre vest de Alexandru I. Cuza și Hălăucești. Din acest drum, la Heleșteni se ramifică șoseaua județeană DJ208D, care duce spre nord la Ruginoasa (unde se termină în DN28A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Heleșteni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir. A1 este autostradă cu plată, pe baza clasificării naționale a vehiculelor pe baza unui sistem închis, integrat cu A6, care se ramifică din A1 la nodul Bosiljevo 2, ele formând un sistem unificat de taxare. Întrucât cele două autostrăzi sunt operate de companiile Autocesta Rijeka — Zagreb și Hrvatske autoceste, sistemul de colectare a taxei este operat în comun de cei doi operatori
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
s-a înăsprit lupta pentru putere între două grupuri ale aristocrației funciare locale: casa Minamoto, care stăpânea pământuri în partea de nord-est a Japoniei și casa Taira, ale cărei domenii erau situate în Japonia de sud-vest. Clanul Minamoto s-a ramificat apoi în numeroase familii cum ar fi: Ashikaga, Tokugawa, Nitta, Kitabatake etc. Casa Minamoto, biruitoare în lupta decisivă de la Dan-no-ura din anul 1185, a început, după înlăturarea de la puterea reală a împăratului (împăratul va continua să-și aibă reședința la
Shogun () [Corola-website/Science/302867_a_304196]
-
Deși deschis traficului, un nod (cu șoseaua 50) nu este încă operațional, iar câteva supratraversări ale drumurilor locale nu sunt încă terminate. Planul era ca ele să fie terminate până în toamna lui 2012. La capătul autostrăzii, la Varșovia, ea se ramifică în două drumuri expres, S2 și S8, dar numai S8 este deschis, în timp ce S2 trebuia terminat în 2013. În mai 2013, nodul cu S3 (Jordanowo) a fost și el deschis circulației. Prima porțiune este între nodul cu A2 și nodul
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
Roata de Jos, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre nord-est la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Ogrezeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mârșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de Cislău și DN10 care duce spre Buzău, și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calvini se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care duce spre sud la Moara Vlăsiei și la est către Ciolpani (unde se termină în DN1). Șoseaua județeană DJ101H se ramifică din aceasta din urmă pentru a deservi satul Siliștea-Snagovului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gruiu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
Salcia și Sărățica. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ235, care duce spre est la , iar la Sângeru se ramifică șoselele județene DJ238, care duce spre sud la ; și DJ234, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sângeru se ridică la de
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]