294 matches
-
textele criptate corespunzătoare, se încearcă aproximarea liniară a unei părți din cheie. Criptanaliza diferențială liniară. Se folosesc cele două metode descrise anterior. Factorizarea. Se folosesc metode matematice pentru determinarea factorilor primi ai numerelor mari. Statistica. Se exploatează slăbiciunile funcțiilor de randomizare folosite la generarea cheilor. Atac împotriva sau folosind anumite echipamente. În ultimii ani, au apărut tot mai multe echipamente mobile de criptare și, odată cu ele, o nouă categorie de atacuri îndreptate asupra acestora. De regulă, atacurile se bazează pe culegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a înregistrat o scădere cu 36% a mortalității generale și cu 39 % a apariției infarctului miocardic acut. Paradoxal, pentru pacienții care au fost inițial randomizați pentru tratament cu sulfonilureice intensiv și ulterior trecuți, ca urmare a controlului metabolic insuficient, prin randomizare pe metformin a rezultat o mortalitate generală semnificativ mai crescută decât cea înregistrată la pacienții rămași în continuare numai pe monoterapie cu sulfonilureice. În orice caz, prelucrarea datelor furnizate de UKPDS a arătat că nici una din variantele terapeutice hipoglicemiante testate
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
pe când acelea din celălalt cromozom omolog sunt nefuncționale. Nu se știe care sunt mecanismele prin care este aleasă una sau cealaltă dintre alele pentru a fi supusă mecanismului de rearanjament de segmente genice și generarea unei gene imunoglobulinice funcționale. Probabil, randomizarea, ca și în cazul inactivării unuia dintre cei doi cromozomi X (lionizare) la femela mamiferelor este implicată în proces. Nu este exclusă nici intervenția imprinting-ului genomic, dar acest proces este încă insuficient înțeles, pentru a fi luat în seamă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
chei primare, secundare, terțiare etc. Fișierele secvențiale se pot concatena, adică din două fișiere se poate obține un al treilea fișier, sortat în aceeași ordine. Organizarea directă (selectivă) stochează și gestionează înregistrările pe suport pe baza unor procedee de repartizare (randomizare). Plecând de la un element al înregistrării, numit cheie de repartizare, se calculează adresa de dispunere pe suport pe baza unei formule. Aceeași formulă este aplicată atât la dispunerea pe suport, cât și la căutările ulterioare. Adresa de pe suport se determină
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
înregistrării, numit cheie de repartizare, se calculează adresa de dispunere pe suport pe baza unei formule. Aceeași formulă este aplicată atât la dispunerea pe suport, cât și la căutările ulterioare. Adresa de pe suport se determină astfel pe baza algoritmului de randomizare, folosind o funcție A = F(k), unde k reprezintă un element al înregistrării. Organizarea directă este specifică suporturilor adresabile și asigură consultarea și actualizarea rapidă a fișierelor. O formă deosebită a organizării directe este organizarea relativă. Un fișier de organizare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece permite atât accesul secvențial, cât și accesul direct. Suporturile utilizate trebuie să fie adresabile. Fișierele indexate sunt ansambluri de articole logice, așezate unul după altul, în ordinea crescătoare sau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tehnic de elaborare a │ │ │acestui ghid. Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi *Font 8* ┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nivel Ia Dovezi obținute din cel puțin un studiu randomizat și controlat, bine conceput. │ ├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel IIa Dovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput. │ ├───────────┼────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel IIb Dovezi obținute de la comitete de experți sau experiență clinică a unor experți recunoscuți│ │ │ca autoritate în domeniu. Anexa 3. Tabel 1. Flora cutanată [7,142,143] Anexa 4. Indicațiile tehnicilor de igienă a mâinilor [7,9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
de a trăi problema (strategia pluralitatea perspectivelor); raportarea la alte lumi - găsirea unor probleme sau a unui beneficiu alternativ dar similar Într-un alt domeniude activitate (strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese din granițele problemei ce ne provoacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de interes a subiecților (numai fete, numai introvertiți etc.) și eliminarea tuturor celorlalte; prin controlul în perechi al variațiilor acestor caracteristici (fiecărui subiect din grupul experimental să-i corespundă un subiect cu caracteristici similare din grupul de control) sau prin randomizare. Randomizarea (engl. randomization), repartizarea aleatorie a subiecților în grupul experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interes a subiecților (numai fete, numai introvertiți etc.) și eliminarea tuturor celorlalte; prin controlul în perechi al variațiilor acestor caracteristici (fiecărui subiect din grupul experimental să-i corespundă un subiect cu caracteristici similare din grupul de control) sau prin randomizare. Randomizarea (engl. randomization), repartizarea aleatorie a subiecților în grupul experimental și cel de control, este dificil de realizat mai ales în cadrul experimentelor educaționale. Două sau mai multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
multe clase de elevi pot fi alese ca grup experimental și de control, încercîndu-se stabilirea unor corespondențe între caracteristicile relevante pentru studiu (nivel socio-economic al familiei, nivel aptitudinal, nivel al performanțelor școlare etc.), însă ele nu vor respecta niciodată principiul randomizării. -Aplicarea repetată a tratamentului experimental. În cele mai multe experimente, subiecților nu li se aplică tratamentul experimental individual, ci frontal (ca membri ai unui grup). Există însă și situații de cercetare ce presupun aplicarea repetată a tratamentului experimental, fie pentru persoane distincte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentator. -Observarea și măsurarea variabilei dependente se realizează pentru toate nivelele variabilei independente (atît înainte, cît și după manipularea variabilei independente, adică pretest și posttest). -Subiecții sînt plasați aleatoriu fie în grupul de control, fie în cel experimental prin procedeul randomizării. În cazul în care variabilele independente nu sînt direct manipulate de către experimentator sau grupul de control lipsește, avem de-a face cu pseudoexperimente. Pseudoexperimentele sînt numite și preexperimente (Best, 1977; Havârneanu,2000). Dacă subiecții nu sînt plasați aleatoriu în grupul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
direct manipulate de către experimentator sau grupul de control lipsește, avem de-a face cu pseudoexperimente. Pseudoexperimentele sînt numite și preexperimente (Best, 1977; Havârneanu,2000). Dacă subiecții nu sînt plasați aleatoriu în grupul de control și în cel experimental prin procedeul randomizării, avem de-a face cu cvasiexperimente. Atît în cazul pseudoexperimentelor, cît și al cvasiexperimentelor, validitatea internă este discutabilă. Planul de cercetare în cazul unui experiment, pseudosau cvasiexperiment constituie, după caz, o prezentare sintetică a elementelor și etapelor specifice desfășurării unei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dependente, nivelele acestora, prezența sau absența grupului de control, modul de selecție și repartizare a subiecților în grupul experimental și de control, modul de manipulare a variabilei independente. Pentru a schematiza aceste elemente, vom utiliza următoarele simboluri: -R pentru prezența randomizării; -Gcși Ge pentru grupul de control, respectiv cel experimental; -O pentru prezența observației și măsurării variabilei dependente în etapa de pretest și posttest; -X - pentru aplicarea tratamentului experimental (manipularea variabilei inde pendente). Vom prezenta selectiv atît planuri experimentale, cît și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
planuri experimentale, cît și pseudoexperimentale și cvasiexperimentale. Planuri pseudoexperimentale. Experimentul cu caz unic se realizează în absența grupului de control, iar grupul experimental poate include unul (vezi cazurile de experiment în consilierea psihopedagogică) sau mai mulți subiecți. Discutarea procedurii de randomizare nu mai are sens în acest caz, deoarece grupul de control nu există. În cazul în care măsurarea variabilei dependente are loc numai după aplicarea tratamentului experimental (posttest), planul experimental cu caz unic de tip posttest poate fi schematizat astfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unui alt grup de subiecți (intergrup - engl., between-groups), fie compararea rezultatelor unui grup de subiecți cu rezultatele acelorași subiect după aplicarea tratamentului experimental (intragrup - engl., within-groups). În cazul experimentelor veritabile, grupul de control și cel experimental sînt întotdeauna alcătuite prin randomizare. Deoarece nu toate tipurile de variabile dependente impun măsurare pretest și posttest, unele planuri experimentale veritabile utilizează doar posttestul. Planul experimental de tip posttest cu grupuri echivalente utilizează două grupuri de subiecți - experimental și de control - care sînt alcătuite prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nu toate tipurile de variabile dependente impun măsurare pretest și posttest, unele planuri experimentale veritabile utilizează doar posttestul. Planul experimental de tip posttest cu grupuri echivalente utilizează două grupuri de subiecți - experimental și de control - care sînt alcătuite prin procedeul randomizării, iar rezultatele măsurării variabilei independente sînt comparate. Acest plan experimental minimizează riscurile privind validitatea internă a experimentului și permite controlul variabilelor externe care pot influența rezultatele. Planul experimental de tip pretest/posttest cu grupuri echivalente include în plus față de cel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizare a experimentului ar fi foarte mare. În cazul unui experiment cu două variabile independente, fiecare cu cîte două niveluri, vom discuta despre un plan factorial de tip 2 X 2 cu patru grupuri echivalente. Evident, grupurile sînt alcătuite prin randomizare. Datorită utilizării a două sau mai multe variabile independente și a interacțiunii acestora în producerea variațiilor variabilei dependente, validitatea ecologică a planurilor experimentale factoriale este mai ridicată decît în cazul celor simple. Planurile experimentale mixte (Radu, 1993) sau combinate (Havârneanu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiecare nivel al variabilei independente. Acest tip de planuri experimentale oferă informații despre gradul de generalitate a rezultatelor (Radu, 1993) și permite atît comparațiile intragrup, cît și intergrupuri. Planuri cvasiexperimentale. În cele mai multe cazuri, cercetarea în spațiul educațional nu permite realizarea randomizării (clasele de elevi nu constituie grupuri echivalente în situații experimentale), iar controlul variabilelor externe este dificil. De aceea, se folosesc adesea planurile cvasiexperimentale: cu grupuri neechivalente sau cu serii temporale. Planurile cvasiexperimentale de tip pretest/posttest cu grupuri neechivalente (Best
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]