712 matches
-
pustiu”, cum îl caracterizează Tofana. Ieftine, cele mai multe, „cugetările” nu îi sunt, totuși, banale, având măcar în expresie ceva scânteietor. Etern student, care „lucrează” de doisprezece ani la „un op monumental”, din care nu a scris un rând, Sbilț e tipul ratatului cinic, care trăiește ca un parazit. Neputându-se acomoda lumii acesteia și nereușind să o părăsească, el o sfidează cufundându-se și mai adânc în noroi, înrăindu-se și mai mult. Asemenea unui personaj dostoievskian, Sbilț cade într-o mizantropie
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
de ochi, Zeii obosiți (1969) și Dincolo (1970) sunt exerciții epice în care este stabilită tematica și se deprinde modelul prozei psihologice. Metafora „zeilor obosiți” devine paradigmatică pentru rețeta tipologică a autorului, personajele fiind ființe abulice, strivite de propria interioritate, ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
II, 1974-1977), una din scrierile sale cele mai solide (în special primul volum), Ș. înlocuiește romanul psihologic cu fresca. Se oferă o cronică nelineară a unui orășel de provincie (datorată poliedriei epice și prezenței martorilor derutanți, de la Scrima, „cronicarul”, până la ratatul Mavru sau la nebunul Ieronim). Romanul de atmosferă este dublat de unul de familie și critica (Nicolae Manolescu, Dumitru Micu) a văzut în învățătoarea Teodora, personajul principal, o a doua Vitoria Lipan, doritoare de a ritualiza moartea nefirească a soțului
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
1999, apărînd cel de al doilea volum într-o bună tălmăcire românească. Am scris despre primul volum, cu titlul și continui pentru cel de al doilea. Era, negreșit, un om ciudat. Totul îl plictisea din negație și se considera un ratat al Absolutului. Nu-și uita originile românești. Cum veșnic îi era frică de autorități, conchidea la 10 iunie 1966 că "sînt prin aceasta urmașul unui neam de sclavi, umiliți și bătuți timp de veacuri. Cum văd o uniformă, cum mă
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
se întîmplă? De ce nu mai scrii? Etc. etc. Ar fi trebuit să-i răspund că Wittgenstein n-a scris în totul decît un sfert decît am produs eu, și că în comparație cu el, cu E., W. nu e decît un biet ratat - dacă numărul cărților e un criteriu. Dar am tăcut , căci, în mod vizibil, era prea mulțumit de sine ca să poată suporta fără să reacționeze o cît de mică insinuare vexantă. Mi-am propus concizia; prietenii, în loc să-mi mulțumească, nu încetează
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
individului pus în fața unor situații-limită, în care alegerea implică înscrierea ființei umane pe orbita unui complicat proces de autodefinire și analiză interioară. Liviu Dunca, protagonistul din Păsările, revenit după o absență de douăzeci de ani în orașul natal, este un ratat superior. Și-a consumat întreaga energie în sfidarea unei autorități ale cărei fețe, fie că este vorba de figura severă a bunicului, fie de forțe politice oculte încercând să îl determine să ia parte la o înscenare judiciară după tipicul
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
autoarei) de tot felul și la „stadiul estetic” kierkegaardian. Formele teatralității și analiza bahtiană a sărbătorescului se contrapun cu folos tragicului carnavalesc și morbideții consumate cu grație de funambul, iar Emil Botta iese mult sporit prin înserierea la „corabia cu ratați” a generației ’27. SCRIERI: Vindecările, București, 1976; Jugastru sfiala, București, 1977; Vietăți fericite, București, 1980; Natură moartă cu suflet, București, 1982; Apocrife despre Emil Botta, I, București, 1983; Mâna pe față, București, 1984; Ochiul atroce, București, 1985; Ecorșeuri. Structuri și
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
asemenea, acest copil poate întâmpina dificultăți în realizarea unei comunicări eficiente; poate fi lipsit de inițiativă, de curaj și veșnic nemulțumit, deoarece se teme în permanență că ar putea greși. Pentru el, „a greși" e sinonim cu „a fi un ratat”. De aceea, preocuparea lui majoră este „Ce va zice tata (mama) când va afla?” Rezultatul va viza diminuarea stimei de sine. Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui și nici nu manifestă frecvent trăiri emoționale pozitive pentru
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
acest copil va întâmpina dificultăți în realizarea unei comunicări eficiente; va fi frecvent lipsit de inițiativă, de curaj și veșnic nemulțumit, deoarece se teme în permanență că ar putea greși. Pentru el, „a greși” e sinonim cu „a fi un ratat”. De aceea, preocuparea lui majoră este „Ce va zice tata (mama) când va afla ?” Trăsăturile de mai sus reflectă diminuarea stimei de sine („Am greșit! Nu sunt bun de nimic! Niciodată nu voi putea să...!”). Unele cercetări (W. Damon, D.
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
a unei ierarhii familiale. Ceea ce dorim să subliniem este că, în relația adult-copil nu ar trebui să existe competiție, nu ar trebui să se pună problema cine e mai tare, cine are întotdeauna dreptate, cine e câștigătorul și cine e ratatul. Atunci când reușim să lăsăm orgoliile la o parte într-o asemenea relație, putem afirma cu convingere că am evoluat, că am devenit mai înțelepți. De aceea, când comunicăm cu copilul nostru, este bine ca acesta să simtă că i se
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
de telefonie, separându-se de categoria hackeri. 11. Crackerii sunt cei ce sparg codurile de acces și sistemele de apărare ale sistemelor electronice de calcul. Phreakerii și crackerii sunt subspecializări ale hackerilor, dar mult mai periculoase. 12. Lamer desemnează categoria rataților în piraterii, de regulă, un hacker slab. Și când sunt crackeri, neavând o „instrucție” riguroasă, se comportă lamentabil, ca orice autodidact. 13. Wannabe reprezintă hackerii începători. Ei vor, dar nu prea pot, întrucât au cunoștințe limitate. În schimb, dispun de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de Stefan Zweig, unde e vorba de un individ care înnebunește jucând șah orb. Student în drept, renunță la ultimul examen gândind că „într-o lume în care chiar dreptatea e ratată, îmi puteam îngădui și eu să fiu un ratat”. Așadar: forța de a eșua, libertatea de a merge împotriva destinului. Asta amintește de literatura lui Malraux și de tipologia romanelor din anii ’30. Totuși P. nu scoate din eșecul existențial o morală a tragismului eroic. El vrea mai degrabă
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
dominante ale literaturii despre tineri - este definitivă. Personajele comunică, dar nu se confesează, după modelul de apărare-atac al adolescenților prozei americane. Romanul este construit în trei timpi, primul și ultimul consacrați tinerilor în conflict cu lumea și în contrast cu adaptații, căpătuiții, ratații generației lor (personaje episodice, puternic caricaturizate), partea mediană ocupându-se de refuzul feminin al compromisului. Naratorul omniscient, ochiul impersonal alternează cu povestiri la persoana întâi, cu jurnale și scrisori, cu inserturi onirice și cu scene emblematice, cu discuții despre structura
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
Mica prostituată devine, prin protecția unor cinici domni, o vedetă a primei scene a țării. „Porcii” îi priesc, se vede, „Venerei”, atât de compătimită de autoare. Altfel, K. nu-și cenzurează maliția când e să portretizeze, în tușe sugestive, cabotini, ratați, șnapani din lumea teatrului și din aceea a gazetăriei. SCRIERI: Artiștii noștri, București, [1918]; Sfaturile Calinei, București, [1921]; Dyonisia, București, 1926; ed. București, 1992; Sexul de peste drum, București, 1934; Venera și porcul, București, 1936; Femei de teatru, București, 1939. Traduceri
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
revolta împotriva unei societăți corupte înseamnă că ești imatur, atunci Philip Marlowe este extrem de imatur. Dacă a vedea noroi acolo unde este noroi constituie un comportament social inadecvat, atunci Philip Marlowe are un comportament social inadecvat. Desigur, Marlowe este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-are nici un sfanț în buzunar. Cineva care, fără să aibă vreun handicap fizic, nu-și poate asigura o existență decentă este întotdeauna un ratat, și de regulă e un ratat moral (Chandler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
că ești imatur, atunci Philip Marlowe este extrem de imatur. Dacă a vedea noroi acolo unde este noroi constituie un comportament social inadecvat, atunci Philip Marlowe are un comportament social inadecvat. Desigur, Marlowe este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-are nici un sfanț în buzunar. Cineva care, fără să aibă vreun handicap fizic, nu-și poate asigura o existență decentă este întotdeauna un ratat, și de regulă e un ratat moral (Chandler, 1977, p. 232). Faptul că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un comportament social inadecvat. Desigur, Marlowe este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-are nici un sfanț în buzunar. Cineva care, fără să aibă vreun handicap fizic, nu-și poate asigura o existență decentă este întotdeauna un ratat, și de regulă e un ratat moral (Chandler, 1977, p. 232). Faptul că autorul joacă cu o asemenea seriozitate rolul de partener al eroului sugerează mai mult decât complicitatea dintre ei. Marlowe are și de ce să fie apărat: evoluția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este un ratat, și o știe. E un ratat pentru că n-are nici un sfanț în buzunar. Cineva care, fără să aibă vreun handicap fizic, nu-și poate asigura o existență decentă este întotdeauna un ratat, și de regulă e un ratat moral (Chandler, 1977, p. 232). Faptul că autorul joacă cu o asemenea seriozitate rolul de partener al eroului sugerează mai mult decât complicitatea dintre ei. Marlowe are și de ce să fie apărat: evoluția lui dinspre o stângă radical-anarhică (detectivul detestă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chișinău, unde, se pare, nu a reușit să joace. Anii 1933-1937 sunt pentru el ani de boemă artistică, minată de puternice angoase. Face parte, împreună cu Arșavir Acterian, Pericle Martinescu, Horia Stamatu ș.a., dintr-un grup ce-și zice „Corabia cu ratați”, al cărui salut - „Oisive jeunesse!” - era un vers din Rimbaud. Totuși, se dovedește foarte activ: își reia colaborarea la „Vremea”, unde va publica până în 1938, mai iscălește în „Credința”, „Meridian”, „Litere”, „Reporter”, „Facla”, „Arta și omul”, „Ideea românească”. În ultima
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
pământului. Scriitorul ezită între un roman al vieții minerilor și unul al psihologiei individului izolat, aflat în fața unei situații-limită. Aglomerarea de „cazuri”, conflicte parazitare, caractere neadâncite estompează însă observația. Adrian Vornicu din Am ucis pe Dumnezeu este, de asemenea, un ratat. Pictor de geniu, torturat de obsesia că trebuie să se elibereze de Dumnezeu, a cărui prezență îl împiedică nu doar să creeze, dar să și existe, el dialoghează mereu cu Demian, alter ego diabolic, prezent doar în imaginația lui bolnavă
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
p. 223). În raport cu această tendință de excludere pe care a înfăptuit-o cultura occidentală vizavi de bolnavul mental din varii motive și care a construit neîncetat în jurul său un personaj ratat al formelor normale, echilibrate și corecte, ca pe un ratat al grupului sub toate dimensiunile sale, „țap ispășitor” al răului social, ne apare imageria monstruoasă, ca de eșafod de ghilotinare iacobină, a formulei discursului clasic psihiatric (în acest fel, pentru E. Kraepelline, unul dintre fondatorii psihiatriei moderne, „un nebun este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui Jenny. N-am fost împreună, spune ea, după care se oprește. Atunci, adaugă, și ridică din umeri. Arătam cam la fel ca acum. Eram un copil supraponderal de care râdeau toți. Sigur, aveam și eu prietenii mei, neadaptații social, ratații, tocilarii, de care nu vroia să știe nimeni altcineva. Vocea ei se înmoaie când se uită la Brad. ― Brad era eroul liceului. Era băiatul de aur, vedeta echipei de fotbal. A ieșit cu șefa majoretelor, și eu m-am îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și am folosit apa aia oxigenată care a blocat vasele capilare, și așa a Început cangrena. Se uită la ea. — Cam asta ar fi, nu? Nu asta am vrut să zic. Dac-am fi angajat un mecanic ca lumea În locul ratatului ăstuia de kikuyu, ăla ar fi verificat uleiul și lagărul ăla nu s-ar fi topit. — Nu la asta mă refer. — Dacă nu ți-ai fi lăsat oamenii tăi, tâmpiții tăi din Old Westbury, Saratoga, Palm Beach ca să te cuplezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de pescuit, spuse Bill. De peste tot! — Pescuit. Pentru asta bem noi. — E mai tare ca baseballu’. Nu există comparație, spuse Nick. Când om fi-nceput noi să vorbim despre baseball? Din greșeală, fără să ne dăm seama. Baseballu’-i pentru ratați. Goliră paharele. — Acu’ să bem pentru Chesterton. — Și pentru Walpole, interveni Nick. Nick turnă băutura. Bill turnă apa. Se priviră. Se simțeau foarte bine. — Domnilor, spuse Bill, pentru Chesterton și Walpole. — Exact, domnilor, spuse și Nick. Le dădură peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]