93,541 matches
-
binelea, cît și o alternativă a discursului emfatic, găunos al diverselor spețe de propagandă, nu o dată unicul admis și în consecință obligatoriu, factori ce constituiau reacțiile naturale ale scriitorului, ale intelectualului de bună calitate îndeobște, la o lungă epocă ostilă. Reacții ce, odată formate, s-au păstrat în bună parte și după momentul '89, cel al unei atît de relative, de problematice primeniri. Una din scrierile ilustrative ale speței, sub semnul deopotrivă al vocației literare și al onestității, o reprezintă Jurnalul
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
formulează aceste pretenții de autonomie atunci cînd compatrioții lor ortodocși se pregăteau de sărbătoarea Învierii. Dar oare au ignorat acest lucru? Perdanții din UDMR vor să-și facă o revenire spectaculoasă în politică cerînd autonomie teritorială, pentru a obține o reacție de respingere din partea autorităților de la București, astfel încît să se poată declara victimizați ai cauzei maghiarimii și să-i lase în poziția de colaboraționiști cu Puterea de la București pe conducătorii UDMR. Lipsit de încrederea Budapestei, care îl ține la distanță
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
mare atenție ca în trecut. Purtându-se astfel ei nu-și mai fac, desigur, datoria. Polemismul îndeajuns de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează din titlul unei cărți) era de așteptat să genereze reacții, replici. I s-au reproșat, nu tocmai la obiect, fluctuațiile de atitudine din trecut, colaborarea cu vechiul regim, uitându-i-se disidența reală din 1971, când a dezaprobat public Tezele din iulie. Mult caz s-a făcut de niște dedicații
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Z. despre ce scriați în prima tinerețe, fiind și dumnealui tânăr și generos. Oricum, mie mi se pare că v-a tratat poezia cu onoare și seriozitate, apropiindu-vă atunci de doi mari poeți, fiecare unic, fiecare greu de imitat. Reacția disproporționat autodistructivă în fața unui, la urma urmei, compliment colegial, mă îndreptățește acum să cred că nu știați ce faceți. "Și eu am dat cu piciorul unei șanse" mărturisiți, la o distanță în timp de 12 ani. "Bijuteriile de versificație, cumva
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
Mircea Mihăieș Placiditatea populației, absența reacțiilor societății civile, scufundarea penibilă a partidelor de opoziție le consolidează pesedeilor impresia că sunt nemuritori. Convinși că nimeni n-o să-i clintească din scaunele puterii, își permit chiar luxul de-a admite că lucrurile merg prost. Tonul, peremptoriu, coborând peste
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
probabilă polemica, fiind mai caracteristică ignorarea reciprocă. Interpretările pe care Constantin Noica le-a dat unora dintre cuvintele românești în sistemul său ontologic au fost primite cu o anumită ( justificată) rezervă în tabăra lingvistică. De fapt, filozoful a anticipat această reacție și a încercat să-și ia măsuri de precauție: în Cuvînt împreună despre rostirea românească, acolo unde întru e discutat mai pe larg, sînt citate dicționare importante în primul rînd, cu justificate cuvinte de laudă, Dicționarul academic din 1934 -, și
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
citate, după ce a dat dovada deosebitului talent de a citi, în contextul obligatoriu, citatele, reușind să arate că "jurnalul" Marthei Bibescu nu este o replică dată literaturii ( la care conduce lectura "jurnalului" Marucăi Cantacuzino Enescu, observ eu), ci este o reacție mai degrabă revendicată de la spiritul literaturii, culturii și artei. A știut să pună în valoare distincția naturaleții, irezistibila seducție a Marthei Bibescu, spiritul ei febril, gândirea originală, din perspectiva cărților și a vieții.
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Raportul Departamentului de Stat american despre cum se respectă drepturile omului în România, raport în care e menționat și nivelul alarmant al corupției. Raportul se bazează pe date învechite a zis oficialitatea din România, bătîndu-le implicit obrazul americanilor, într-o reacție care voia să zică în subtext "noi vă susținem și voi ne criticați?". Ambasada Statelor Unite la București a răspuns politicos acestui mesaj supărat, salutînd, în limbaj diplomatic, progresele făcute de România în ultimii ani. După care mesaj a venit discursul
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
prin surprindere, iar premierul idem. Așa că e limpede că discursul ambasadorului american a venit într-un moment în care s-a întîmplat ceva în funcționarea de rutină a canalelor diplomatice dintre România și Statele Unite. Acel ceva probabil că a fost reacția ofuscată a Bucureștiului față de Raportul Departamentului de Stat. După primele momente de derută, cu declarații mai degrabă confuze, oficialitățile noastre au încercat să îndulcească pilula pe care le-a oferit-o ambasadorul american. Președintele Iliescu a dat-o pe principii
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei"? Am putea primi cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem în măsură a întrezări două tipuri de reacție la anistorismul antrenat de postmodernism. Pe de o parte, se manifestă ceea ce am putea numi recursul la subistorie. Refractară la gravitatea solemnă a pedagogiei istorice, la umanismul său înghețat, creația postmodernă cultivă o abundență de forme anxioase care disimulează nonsensul
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
în ziarul citat apărea acest titlu Parchetul Curții Supreme își dezvăluia preocuparea de a vedea în ce temei Curtea de Apel București a dat cîștig de cauză APADOR-CH. Cum nu numai Cotidianul a crezut că Parchetul CSJ va respecta legea, reacțiile au fost pe măsură în mai multe ziare. l NAȚIONAL și-a anunțat cititorii la începutul săptămînii trecute citînd-o pe Rodica Stănoiu, ministrul Justiției: "Procurorul general nu va mai putea înainta recursuri în anulare". Pînă aici totul ar fi în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Cristian Teodorescu Uriașa dezamăgire provocată de reacția Monei Muscă după apariția angajamentului ei la Securitate e un semnal la care ar trebui să mediteze toate persoanele publice din România. Popularitatea, oricît ar fi de mare, nu ajută la nimic, cînd e construită pe minciună. S-a tot
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
care vreun cotlon al realității le poate reflecta. Exemplară este febrilitatea cu care își exersează aprehendarea muzicii noi. Prin acest univers sonor, oarecum ermetic, pentru mulți inextricabil, a trăit o anume cădere în gravitatea și profunzimea unui fenomen generator de reacții mefiente, dacă nu chiar futile sau ironice. Puțini sunt astăzi cei ce pricep muzica savantă contemporană. Ei bine, Radu Stan nu numai că o înțelege, dar o și percepe cu toate slăbiciunile, răutățile, ifosele, dar și cu performanțele, galanteriile ori
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
decît mine, dar și mai pricepuți la dialoguri cu cititorii în zona șopîrlelor politice. Ca să aflu, acum, dacă e adevărat, că unii dintre maeștrii sopîrlelor și ai nemulțumirilor orale exprimate în grupuri mari povesteau a doua zi, în scris, ce reacții provocaseră din partea celor pe care trebuia să-i urmărească. Sau discutau cu ofițeri de Securitate cu grad înalt, explicîndu-le că de fapt ei cred în prînduire și că sînt nemulțumiți de tratamentul insuficient de respectuos care li se aplică. Lucrurile
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
în obișnuita retrospectivă culturală a ultimei luni, ne introduce în atmosfera psihologică creată în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră admirație la adresa criticii lansate de domnia sa. Dar cred că ea este insuficientă și întrucîtva nerealizabilă: astfel, nu lansarea pe cont propriu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră admirație la adresa criticii lansate de domnia sa. Dar cred că ea este insuficientă și întrucîtva nerealizabilă: astfel, nu lansarea pe cont propriu a cîtorva academicieni competenți ne poate aduce onorabilitatea vieții noastre universitare, ci efortul nostru comun de a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
a unui tratat despre viața și opiniile nesimțitului. Radu Paraschivescu este, categoric, un tip cu haz. Traducerile sale din prozatorii englezi contemporani (David Lodge este un nume reprezentativ pentru tipul de umor practicat de Radu Paraschivescu), povestirile și romanele originale, reacțiile în spațiul public, unde, în vremea din urmă, a devenit un personaj ubicuu (ține rubrici la mai multe cotidiane și reviste, este o prezență constantă în talk-show-uri de televiziune) îl recomandă ca pe un raționalist care trece prin lume cu
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
cu care un opus poate fi restituit de către interpreți. O restituire care, în ceea ce privește Tombeau pentru pian și percuție de Philippe Hurel, presupune un șir de obstacole tehnice anevoie de escaladat, obstacole înălțate parcă de o tristețe incomensurabilă, lucrarea fiind o reacție și, totodată, un omagiu la dispariția confratelui Gérard Grisey. De altfel, punctul ei de plecare se identifică în cadența pianului din Vortex Temporum a compozitorului prematur plecat dintre noi, cadență ce împrumută muzicii lui Hurel gestul apologetic, tranșant, deosebit de nervos
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
răstoarne criza politică în favoarea lor, într-o tentativă disperată de a-și recăpăta popularitatea și de a-l pune pe președintele Băsescu într-o situație de românul rău, care îi ține în Irak pe militarii români, în ciuda victimelor și a reacției generale de respingere a prezenței României acolo. Or aici nu e vorba de decizia lui Băsescu, ci de continuarea unei politici în care România s-a angajat înainte ca noul președinte al României să fie ales. Paradoxul atitudinii premierului e
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
în primul rînd diminutive: "cum adică? doar pentru 5 ronișori se prostituează unii?" (vwforum.ro); "să-i pună piedică în buget de alți ronuleți" (gnv.myforum.ro). Dovada supremă a normalității formei (dobîndită într-un timp atît de scurt, prin reacția spontană a vorbitorilor) e că o găsim deja în formularea unor probleme de aritmetică - "Din cei 650 RONI s-au cumpărat o mașinuță de 286 RONI și o păpușă de 155 RONI. Câți RONI mai rămân?" (didactic.ro) - precum și în
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
sau rezervată, glacială, în zona concertului de muzică - să o numim - academică, aprecierea publică se petrece de obicei la sfârșitul evenimentului, în mod direct, sau ulterior în presa scrisă, în cea vorbită. Nu sunt mulți muzicienii performeri care simt respirația, reacția intimă a ascultătorului în momentul performanței, care intuiesc natura aplauzelor; ...de complezență, din entuziasm, apreciative sau solicitând reveniri, așa-numitele "encores". în mod cert, calitatea, natura evenimentului nu sunt determinate în mod absolut de reacția publicului - aspect care, evident, nu
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
muzicienii performeri care simt respirația, reacția intimă a ascultătorului în momentul performanței, care intuiesc natura aplauzelor; ...de complezență, din entuziasm, apreciative sau solicitând reveniri, așa-numitele "encores". în mod cert, calitatea, natura evenimentului nu sunt determinate în mod absolut de reacția publicului - aspect care, evident, nu poate fi ignorat - ci de adevărul artistic al spectacolului, al performanței muzicale. Evenimentul muzical, muzica, are loc sau nu, la un anume moment, într-un anume loc, într-un anume context, cum detalia însuși Sergiu
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
performanței muzicale. Evenimentul muzical, muzica, are loc sau nu, la un anume moment, într-un anume loc, într-un anume context, cum detalia însuși Sergiu Celibidache. Iar aceasta numai în cazul în care "chimia" - să o numim așa - evenimentului, dacă "reacțiile" de ordin muzical artistic se petrec, dacă muzica se ridică deasupra sunetelor. Sunt evenimente importante, consistente, care trec aparent neobservate și sunt momente care stârnesc entuziasmul "de moment", spectaculos, percutant, al publicului; ...un entuziasm ce poate fi uneori determinat de
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
având în prim plan dinamica quasi-rebarbativă a masei sonore, viteza excesivă uneori uluitoare privind derularea momentelor partiturii, iar aceasta conform bine-cunoscutei rețete de a agita masa sonoră "repede și tare". în mod cert, un mare, un autentic eveniment muzical stârnește reacția - chiar și intuitivă - a publicului. Este drept, publicul nostru de concert etalează reacții prioritar intuitive. Viața muzicală dispune, la noi, de o tradiție limitată de nici două secole. Și totuși, ne aducem aminte, cu decenii în urmă, chiar și în
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]