99,080 matches
-
decît o disciplină auxiliară". Eseistul constată cu regret că la noi se manifestă, în privința religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura "fixist-muzeală", "fundamentalistă" se confruntă cu negativismul cras, cu "furia destructivă" a seculariștilor care-și imaginează că sînt "progresiști": "În realitate, privind lucrurile istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia: "Lumea s-a purtat frumos și respectuos cu mine, dar așa cum te porți cu un oaspete". Și cu detalii semnificative: În pofida vorbelor frumoase auzite de la cei aflați la putere, în realitate instituțiile concrete mă privesc (pe mine ca și pe majoritatea celorlalți din aceeași categorie) ca pe niște străini: Academia, Uniunea Scriitorilor, Universitatea, G.D.S.-ul, Spațiul Locativ, Tribunalele, Autoritățile de pașapoarte, mă rog, lista poate continua. Cine e o dată plecat, e
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
fi dispuiși să creadă orice". À bon entendeur, salut! Și, în sfîrșit, vom menționa, ca eșantion al micului nostru univers stăpînit de "proiecții rezumative", de "discursuri substitutive", de "mimeze simplificatoare", falacioasa opoziție dintre retorica extrem-naționalistă și cea autodenigratoare, care, în realitate, exprimă o subterană corespondență. Nu sînt decît cele două fețe ale medaliei excesului: "Cei mai mulți intelectuali români (nici nu mai vorbesc de autorități!) văd această reparație imagistică în două feluri, așezate la două extreme. Prima este discursul encomiastic, autolaudativ, pompos (să
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Review of Books, de pildă. Probabil că, dacă cercetătorul englez ar fi avut acces la România: țară de frontieră a Europei, ea ar fi putut foarte bine să fie acea sursă din interior pe care o bănuiau unii comentatori. În realitate, ceea ce-l scoate pe Boia din furcile atacatorilor lui Judt nu e ce spune, ci cine este el: o personalitate a istoriografiei românești de astăzi, foarte greu, dacă nu imposibil, de atacat pe propriul teren. Pentru că ceea ce spune seamănă uneori
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare a prezentului, ne-am trezit dintr-o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic după care adevărata realitate, existența noastră desăvîrșită, sînt probleme care privesc lumea eroico-ficțională, aceea a imaginilor atemporale, și nicidecum aceea a gesturilor simple și a nenumăratelor evenimente pe care ni le oferă istoria mică. Prinși în această avalanșă a narcisismului magic și a mîntuirii
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
și legile armoniei, se construia o stare privilegiată, o zonă fragil-subiectivă, un teritoriu interzis neinițiaților, o intimitate sonoră în care visai după legile și rigorile fantaste ale visului și îți construiai Legenda Personală pe măsura puterii tale de evaziune din realitate. Totdeauna anostă, previzibilă și conformistă. Continui să-mi spun că LP-ul Paolo Coelho, asonorizat în frumoasa poveste Alchimistul, este Legenda Personală a unui adolescent perpetuu. Adică a unei persoane care, cu superbă ostinație, nu părăsește teritoriul visului și al
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
și în ochii lui, iar el nu are nevoie de a demonstra nimănui nimic. Nu-l ating argumentele agresive ale adversarului, care afirmă că Dumnezeu e superstiție, că miracolele sunt trucuri, că a crede în îngeri înseamnă a fugi de realitate. Aidoma luptătorului, războinicul luminii își cunoaște propria forță uriașă: nu luptă niciodată cu cine nu merită onoarea luptei." O anecdotă zen pare a fi această imagine a mântuirii prin forța calmă, abstinența care ți-o dă o credință îndelung și
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
care s-ar simți asimilat?). Pentru Wehr, Jung și Steiner sunt mai întâi de toate întemeietorii a două științe care aproximează adevăruri din zona atât de înfricoșătoare a numinosului, depășind prin aceasta domeniul rămas îngust al științelor axate pe o realitate senzorială și pe datele experienței empirice. Din acest punct de vedere, de pildă, Jung se apropie mai mult de Steiner decât de Freud, ultimul având un limbaj mai accesibil în limitele experienței pozitive. Pe acest tărâm al științelor spiritului, sau
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
am așezat la masă, la capătul unei dimineți minunate și, după ce am mîncat, ne-am petrecut mai bine de trei ceasuri jucînd cărți, după cum e obiceiul în timpul acestor excursii la țară. Un tunet ne-a făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne la ușa casei unde mîncaserăm, am văzut cerul acoperit de nori și am ghicit apropierea unei furtuni. Toți s-au uitat atunci către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
mecanismului ei, iar taurul, surprins și înfricoșat, ar fi fugit, eu rămînînd viu și nevătămat, dar lucrurile nu s-au petrecut așa și nu trebuie să înfloresc adevărul, nici măcar pentru a da o aură mai mare de mister întîmplărilor istorisite. Realitatea a făcut ca asupra noastră să se abată o furtună, nu un taur furios, iar umbrela mea s-a udat cu ultimele picături de ploaie. Mai tîrziu am pierdut această umbrelă, ca de altfel și pe cele dinaintea ei, în pofida
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
o notă redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar fi cîte ceva de spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă, o altă critică, alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
general, prin prevalența informației vizuale, cele două publicații pot fi asimilate albumului de artă, prin dimensiunile analizei istorice și prin prezența permanentă a discursului literar ele sînt mai degrabă niște istorii sintetice ale artei Renașterii. Pictura modernă Pornind de la aceleași realități ale pieței noastre de carte și identificînd nevoia imperativă a documentului vizual cuprinzător, Editura Fundației..., din inițiativa regretatului scriitor Costache Olăreanu, a tipărit, alături de Pictura italiană și de Barocul, și un impresionant album panoramic în care se regăsește întreaga pictură
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
albumului sînt chiar marile momente - de criză, de echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresioniștii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangarda, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și între cele două războaie nu reprezintă doar capitole de istoria artei, ci și, dacă nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
-le în seama și mai tinerilor recenzenți, iar cititorii par mult mai atrași de roman, deci în lipsa unei piețe active a cărții de poezie, îndoiala asupra calității poeziei publicată ca pe bandă rulantă pare pe deplin justificată. Și din păcate realitatea nu prea are cu ce să o contrazică. Într-una din seriile dedicate poeziei contemporane, la editura clujeană tocmai a apărut al treilea volum al lui Nicolae Coande - fundătura homer. Primul ciclu, Pompa - introductiv, aș zice - stă sub semnul nostalgiei
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală, un joc dialectic al valorilor religioase și economice, intelectuale și politice, toate laolaltă înfruntîndu-se dar și colaborînd, în și prin acest joc constituin-du-se viața indivizilor, ca și viața grupurilor. Aceasta e, firește, însăși realitatea, după cum o pot eu înțelege. Iar în acest sens, libertatea crește dintr-o potolită acceptare și ponderată evoluție a tradiției, după cum la rîndul ei tradiția nu poate fi concepută ca rigidă obligație, ci numai ca un exercițiu al libertății". Deci
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
absurdul (de tip suprarealist) cu un soi de radiografie a lumii școlii și a satului socialist făcută cu pretențiile romanului-frescă (descrieri cît mai fidele ale anormalității, de fapt). Pasaje poetice și dialoguri absurde însoțesc firesc o lume care pierduse simțul realității. Lenin discută cu diferite personaje, își leagă un iepure mort sub bărbie: "tăiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stăteau pe mese ca pîinea. Să mănînce copiii americani. în iarbă am găsit ceva alb și întins. Un iepure mort
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
Dar am pretenția să fiu încunoștințat de valorile pe care ea le susține; înainte de a le face praf pe ale mele. Poate că voi afla, cu această ocazie, care sînt capodoperele, în proză ori în versuri, eseurile, studiile în care realitatea socială a zilelor noastre e zugrăvită fără ocolișuri metaforice, arătată cu degetul, într-un limbaj tăios ca o lamă și apelînd la o retorică în stare a constrînge guvernul să demisioneze. Nu despre asta era vorba? Ca să nu predice în
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
determinat social și istoric. Prin urmare sensul precis al termenilor care denumesc emoții nu poate fi deplin înțeles decît din interiorul culturii care îi folosește și doar de către nativi. De aici importanța studiului lingvistic în descrierea diferențelor culturale în reprezentarea realității emoționale. Analiza comparativă a termenului polonez teskni și a englezescului homesick relevă diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de felul în care realitatea trece în cuvinte? Iată întrebarea ale cărei nuanțe sînt atent dezvoltate în cartea de față
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
și doar de către nativi. De aici importanța studiului lingvistic în descrierea diferențelor culturale în reprezentarea realității emoționale. Analiza comparativă a termenului polonez teskni și a englezescului homesick relevă diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de felul în care realitatea trece în cuvinte? Iată întrebarea ale cărei nuanțe sînt atent dezvoltate în cartea de față, în încercarea de a identifica chipul în care urîtul e trăit în interiorul culturii tradiționale românești. Sensurile cuvîntului sînt urmărite în limba veche și în limba
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
improprii ce e incompatibilă cu respectiva reputație. Totuși, nedumerirea constantă suscitată de această absență nu contracarează total impactul unui umor absurd, care nu ar fi atât de amar savurat, dacă nu s-ar apropia atât de mult de o cotidiană realitate "jurnalistică". Ioan Buduca, Noua Atlantidă, București Editura Albatros, 2002, 118 pag., f.p.
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
aceasta numai o părere? < 25 iulie 1970 > Din teoria mulțimilor: Omul este ceea ce este - intersectat cu ceea ce crede el că este. Cuvinte tabu pe care le rostim greu, pentru că a rosti înseamnă și a crea, ceea ce ne aduce în față realitatea noțiunii. Gândul e totuși mai palid decât cuvântul, care e materie și lovește urechea. Distanța dintre oameni (inevitabila sau cultivată de oameni) duce mereu la fetișizări; presupunem mai mult decât este, în timp ce ignorăm date pe care nici nu le bănuim
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
lui le sunt aruncate la picioare, de către mama unei victime, în timpul unei nunți la care participă neinvitați, crezând în împăcarea definitivă între popoare. (Eros și Thanatos, ca într-o baladă albaneză care amintește de finalul �Mioriței"!). Dându-și seama de realitate, generalul, rușinat de un astfel de compatriot, îi aruncă oasele într-o prăpastie (chiar dacă apoi visează să le înlocuiască)... își dă astfel seama că un război nu se încheie odată cu încheierea păcii, că trecutul nu poate fi indiferent. E apogeul
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
magnificele lor parade și exhibiții de flamuri, de tăblii purtând un singur chip. În acele largi spații minuțios pregătite pentru delirul la ordin a admirat ca-n vis Ceaușescu arta de a acoperi cu cântece, jonglerii, marșuri și urale, imaginea realității. Poate că nu s-a crezut zeu, ci numai prea mare pentru o țară așa de mică, dar atunci a început construirea acelor vaste clădiri, mai late decât Cnossosul și Coloseul roman, printre care o Bibliotecă Națională în ale cărei
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România n-a prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie națională în două limbi de circulație, o sinteză atât de necesară unui public occidental prea puțin familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de mare anvergură să dorească să supervizeze textul unui autor care era departe de a-și fi probat competența. Din nefericire Dimitrie Sturdza voia să facă în capitolul de istorie contemporană politică
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
istorie contemporană politică și, nereușind să-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]