3,026 matches
-
face din ochi, dar gestul său pișicher nu-i observat din cauza ploii care cade pe căpățîna sa. O să răcești și te cureți dacă... Cine, eu? (face iar cu ochiul). Un rachiu și n-am probleme. Doamna dispare din cadru și reapare cu un pahar imens, plin pînă la jumătate cu rachiu. Bogdaprosti, mai apucă să zică Niculiță, înainte de a turna, ca într-un butoi, rachiul. Din nou face cu ochiul, se duce după casă și iese cu un cărucior după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
s-au îngrămădit spre est și acolo, nu prea departe, fulgera și tuna de mama focului. Te-ai supărat, Doamne, pe satul ăsta nenorocit și bine ai făcut. Merită păcătoșii ăștia să-l țină aici pe Fiul Tău? Stelele au reapărut peste sat și Banditu' se strecura ca o fantomă spre casa lui Bratu. Ai luat-o? Da. Bratu se uită, luminînd cu o lumînare icoana și țipă ca apucat: Ai distrus-o, dobitocule! Dar nu-i dădeau drumul... Cine, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o bijuterie, se scuză Ramona. Monica fuge acasă plîngînd. Mexicanii erau pe terasă și lăudau palinca românească. Como esta usted? întreabă zîmbind larg. I-a omorît lighioana, spune Viorel. Am pregătit alta, spune mexicanul. Mai frumoasă. Chiar, de ce nu? Monica reapare cu noua ploșniță. Radiază și chiar este frumoasă. Un cîntăreț anunță glumeț: Atenție, ploșnița este vie. Chiar? se apropie Ramona. Fufa dracului, o întîmpină Monica cu un fulger de răutate. Ce suflete urîte, comentează un filosof bătrîn, imun la frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Familia Chimir era într-o stare de nebunie frenetică, iar Ion se izbea cu capul de fîntînă, o blestema și răcnea a supărare pe Dumnezeu. S-a pus capac la fîntînă și prin luna mai, acolo, la poalele pădurii a reapărut falnica lucrătură care să astîmpere setea trecătorilor. Era ora cinci dimineața cînd Chimir terminase de mutat totul la locul cuvenit. Era bucuros că scăpase de blestem, s-a urcat în căruță și a ieșit în șosea. Un camion nervos frînează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de milă și de religie, deoarece toate acestea îți pot îngădui să cucerești puterea, dar nu să obții gloria". Ideea reapare în Discorsi (III, 40), ceea ce înseamnă că e o constantă a gîndirii autorului, o convingere trecută sub tăcere de detractorii lui. Cum mai poate susține astăzi cineva că frazele lui Machiavelli au încurajat crimele gratuite ale revoluției franceze din 1789
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Această aplecare asupra trecutului este neglijată de majoritatea oamenilor, ori, pur și simplu, este mai presus de înțelegerea lor; dacă unora le este dat să prevadă consecințele [unor acte], aceia nu sînt niciodată cei care guvernează; astfel se pot vedea reapărînd aceleași greșeli, urmate de aceleași consecințe." (ibid.) Discursul își ipostaziază, astfel, emițătorul, pe gînditorul care, oferind o analogie lucidă a evenimentelor exemplare, emite sentenția, pentru a feri de eșecuri pe principe și pe toți aceia dispuși să-l urmeze în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu glas tunător și pumnul greu, l-au repus degrabă În drepturi, i-au dat Înapoi casa și prăvălia. Nimeni nu i-a putut da Însă Înapoi soția și pe cei trei băieți. Numai Clara, prima lui fiică, avea să reapară după alți doi ani. Dar reluarea traiului de unul singur În vechea casă n-a fost deloc ușoară pentru Weisz În primele două-trei luni. Răteștenilor nu le venea să creadă că era chiar el, În carne și oase, drept care o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
evocase bătrîna. Locuiseră și ei acolo preț de vreo cinci ani, după Întoarcerea mamei Floare la fiica ei, tot la Pișcari. Au rămas În așezarea verde dintre colinele dulci ale Văii Măriei pînă la reforma administrativă din 1968, cînd au reapărut județele În locul raioanelor și al regiunilor, dar cînd Răteștii și-au pierdut rangul de comună, devenind sat arondat primăriei din Beltiug, cinci-șase kilometri mai spre sud. În toți acești ani, moșu’ era Încîntat de ce vede În jur, de mulțimea pomilor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Avea ochii migdalați, de bună seamă negri. Migdalele astea n-au răsărit de la bun Început pe retina mea subiectivă, ci doar după ce mi le-a descris ea. A fugit după un timp cu un bun prieten de al meu. A reapărut Însă la vreo doi ani, măritată cu altcineva și pusă strașnic pe aventură. Despre prietenul cu care mă tradusese știa că luase calea mănăstirii. O fi fost de la migdalarea ochilor ei negri asupra lui? Mă Întrebam ce aș fi făcut
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-o Întocmai. Numele oficial al Mariei, acela de cetățeană a statului Illinois, trebuie să fi fost Mary Pomjan, asta dacă tran scrierea nu deviase de la modelul Înregistrat la Ellis. Am acum o temă de cercetare: a se vedea dacă a reapărut În Statele Unite, prin 1924, o persoană de sex feminin cu numele de mai sus ori cu altul asemănător... E o enigmă de dezlegat aici, nu glumă. S-au adaptat ei, niște nepămînteni, În Himalaya, darmite Maria Americana În Regatul României
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se îndepărtează și de Iuda, și de Flavius, dar nu-L poate salva pe Isus de la moarte; dimpotrivă, I-o grăbește. Iuda, ros de gelozie, își trădează rivalul, dându-l pe mâna lui Caiafa. Motivul iubirii dintre cei doi „blestemați” reapare în romanul lui Sebastiano Vassalli, La notte del lupo, 1998. Atrasă magnetic de Isus, Maria Magdalena își pierde orice sentiment pentru fostul ei iubit, Iuda. Acesta își propune să elimine piedica, adică să-L asasineze pe Mântuitor, dar până la urmă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Iuda. Acesta își propune să elimine piedica, adică să-L asasineze pe Mântuitor, dar până la urmă renunță. Mai mult decât atât, Iuda nu-L va preda autorităților. Urmează un scurtcircuit în trama romanului și, brusc, ajungem în 1981, când Iuda reapare întruchipat de mercenarul Ali Agça, care încearcă să-l ucidă pe Ioan Paul al II-lea. Nu pot încheia acest scurt periplu fără a pomeni de superbul roman al lui Kazantzakis, care a inspirat filmul lui Scorsese Ultima ispitire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Sa predare autorităților pică oarecum în gol. Ucenicii încep să se certe nu cu privire la identitatea celui care va juca rolul de paradidous, ci cu privire la ierarhia lor: cine este mai mare dintre ei? Luptă deschisă pentru putere (Lc. 22,21-23). Iuda reapare, scurt, doar în scena de pe Muntele Măslinilor: „și s-a apropiat de Isus ca să-L sărute. Dar Isus i-a zis: Iuda, cu un sărut Îl predai pe Fiul Omului?” Luca elimină așadar gestul îmbrățișării dintre cei doi, socotit inadecvat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cumpărături, pentru a pregăti sărbătoarea pascală; alții, să împartă bani săracilor. Cert este că, imediat după scenă, Iuda părăsește adunarea apostolilor și dispare în noapte (celebrele cuvinte: „și era noapte!”). Aici se încheie rolul lui Iuda, conform mărturiei ioaneice. El reapare în capitolul 18 în grădina aflată „dincolo de pârâul Cedrilor”, însoțind „oastea și slujitorii”, dar nu avem nici recunoaștere, nici dialog, nici sărut. Isus preia inițiativa, El este singurul protagonist. Iuda a fost executat și scos din „piesă” la Cină. Firește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ei, bine, fie și așa. (în clipa aceea, în fața Femeii apare un copil de aceeași vârstă cu Copilul, dar îmbrăcat în alb strălucitor, cu păr blond Iisus copil; Copilul aleargă la el, Îl sărută , rămân îmbrățișați, lumina se stinge și reapare camera de la început: fereastra cu icoana, patul, masa, iar pe scaun, bătrâna) Bătrâna (își face cruce) Mare-i minunea ta, Doamne ! Uite, a deschis ochii ! (copilul se ridică din pat, se dă jos, la marginea patului, se uită în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
eu... Magaziile În care se descărcau garniturile de tren, proaspăt sosite, erau primele din spatele gării. Patrula pe care am Întâlnit-o cu puțin timp Înainte, Însă, numai nu apărea. Am așteptat preț de trei sferturi de ceas până În sfârșit a reapărut. I-am cercetat cât s a putut de bine dacă sunt aceiași de dinainte sau Îs alții. „Ce părere ai, Undiță? Seamănă Tanda cu Manda sau?... „ Petrică s-a oprit din nou, dar numai pentru câteva clipe, care i-au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai știm nimic de ei... Ei, cum așa?! se miră Stelian. Eu nu știam nimic. Uite-așa, domn Stelică..., de ieri dimineață sunt duși și nu știm ce să ne facem!... grăi țăranul, ștergându-și lacrimile răzlețe de pe obraji. Mitra reapăru cu căldările pline și Leana dădu fuga să o ajute. Hm, foarte curios, comentă Stelian. Cum se poate să fi plecat copiii așa, fără să spună nimic la nimeni?!... Leana așeză căldarea de apă pe un scăunel și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în ea, ca să se vadă bine cine conducea țara pe drumul cel luminos al socialismului și comunismului. Militarul nu avusese pe moment nici o reacție, îndurând cu stoicism batjocura, apoi intrase fără să spună nici o vorbă pe poarta casei sale și reapăruse peste câteva clipe înarmat cu o coasă, pe care o ținea pesemne prin apropiere. Și tot fără un cuvânt, ca un țăran când se apucă de cosit fânul în zorii zilei, tânărul își ridicase brațele și cu o singură mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ale profesorului produseră o tăcere încurcată în biroul secretarelor și produse ilaritate dincolo, printre studenții care așteptau cu diverse treburi la ghișeu. Dumneata de ce râzi, domnule student? Ce este de râs aici? îl apostrofă profesorul, dând ochi cu el, atunci când reapăru pe ușa secretariatului. Victor îl salută cu respect, apoi îi răspunse: Mă amuzam, domnule profesor, fiindcă sunt în facultate de o jumătate de oră și n-am auzit încă nici un muget și nici un răget!... Câteva studente aflate în preajmă chicotiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-i spună unde și când ar fi putut să se mai vadă. 3 A doua zi și în zilele următoare, Victor reveni de mai multe ori la universitate, în speranța de a o reîntâlni pe Felicia. Dar fata nu mai reapăru, de parcă ar fi plecat pe meleagurile calde ca o pasăre călătoare sau n-ar fi fost decât o plăsmuire serafică a imaginației sale de adolescent, și nici nu dădu de cineva care să-i spună cum și unde ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pernă. "Oare unde o să dorm ? Trebuie să găsesc un hotel ! Pijamaua și obiectele de toaletă au rămas în mașină, la spital... Dar sunt în stare să adorm cu capul pe masă, la ce ar sluji pijamaua și celelalte fleacuri ?" Chelnerul reapare cu o sticlă în frapieră și îi umple paharul cu un vin de culoarea chilimbarului : "Gustați !". Victor ia o înghițitură și-apoi încă una, după care păstrează lichidul în gura care nu întârzie să trimită efluvii de parfum în nările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că nu mi-am putut stăpâni bucuria încât judecătorul mi-a făcut observație, după cum bine știi. — Doamne, cum v-ați cunoscut și voi, că mi-a povestit Gelu, se mira Leontina. —A apărut în viața mea și a dispărut, ca să reapară întocmai ca o cometă. De aceea îi spuneai tu „cometa”. Acum înțeleg eu, că nu eram în clar cu acest fel de adresare. Înainte de a pleca, că deja se face seară, nu vreți să ne plimbăm puțin pe malul apei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
eu să fiu nevoită să fac lucrul acesta. știi că intenționez niște lucruri importante în legătură cu doctoratul. Chiar dacă pleci, Matei nu te uită. Ți-a dovedit-o. Nici nu știa cine ești și te-a purtat în inima lui până când ai reapărut. Doar o clipă te văzuse. Ce dovadă mai mare vrei? Dacă în calea ta ai întâlni altă persoană care să se îndrăgostească de tine, l-ai uita pe Matei? Nu aș putea iubi pe altcineva așa cum îl iubesc pe Matei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
menționeze aici ce anume această interpretare genială a economiei psihismului nu întrezărește încă foarte clar. Nu o cădere reală de energie este cea care, făcând de acum imposibilă derularea conduitelor superioare, antrenează reportul său pe planul conduitelor superioare unde ea reapare sub formă de exces. De vreme ce această cădere de energie rămânea neexplicată, Pierre Janet nu a avut altă resursă decât de a o atribui unei cauze somatice de altminteri necunoscute. Trebuia în orice caz să se iasă din sfera psihică, să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
își dea demisia de la marele ziar, nu însă și din presa dâmbovițeană, câinele gălăgios al democrației de tranziție. În următorii ani, cu resurse bănești doar de el știute (poate căpătase, cine știe, vreo moștenire de la vreun unchi bogat din America?), reapăruse pe piață cu ziarul său propriu, de acoperire națională, în care continuase să combată la fel de bine. Ba chiar prea bine, fiindcă în prima parte a anilor nouăzeci nu se bucurase de prea multă simpatie din partea guvernanților, atrăgându-și chiar aversiunea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]