537 matches
-
trolii acționate electric. Este o instalație glisantă de finisat (vibrat și netezit)fâșii de beton în plan orizontal sau înclinat la maxim 45 °. 7.2.2.1. Diguri și canale de aducțiune Înainte de turnarea pereului se toarnă monolit pintenul de reazem al plăcilor. Betonul se aduce la baza digului cu automalaxorul și este turnat în cofrajul pintenului. În pereu betonul se toarnă în plăci de 4 m lățime cu lungimea egală cu cea a taluzului. Plăcile sunt separate între ele prin
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de sprijin de la piciorul taluzului care este deja betonat. În lungul taluzului din 4 în 4 m, sub rosturile transversale se toarnă manual grinzișoare de motor sau de micro beton cu dimensiunea de 20 x 10 cm. Aceste grinzișoare constituie reazemul de care se vor fixa cofrajele laterale pe care se deplasează instalația de betonare. Grinzișoarele pot fi și prefabricate în special la rosturile de dilatație. După întărirea mortarului grinzișoarele se vor vopsi cu emulsie de bitum. Cofrajele în care se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
emulsie de bitum a plăcilor se face de un singur lucrător pentru toată formația și care lucrează pe schimbul unu. Emulsia de bitum se prepară de către formația de pregătire, formație care utilizează emulsie și la izolarea articulației de la pintenul de reazem al plăcilor. 7.2.2.2. Canale de fugă Lucrările de betonare încep dinspre aval spre amonte în următoarea ordine: a) Betonarea rigolei centrale de scurgere a apelor; b) Betonarea taluzurilor. a) Betonarea rigolei centrale de scurgere a apelor începe
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
umplutură sunt foarte periculoase și în cele mai multe cazuri duc la avarii grave. 7.6.1. Atenționări asupra operațiilor care necesită o supraveghere deosebită pentru evitarea avariilor și a accidentelor 1. Au fost cazuri când umplerea de balast lângă pintenul de reazem a pereului nu s-a compactat suficient, fapt ce a dus la fisurarea plăcilor și deschiderea rostului dintre pinten și placă; acest lucru a dus la producerea infiltrațiilor prin corpul digului, antrenarea materialului din umplutură, prăbușirea plăcilor și avarierea digului
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și placă; acest lucru a dus la producerea infiltrațiilor prin corpul digului, antrenarea materialului din umplutură, prăbușirea plăcilor și avarierea digului. Ca măsură obligatorie să se compacteze bine balastul cu maiuri electrice în zona din imediata apropiere a pintenului de reazem, să se recolteze probe pentru verificarea compactării, să se treacă la betonare numai după verificarea de rigoare și avizul CTC. 2. La betonarea pereului de racord armat, între canalul de aducțiune și camera de încărcare la o centrală de pe derivație
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
FĂCUTE a) înainte de începerea operațiilor: se verifică gradul de compactare a taluzului; se verifică grosimea și calitatea stratului filtrant; poziționarea cofrajelor laterale; poziționarea și fixarea plaselor de armare; poziționarea și fixarea barbacanelor la canalele de fugă contracanale; cota pintenului de reazem a pereului, cota radierului la canale; cota coronament la diguri, cota bermelor la canale; planeitatea taluzului; starea tehnică a utilajului (cofrajului); asigurarea vibratorilor. b) în timpul execuției: asigurarea cantității de beton în vederea respectării ritmului de betonare; tasarea betonului; umezirea stratului suport
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
1.a. Forțele interioare și forțele exterioare 3.1.a.1.Forțele interioare - sunt acele forțe pe care le exercită (exersează) diferite părți care compun corpul fie asupra uneia sau mai multor părți ale acestuia, fie asupra punctelor exterioare de reazem. Geneza acestor forțe are loc în: * mușchi - datorită contracției, tonicității și elasticității musculare; * oase - datorită presiunii segmentelor articulare; * diferite alte țesuturi, ligamente, tendoane - datorită rezistenței țesuturilor. Acțiunile provocate de forțele interioare (din punct de vedere mecanic) determină: * modificarea pozițiilor relative
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
datorită rezistenței țesuturilor. Acțiunile provocate de forțele interioare (din punct de vedere mecanic) determină: * modificarea pozițiilor relative ale segmentelor corpului; * schimbarea formei corpului; Ele nu pot să deplaseze corpul în întregime decât în condițiile manifestării unei forțe exterioare, respectiv, reacțiunea reazemului. În cadrul forțelor interioare locul principal îl ocupă forțele musculare care, prin contracție musculară, asigură sursa principală de energie ce provoacă deplasarea corpului. Alături de acestea, un loc important în exercitarea forțelor interioare îl ocupă oasele, ca pârghii mobile în exprimarea lucrului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
membrul pendulant se sprijină pe sol ( ex. atacul la sărituri). Mișcările umane sunt realizate pe de o parte datorită forțelor pe care le realizează însuși corpul omenesc prin contracție musculară (forțele interioare) iar pe de altă parte datorită manifestării reacției reazemului (din categoria forțelor exterioare), manifestare fără de care corpul omenesc nu poate fi deplasat. 3.1.a.2. Forțele exterioare sunt forțele exercitate de corpuri din afara sistemului de segmente ale corpului omenesc. Din categoria forțelor exterioare fac parte: * forța de greutate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o suprafață cu asperități, atleții folosesc pantofii cu cuie, speciali, pentru mărirea aderenței, sectoarele de aruncări au suprafețe rugoase, etc. În mișcările atletice forțele de frecare sunt utile pentru realizarea deplasărilor, dar consumă o parte din energia motrică. d) reacțiile reazemului sunt consecințele legii a IIIa a dinamicii; ,,când un corp acționează asupra altui corp, la rândul său acesta reacționează asupra primului cu o forță contrară și de aceeași intensitate”. Spre exemplu: corpul omenesc, în repaus, acționează asupra solului cu o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se realizeze exercitarea unei forțe care provine din contracția mușchilor și care este o forță interioară; această forță să se exercite având la bază un sprijin (suport, sol, etc.) care va răspunde cu o forță de sens contrar, denumită reacția reazemului și care face parte din categoria forțelor exterioare. Atunci când reazemul se realizează pe o suprafață fermă (dură), forțele de reacție a reazemului au următoarele caracteristici: * iau naștere din efortul muscular care poate produce extensia, flexia membrelor sau trunchiului, pendularea membrelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și care este o forță interioară; această forță să se exercite având la bază un sprijin (suport, sol, etc.) care va răspunde cu o forță de sens contrar, denumită reacția reazemului și care face parte din categoria forțelor exterioare. Atunci când reazemul se realizează pe o suprafață fermă (dură), forțele de reacție a reazemului au următoarele caracteristici: * iau naștere din efortul muscular care poate produce extensia, flexia membrelor sau trunchiului, pendularea membrelor; * se dezvoltă la nivelul contactului cu solul (suportul) și se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la bază un sprijin (suport, sol, etc.) care va răspunde cu o forță de sens contrar, denumită reacția reazemului și care face parte din categoria forțelor exterioare. Atunci când reazemul se realizează pe o suprafață fermă (dură), forțele de reacție a reazemului au următoarele caracteristici: * iau naștere din efortul muscular care poate produce extensia, flexia membrelor sau trunchiului, pendularea membrelor; * se dezvoltă la nivelul contactului cu solul (suportul) și se manifestă sub forma unei presiuni în punctele de contact cu suprafața de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
membrelor; * se dezvoltă la nivelul contactului cu solul (suportul) și se manifestă sub forma unei presiuni în punctele de contact cu suprafața de sustentație; * există egalitate între cantitățile de mișcare comunicate pe de o parte corpului, pe de altă parte reazemului, sensurile fiind contrare. În cazul în care suprafața de reazem nu este fermă ( pistă moale, nisip, etc.), o parte din energia interioară se consumă pentru deformarea solului, iar intensitatea reacțiunii reazemului se reduce cu cota consumată pentru deformarea solului. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se manifestă sub forma unei presiuni în punctele de contact cu suprafața de sustentație; * există egalitate între cantitățile de mișcare comunicate pe de o parte corpului, pe de altă parte reazemului, sensurile fiind contrare. În cazul în care suprafața de reazem nu este fermă ( pistă moale, nisip, etc.), o parte din energia interioară se consumă pentru deformarea solului, iar intensitatea reacțiunii reazemului se reduce cu cota consumată pentru deformarea solului. În atletism suportul de contact este Pământul, a cărui masă, comparativ
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe de o parte corpului, pe de altă parte reazemului, sensurile fiind contrare. În cazul în care suprafața de reazem nu este fermă ( pistă moale, nisip, etc.), o parte din energia interioară se consumă pentru deformarea solului, iar intensitatea reacțiunii reazemului se reduce cu cota consumată pentru deformarea solului. În atletism suportul de contact este Pământul, a cărui masă, comparativ cu cea atletului, este infinită. În repaus, presiunea corpului pe sol (F) este egală cu greutatea sa (G). Dacă intervine o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
verticală a corpului, în mărime și sens; g = accelerația gravitațională, respectiv 9,81 m/s2. În practică se pot observa două situații. * dacă accelerația pe verticală a corpului este egală cu zero (m x a = 0), forța de reacțiune a reazemului va fi egală cu greutatea corpului; acest lucru se întâmplă atunci când corpul se află în repaus și/sau când corpul se află în mișcare rectilinie și uniformă. * o presiune variabilă pe sol indică întotdeauna existența unei accelerații a vitezei de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
variabilă pe sol indică întotdeauna existența unei accelerații a vitezei de deplasare pe verticală a C.G. G, care poate fi pozitivă (+), urmare fiind creșterea vitezei; ascendent sau negativă (-), urmare fiind o încetinire a vitezei, descendent. Diferența dintre reacțiunea normală a reazemului și greutatea corpului este proporțională cu accelerarea vitezei de deplasare pe verticală a C.G.G (accelerația fiind singurul factor variabil). Referindu-ne la presiunea corpului pe sol (F), ea se poate calcula după formula: Aplicarea formulei arată că, în cazul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vitezei de deplasare pe verticală a C.G.G (accelerația fiind singurul factor variabil). Referindu-ne la presiunea corpului pe sol (F), ea se poate calcula după formula: Aplicarea formulei arată că, în cazul mișcărilor accelerate pe verticală ale C.G.G., reacțiunea reazemului poate fi mai mare sau mai mică decât greutatea corpului. 3.1.b Corpul în zbor liber În deprinderile motrice specifice atletismului sunt „momente” în care corpul uman nu are nici un contact cu solul sau cu alt punct de sprijin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este constituit dintr o perioadă de sprijin și o perioadă de pendulare. Perioada de sprijin a pasului alergător cuprinde momentele când corpul alergătorului este în contact cu solul, alternativ, pe un picior și pe celălalt. Aceasta este singura perioadă, datorită reazemului pe sol, în care alergătorul poate să acționeze, prin eforturi proprii, asupra corpului său, deplasându-l cu viteze diferite pe direcții și sensuri determinate. Perioada de sprijin este structurată astfel (fig. 14): * faza de amortizare (a); * momentul verticalei (b); * faza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este rezultantă a: forței normale (Fn) perpendiculară pe sol: (gravitația); forței tangențiale (Ft) - paralelă cu solul și de același sens cu alergarea (rezultă din viteza de deplasare). Conform principiilor prezentate în capitolele anterioare, se declanșează o forță de reacție a reazemului, aplicată asupra C. G. G , egală și de sens contrar cu F, notată R și care este rezultantă a: forței de reacție normală (Rn) perpendiculară pe sol, orientată de jos în sus; forța de reacție tangențială (Rt) - paralelă cu solul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
R și care este rezultantă a: forței de reacție normală (Rn) perpendiculară pe sol, orientată de jos în sus; forța de reacție tangențială (Rt) - paralelă cu solul și de sens opus alergării. Având în vedere că rezultanta (R) a reacției reazemului este oblică, îndreptată în sus și înapoi, rezultă că aceasta are o acțiune negativă asupra vitezei de alergare, producând o frânare. Frânarea este cu atât mai mare cu cât contactul cu solul va fi mai oblic, iar proiecția centrului de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
toată laba piciorului. Momentul verticalei - corespunde trecerii C.G.G al corpului prin verticala punctului de sprijin, în care acesta (C.G.G.) atinge nivelul cel mai de jos din tot ciclul pasului alergător. În această fază presiunea exercitată de corp asupra solului (reazemului) este egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corespunde trecerii C.G.G al corpului prin verticala punctului de sprijin, în care acesta (C.G.G.) atinge nivelul cel mai de jos din tot ciclul pasului alergător. În această fază presiunea exercitată de corp asupra solului (reazemului) este egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul de sprijin al piciorului pe sol și proiecția C.G.G și este determinată, în principal, de viteza de alergare. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]