412 matches
-
întocmirea unui documentar: „Copilăria de ieri și de azi, asemănări și deosebiri”. Evaluarea semestrială: Limba română, științe, arte, tehnologii. Tema proiectului: „Toamna” Planul proiectului: Date științifice; Lucrări ale unor poeți și scriitori despre toamnă; articole din reviste și ziare; ghicitori, rebusuri, proverbe; fotografii, reproduceri de artă, ilustrate, decupaje din reviste, felicitări; compuneri și desene proprii; date privind lucrările agricole de toamnă; înregistrări audio și video, fotografii; Pentru evaluare trebuie stabilit timpul de lucru, elevii fiind așezați în grupe dispuse astfel încât fiecare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
socială;, din traiul lor la un loc, din deosebirile lor - concedem * că orice filozofie are un scop social, care e identic cu al statului, numai Sch[openhauer] n-are dreptate când condamnă *** statului pentru * această știință. Dar... est modus in rebus. ["ÎȘI CÎNTĂREȘTE PUTERILE SUFLETULUI, FILOZOFEAZĂ"] 2283 Cei mai mulți, când aud cuvântul "idealism", își închipuie sub el cam contrarul de la mâncare și băutură sau pe-un om ce vorbește într-aiurea, ce crede că tot ce zboară se și mănâncă; încît idealism
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
căcat de zero, mă bat eu ușurel pe cap. Îl las pe Gus să se gândească la asta. Bătrânu puțoi chiar crede că iel osobțină postu. Greșit! Scu-zee! A Îmbătrânit prea repede și s-a deșteptat prea Încet. Continui cu rebusul din Sun. Orizontal Vertical 1 Capcană de păianjen (6) 1 A se Întâmpla (4, 5) 4 Continuă din nou (6) 2 Fleac, bilă (9) 7 Trei Bărbați Înțelepți (4) 3 Mușchi (5) 8 Evident (8) 4 Cabluri (5) 9 Pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cine știe ce de capu măciucii. Drummond mă surprinde benoclându-mă la ei și se uită-n altă parte. I-aș trage-o o dată, numa ca să-mi treacă mai repede ziua. Poate una-n picioare În budă, dacă-mi mai rămâne timp Între rebus și pauza de curve. Arătătorul lui Lennox râcâie partea laterală a nasului. Puțoiu diun calm imperturbabil, Ray Lennox, se dă de gol că toarnă gogoși, că dedesubt nu-i decât un sac de nervi bolânzi. Da Lennox puțoiule, o să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care l-am aprins. Ultimul exemplar din capodopera lui Toal și uite cum se duce În măsa! Iau hotărârea să mă apuc ca lumea de scris și fac o Încercare cu careul de cuvinte Încrucișate din News Of The Screws. Rebusul ăsta devine mai greu pe zi ce trece n măsa! Inelele lui Saturn... inelele lui Uranus... Țârâitul telefonului ăluia de căcat. Și am Închis robotul telefonic. Întotdeauna e o greșeală să răspunzi acasă la telefon. E o slăbiciune, o slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
oricît de vechi și oricît de pre țios, putem găsi o sumă Întreagă de astfel de greșeli. Iată cîteva exemple, extrase numai din cele mai vechi mărturii vergiliene: quod pentru quos, perpertum pentru perpetua, amnis pentru manis, quibus pentru quis rebus. Greșelile sau lipsurile dintr-un manuscris se pot datora Însă și unor factori externi: I. file sau fascicule (quaterniones) care au fost legate Într-o ordine greșită (transpositio); II. file sau fascicule care au dispărut; III. părți ale manuscrisului, mai
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
altui lucru, este aceasta deținere una de același fel? În Summa contra Gentiles, Toma aduce în discuție această problemă, scoțând în evidență tocmai diferențele dintre acești trei receptori. (I.10.) Formae rerum sensibilium perfectius esse habent în intellectu quam în rebus sensibilibus: sunt enim simpliciores et ad plura se extendentes; per unam enim formăm hominis intelligibilem, omnes homines intellectus cognoscit. Formă autem perfecte în materia existens facit esse actuale, scilicet vel ignem, vel coloratum: și autem non faciat aliquid esse tale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelligimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum dicentium quod omne quod videtur est verum; et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Metaph., quod hominis partes sunt formă et materia ut universaliter, Socratis vero formă haec et haec materia. Unde patet quod mens nostră directe singulare cognoscere non potest; șed directe cognoscitur a nobis singulare per virtutes sensitivas, quae recipiunt formas a rebus în organo corporali: et sic recipiunt eas sub determinatis dimensio nibus, et secundum quod ducunt în cognitionem mă teriae singularis. Sicut enim formă universalis ducit în cognitionem materiae universalis, ita formă individualis ducit în cognitionem materiae signatae, quae est individuationis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est individuationis principium. Șed tamen mens per accidens singularibus se immiscet, inquantum continuatur viribus sensitivis, quae circa particularia versantur. Quae quidem continuatio est dupliciter. Uno modo inquantum motus sensitivae partis terminatur ad mentem, sicut accidit în motu qui est a rebus ad animam. Et sic mens singulare cognoscit per quamdam reflexionem, prout scilicet mens cognoscendo obiectum suum, quod est aliqua natură universalis, redit în cognitionem șui actus, et ulterius în speciem quae est șui actus principium, et ulterius în phantasma a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio. Et enuntiatio significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quiditatea obiectului. Există totuși un aspect pe care Claude Panaccio nu îl ia în calcul, anume faptul că specia inteligibila este: (ÎI.7.2.) [...] quodammodo ipsa quidditas et natură rei secundum esse intelligibile, non secundum esse naturale, prout est în rebus (Quod. Quaest., VIII, q. 2, a. 2, co.). [...] într-un anumit mod quiditatea însăși și natura obiectului în acord cu modul de a fi inteligibil, nu în acord cu modul de a fi natural care este în obiect. Ce spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus. Primo quidem, quia eadem sunt quae intelli gimus, et de quibus sunt scientiae. Și igitur ea quae intelligimus essent solum species quae sunt în anima, sequeretur quod scientiae omnes non essent de rebus quae sunt extra animam, șed solum de speciebus intelligibilibus quae sunt în anima; sicut secundum Platonicos omnes scientiae sunt de ideis, quas ponebant esse intellecta în actu. Secundo, quia sequeretur error antiquorum dicentium quod omne quod videtur est verum; et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în intellectu: sic enim solum est unum de multis, prout intelligitur praeter principia, quibus unum în multă dividitur: unde relinquitur, quod universalia, secundum quod sunt universalia, non sunt nisi în anima. Ipsae autem naturae, quibus accidit intențio universalitatis, sunt în rebus. Et propter hoc, nomina communia significantia naturas ipsas, praedicantur de individuis; non autem nomina significantia intentiones. Socrates enim est homo, șed non est species, quamvis homo sit species (Sent. De anim., lib. 2, l. 12, n. 8). Așadar, de aceea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chinezească și, înfășurată în halatul ei gros de baie, mâncă în fața televizorului, urmărind ultima producție marca Sky Movies. După aceea îl sună pe tatăl său ca să îi mulțumească pentru felicitare (deși până la urmă îi lăsă un mesaj pe robot), făcu rebusul din Irish Times, deși cuvintele nu erau punctul ei forte, iar apoi se întinse în pat cu romanul de succes pe care îl cumpărase la începutul săptămânii. După vreo două capitole, se băgă sub pilotă și își trase perna mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
știa că e dreptul ei să aibă aceleași lucruri. Darcey, pe de altă parte, nu părea să gândească la fel. Lui Nieve i se părea că Darcey ar fi rămas cu plăcere pe coasta spaniolă, citind toată ziua și rezolvând rebusuri din toate ziarele pe care putea pune mâna, atât spaniole, cât și englezești, dar și supraveghind, în același timp, copii pe care era angajată să îi păzească. Dar nu același lucru s-ar fi putut spune despre Nieve. Așa că încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
chestii, zise Nieve. E neliniștit, are nevoie de experiențe noi. Și eu sunt, și eu am nevoie de experiențe. —Vai, Darce, știi prea bine că nu-i așa! În adâncul inimii tale, tu vrei să călătorești numai ca să-ți faci rebusul într-un peisaj nou. Cât despre carieră, nici că-ți pasă; n-ai nici un pic de ambiție. Poate că nu aveam. Dar cred că m-am schimbat mult. Nieve rămase tăcută. Nu mă crezi. Nu cred că ești făcută pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
începu treptat să se simtă mai bine, iar durerea îngrozitoare a trădării lui Aidan luă forma unei răni aproape vindecate. Știa că viața ei, cu naveta permanentă de la casa din Canary Wharf, cu sfârșiturile de săptămână petrecute citind sau făcând rebusuri din ziare, ieșind din când în când la un pahar de vin cu Jackie, una din colegele ei de apartament, în sfârșit, această viață nu era foarte sofisticată. Însă, în prezent, numai de atât avea nevoie. Cea mai avantajoasă calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
scurtul mesaj, scris cu majuscule: HELLO. CE FACEȚI? EU SUNT BINE. CUM VĂ NUMIȚI? EU MĂ NUMESC JERRY. PRIMUL DIALOG — Ei bine, exclamă În sfârșit Ted, nu mă așteptam deloc la așa ceva. — E ceva copilăresc. Parc-ar fi soluția unui rebus pentru copii. Chiar așa arată. — Poate că ai greșit traducerea, zise Barnes. Cu siguranță că nu, spuse Harry. — Atunci extraterestrul ăsta e cam stupid, fu de părere Barnes. — Tare mă Îndoiesc că e așa cum spui, replică Ted. — Ai și motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
acel cineva misterios Îi explică lui Micu „deșertăciunea norilor” exact În clipa-n care noi credeam că ei aduc ploaia, ne apără de insolație sau circulă pe boltă special pentru iubitorii de pictură. Nici gînd. Și, mai mult, acum vine rebusul, „eu Îl ascult surîzÎnd, Îmi mut pasărea nevăzută de pe umărul drept pe umărul stîng, crinii nepăsării din ochiul drept În ochiul stîng și-mi pompez sîngele În jos spre genunchi”. Păcat de efort, dacă tot e să-ți muți păsărica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n tine. Edison ar Învăța să vorbească la celular. Africanii n-ar Învăța nimic. În cvsidecedata Săptămîna, Oana Micu propune domnilor Paler și Ștefan Augustin Doinaș următoarele. „Domnilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mine, vorbind tot fără să ridice vocea: — Da, e ceva În neregulă. Ceva foarte, foarte În neregulă. De ce a trebuit să mă Întorc În biroul meu ca să găsesc asta pe masă? Era ca atunci când te chinuiești să dezlegi unul din rebusurile acelea super sofisticate. Chiar așa, m-am Întrebat eu, de ce a trebuit să se Întoarcă În biroul ei ca să găsească asta pe masă? Evident, faptul că ceruse toate astea cu numai o oră În urmă nu reprezenta răspunsul corect la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
6-8. 300 Iulian Pomerius scrie în mod explicit: Itaque Sacerdos, cui dispensationis cura commissa est, non solum sine cupiditate, sed etiam cum laude pietatis, accipit a poulo dispensanda et fideliter dispensat accepta; qui omnia sua, aut pauperibus distribuit, aut ecclesiae rebus adjungit, et se in numero pauperum, pauperatis amore, constituit; ita ut unde pauperibus subministrat, inde et ipse tamquam pauper voluntarius vivat. De Vita Contemplativa L. II, c. XI. 301 L.V, ep. 21. 302 De Vita Contemplativa L. II, c
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Mecanică Roman (1985 1989); inginer mecanic, Întreprinderea Mecanică Roman (1980-1985). Aprecieri deosebite: Premiat, în anul 1995, pentru cel mai mare volum de produse vândute de întreprindere în ultimii 5 ani. Limbi străine cunoscute: franceza, engleza, germana. Pasiuni: muzica clasică, lectura, rebus. Afilieri: Membru al Asociației managerilor din România, București. Referințele vor fi furnizate la cerere. c) Scrisoarea de prezentare Se recomandă ca un curriculum vitae să fie însoțit de o scrisoare de prezentare care nu repetă informațiile conținute în acesta. Ea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]