948 matches
-
1986; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 291-302; Alex. Ștefănescu, Alexandru Philippide sau Visul ca viață, RL, 1990, 15; Regman, Nu numai, 200-202; Negoițescu, Ist. lit., I, 306-308; Alex. Ștefănescu, Alexandru Philippide, RL, 1992, 38; Lovinescu, Unde scurte, III, 9-13; Constantin, Complicitatea, 52-57; Pop, Recapitulări, 160-170; Constantin Cubleșan, Senzațional și fantastic, ST, 1995, 4-5; Dicț. analitic, I, 65-67, II, 75-76, III, 95-97, IV, 159-160, 406-408; Mănucă, Perspective, 101-106; Dicț. esențial, 657-661; Popa, Ist. lit., II, 362-368; Alex. Ștefănescu, Alexandru Philippide, RL, 2002, 37; Ioana Lipovanu
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
poeziei, IV, 19-36; Ion Vlad, Ion Pillat și natura formelor literare, TR, 1991, 13; Nicolae Mecu, „Tradiție” și „spirit mediteranean”, VR, 1991, 3; Mircea Martin, Ion Pillat și „arhetipurile de absență”, VR, 1991, 3; Negoițescu, Ist. lit., I, 285-286; Pop, Recapitulări, 79-86; Popa, Estuar, 85-90; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 61-66; Dicț. analitic, I, 110-112, II, 374-376, III, 316-318, 367-370, IV, 117-118, 404-406, 459-462, 510-511; Dicț. esențial, 662-665; Sorescu, Lumea, 217-222; Al. Cistelecan, Celălalt Pillat, București, 2000; Mircea Popa
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
teze, lecturile clasicilor sunt aproape întotdeauna fragmentare, parțiale, adică ghidate de o ipoteză de lucru care urmează a fi demonstrată pe parcurs. Așa se întâmplă, de pildă, în Transcrieri (1976), Jocul poeziei (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române) și în Recapitulări (1995). Cât privește Lecturi fragmentare, aceasta este o culegere eteroclită cuprinzând, în proporții diferite, texte despre clasici, moderni, dar și despre critica literară. Tot în prima categorie se situează monografia Lucian Blaga. Universul liric (1981), care pune cel mai bine
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Blaga. Universul liric, București, 1981; Lecturi fragmentare, București, 1983; Jocul poeziei, București, 1985; Soarele și uitarea, Cluj-Napoca, 1985; Amânarea generală, Cluj-Napoca, 1990; Avangarda în literatura română, București, 1990; A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia română contemporană, Cluj-Napoca, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Viață și texte, Cluj-Napoca, 2001; Descoperirea ochiului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002; Elegii în ofensivă, București, 2003. Ediții: Ilarie Voronca, Act de
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
măștile” poeziei, VTRA, 1995, 8; Virgil Podoabă, Până la capăt, VTRA, 1995, 8; Al. Cistelecan, Cum se construiește o generație, VTRA, 1995, 8; Ioan Buduca, Cumințenia lui Ion Pop, VTRA, 1995, 8; Adrian Popescu, Transmutația creatoare, VTRA, 1995, 8; Diana Adamek, „Recapitulări”, TR, 1995, 42-43; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 115-118; Simuț, Critica, 24-27; Grigurcu, Peisaj, II, 131-134; Micu, Scurtă ist., IV, 150; Doru George Burlacu, Vocile literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 173-175; Poantă, Dicț. poeți, 161-164; Milea, Sub semnul, 98-101; Marin
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
autorului. Tehnica narativă este acum mai complexă, încorporând pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-un lagăr nazist de exterminare, o depune împotriva torționarilor se transformă lent într-o recapitulare a propriei existențe, suspendată între teroarea de extincție și speranța salvării (susținută de teoria „energiei a-entropice” și concretizată prin ascensiunea finală a protagonistului). De altfel, motivele apocalipsei și resurecției, proiectate pe un dublu ecran - biografic (al individului) și biologic
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
poetică în limba slavonă - câteva tropare, imnuri ori rugăciuni ocazionale -, aceste stihuri heraldice, alături de care trebuie amintite, spre a întregi averea „poetică” a scriitorului, epitaful pentru Mateiaș, compus, se pare, în trei versiuni: latină, slavonă și română, și, probabil, o „recapitulare” în slavonă a conținutului scrierii despre Varlaam și Ioasaf, impun prin noutate. Texte eminamente laice, alcătuind o poezie emblematică sui-generis, ele își găsesc corespondente în toate literaturile europene și, mai aproape de noi, în scrisul baroc polon și ucrainean. Mai mult
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
suficient de cordial și rămân distant. Nu sunt suficient de profesionist deoarece am tendința de a nu încerca să înțeleg și nici nu fac efort pentru a-mi modifica sentimentul; rămân în defensivă”. Terapeutul recapitulează în tabelul următor. Tabel 1. Recapitularea terapeutului: Cazul Domnului B. Empatie: de la 0 la 8 1/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 1/8 Conduită de urmat: terapeutul trebuie să-și modifice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motivația mea este importantă”. Inconveniente: „Nu sunt destul de bun profesionist, fac filosofie în loc să-mi fac meseria”. Risc: „Risc să n-o ajut pe pacientă dacă rămân centrat mai degrabă pe plăcerea de a discuta decât pe procesul terapeutic”. Tabel 2. Recapitularea terapeutului: cazul doamnei G. Empatie: de la 0 la 8 4/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 8/8 Profesionalism: de la 0 la 8 2/8 Conduită de urmat: terapeutul este centrat pe plăcerea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
faptelor într-o primă etapă, apoi asupra persoanei, în etapa a doua. Principalele întăriri presupun: - resursele pacientului (ce a făcut pentru a nu se simți mai rău; - favorizarea perspectivelor constructive; - progresele în ceea ce privește învățarea; - reatribuirea progreselor competențelor pacientului. Metoda celor 4R: recapitulare Metoda celor 4R permite, în general, stabilirea rapidă a unei bune relații colaborative: empatică, autentică, cordială și profesională. Cel mai adesea, recontextualizarea este primul „R” utilizat: acesta precizează în ce situație ne aflăm, deci centrează pacientul asupra problemei care trebuie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limitări și poate aduce o mai bună înțelegere a unui subiect important, în ciuda absenței unor condiții de test ideale. Pentru a putea încheia aceste remarci ce privesc întocmirea unor comparații calitative potrivite sunt necesare trei sublinieri finale. Prima este o recapitulare. Ca și în cazul oricărui test, scopul este acela de a se stabili variația variabilei independente, ca precondiție a examinării consecințelor de la nivelul variabilei dependente. Este nerecomandabil să selectăm observațiile doar pentru că anumite valori ale variabilei dependente să se potrivească
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
polițistă și SF. Prima parte, în schimb, este o valorificare a materialelor rămase din atelierul începuturilor. Lectura atentă relevă autoparodia subțire a aceluiași stil, reluat sistematic, prea sistematic și demonstrativ, îngroșându-se până la persiflarea subțire. E un bun prilej de recapitulare a rețetei de proză scurtă brevetată de el însuși. Ca element unificator de tehnică, iese în relief formula „transmisiei directe”, aportul lui N. la zestea narativă a grupului desantist. Rețeta trimite nu atât la tehnica radiofonică sau reportericească - cum ar
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Micu, Modernismul românesc, I-II, București, 1984-1985; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002; Ioana Em. Petrescu, Modernism - postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, 2003. D.Mc.
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
putut aduna tot ceea ce starețul Sofronie, prin rugăciune, faptă, tăcere și cuvânt a semănat în inimile credincioșilor și necredincioșilor care îl căutau. Hristos, calea vieții noastre este o carte redactată într-un context monastic pentru un public care aștepta o recapitulare hermeneutică, în dialog cu Scriptura și cu tradiția patristică, a temelor cruciale care compun teologia starețului Sofronie. A rezultat un volum în opt capitole, care sistematizează și traduce în mod creator învățătura starețului. Cartea părintelui Zaharia este o contribuție originală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asupra Austro-Ungariei. Vezi teza sa de doctorat încă nepublicată, Contesting National Superiority: Racial Thinking, Social Darwinism and Nationalism in Fin-de-siècle Hungary, susținută la CEU în 2002, precum și mai multe din articolele sale apărute în ultimii ani. 22. Pentru o bună recapitulare didactică a reproșurilor liberalilor dogmatici la adresa lui Etzioni, din păcate fără recul față de poziția criticilor, vezi Aneta Gawkowska, „Neutrality, Autonomy and Order: Amitai Etzioni’s Communitarian Critique of Liberalism Under Scrutiny”, în A Decade of Transformation, IWM Junior Visiting Fellows Conferences
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conform hărții B. Glanda pituitară va fi stimulată prin manipularea punctului reflex din centrul degetului mare. Cum glanda este localizată în centrul capului, trebuie să masați atât punctele reflexe corespondente de la mâna dreaptă, cât și pe cele de la mâna stângă. Recapitulare. Harta A prezintă locația fiecărui organ și a fiecărei glande în cadrul corpului. Pentru a găsi un anumit punct reflex, folosiți celelalte hărți ca să vedeți în ce zonă, diviziune sau parte a palmei se află punctul corespondent acelui organ sau respectivei
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
curent (extemporale), cuprinzând câteva întrebări din lecția curentă și care durează 10-15 minute; • lucrări de control la sfârșitul unui capitol, folosite mai ales în condițiile aplicării unui sistem de evaluare continuă; • lucrări scrise semestriale, de obicei pregătite prin lecții de recapitulare și sinteză și utilizate în învățământul gimnazial și liceal. Sunt practicate și alte moduri de verificare scrisă, cum sunt: „lucrări scurte de tip obiectiv”, constând în câteva întrebări la care elevii răspund în scris, succesiv, corectarea făcându-se de către elevi
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
seminar Anul de studiu: III Tema: Caracteristicile dreptului comunitar Tipul activității: seminar dezbatere Durata: 2 ore Moment organizatoric: - pregătirea materialului didactic, distribuirea cazurilor practice; - constituirea unor grupe de lucru (echipe de 4 membri) în vederea soluționării unor cazuri practice. Reactualizarea cunoștințelor: - recapitularea izvoarelor dreptului comunitar și ale specificului construcției comunitare. Obiective generale: - prezentarea și explicarea aspectelor specifice ale dreptului comunitar, a caracteristicilor ordinii juridice comunitare și a principiilor sale; - facilitarea înțelegerii de către studenți a problemelor specifice. Obiective specifice: - prezentarea și detalierea principiilor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
grupe. Fiecare grupă alege o minoritate și un subiect (istorie, situație politică, economică). Urmează etapa de cercetare, de adunare a informațiilor (cărți, articole de ziar, adrese web). Informațiile vor fi clasate pe teme și apoi incluse într-un dosar. Concluzie: recapitularea noilor informații, răspunsuri la întrebări. Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VIII-a Tema: Alteritate și identitate Tipul lecției: predare-învățare Data: 12.01.2007 Obiectivul general: însușirea conceptelor de identitate și alteritate și înțelegerea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nuanțăm mereu, repetând că, în presă, nimic nu este stabilit odată pentru totdeauna. Alegerea planului în funcție de rigorile genului Relatarea. Amestec de știre și reportaj, relatarea nu ridică mari probleme de construcție. Planul acestui gen de text este destul de liber: atac - recapitularea faptelor (marcarea prezenței ziaristului la locul faptei) - introducerea unor informații noi - dezvoltare (descrierea a ceea ce vede jurnalistul: o scenă, un portret, câteva citate scurte etc.) - final. Cu anumite ezitări și precauții, putem spune că acest plan este o variantă a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un gen atipic, să reținem măcar o distincție esențială, oferită de Karen Elliott House (1977): Dacă știristul colecționează încruntat și serios fapte, ziaristul de feature este o persoană în căutarea scrisului frumos. Planul unei știri feature are următorul plan: lead - recapitularea faptelor (sumarizarea lor) - corpul textului (conține istoria faptelor, dezvoltarea lor - final (eventual, o descriere dramatică, menită să capteze atenția). Marele reportaj. Varietatea subiectelor și a stilurilor proprii de abordare încalcă adesea rigorile oricărui plan. Recomandabil ar fi totuși planul mozaic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
îngreunând inutil textul. Nu dați informații de context în secvențe mari, greu de digerat. Orice text de mari dimensiuni (mai ales ancheta) impune anumite concluzii intermediare. Este necesar ca unele articole să conțină o multitudine de informații de context sau recapitulări ale unor articole precedente, fie pentru ca sensul lor să fie clar, fie ca puterea de informare să fie maximă. În cele mai multe cazuri, este indicat ca acest tip de material să fie intercalat în firul narativ principal și redat succint. Oricum
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
NTIC în practica educațională, în procesele de formare în general, producția și difuziunea de info-cunoaștere; acestea sunt adaptări ale unor instrumente și programe la specificitatea demersurilor pedagogice, denivelate eventual pe componente (proceduri de predare-învățare, dispozitive și logiciele de fixare, de recapitulare, de evaluare, de validare etc.). Software educațional reprezintă orice produs digital în orice format, ce poate fi utilizat pe orice calculator și reprezintă un subiect, o temă, o problemă, un experiment, o lecție, un curs etc., fiind o alternativă sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
b) îl chestionează pe cel ce învață și îi identifică lacunele; c) corectează greșelile și elimină lacunele prin furnizarea de informații pertinente; d) controlează sistematic cunoștințele e) sprijină eforturile de autoevaluare ale celui ce învață f) realizează unele acțiuni de recapitulare a unor teme , a unor module, etc g) oferă exerciții de stimulare a creativității”. (Văidean, G.,1988) Pentru ca folosirea ordinatorului în învățare să se facă cu rezultate maxime este necesar ca în prealabil cel care predă să fie în stare
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
valori etc.; b) integrarea curriculumului „cu exteriorul”, care poate consta în: - cereri pe care societatea le formulează față de școală; - experiențe semnificative ale subiectului, generate de interacțiunea acestuia cu situațiile concrete de viață; - experiența anterioară a celui care învață. Încercând o recapitulare a analizelor anterioare, vom putea identifica o parte a problemelor fundamentale pe care trebuie să le avem în vedere atunci când abordăm problema integrării curriculare: 1. Locul de luare a deciziei cu privire la integrare: a) elevul; b) profesorul; c) conceptorul de curriculum
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]