847 matches
-
doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de dor pentru patria străbună, Poezii cu dor de acasă, Poezii cu iubire de natură, Poezii nostalgice, versurile fiind uneori prefațate de arhimandritul D. Felix. Foarte rar se recenzează în G. și a. cărți. În schimb, la aniversări sunt creionate profiluri de scriitori (Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu). Un loc aparte îl ocupă încercarea de prezentare a filosofiei române, realizată de Felix Dubneac (D. Felix). Multe dintre poeziile, articolele și
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
George Dumitrescu (redactor). Rubrici: „Cercetări studențești”, „Cărți și autori”, „Proză”, „Cercetări”, „România pitorească”, „Interviuri”, „Magazin”, „Verba magistri”, „Poesis” ș.a. Semnează versuri Valentin Tudose, Mariana Oancea, Mihai Tatulici ș.a. În domeniul comentariului critic, N. Nicolescu scrie despre Ovidiu Genaru, Ion Grințescu recenzează volumul Centaur îndrăgostit al lui Radu Cârneci și dialoghează cu Matei Călinescu pe marginea cărții acestuia, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, Valentin Tudose scrie Despre gust în critica formală și analizează volumul lui Marin Sorescu Teoria sferelor de influență
GAUDEAMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287175_a_288504]
-
și fragmente de roman, scurte tablouri sau schițe cu același pronunțat caracter critic, pe care revista îl cultivă, căutându-l și în alte publicații din țară, într-un fel de revistă a revistelor intitulată „Viața culturală și literară”, unde sunt recenzate cărți și reviste românești sau străine, mai ales franceze („Les Annales”, „Les Nouvelles littéraires”). În recenziile din primele numere, Traian Mateescu se dovedește un adversar al modernismului și estetismului teoretizate de E. Lovinescu și cenaclul Sburătorul, repudiind, în consecință, romanele
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
volumele Icoane de Al. Ciura, Traiul nostru de Ion Ciocârlan și Poezii de Octavian Goga. Tot o orientare prosămănătoristă dovedește un alt articol de Petru Suciu, Cele mai bune reviste literare (6/1906), în care autorul elogiază „Sămănătorul” și „Făt-Frumos”, recenzând mai târziu Trei cărți de Mihail Sadoveanu (între care Floare ofilită). Dionisie Stoica dedică un studiu lui Alexandru Vlahuță (15/1906), intervențiile acestui comentator obligând însă revista la o polemică cu N. Iorga, semnată de Ioan P. Lazăr. Alt moment
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M.
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Brădescu-Râmnic și Florin Chiru-Nanov. Dintre comentatorii prozei, fie această românească sau străină, Mihai A. Blăjeni se oprește asupra lui D.H. Lawrence cu Amantul doamnei Chatterley, Luminița Barbu se ocupă de române de Vicki Baum ori de Simonne Ratel, Teodor Scarlat recenzează românul lui Stoian Gh. Tudor, Hotel Maidan, și ia un interviu lui I. Valerian, I. Bunescu semnalează traducerea lui Eugen Relgis din Ștefan Zweig, Mărie Antoinette, Emilia Delașupra scrie despre George Sand, iar Olga J. Atș analizează volumul Hotarul din
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
basmelor populare și a preluat teoria indianistă a lui Theodor Benfey, căreia îi adaugă câteva note personale, evidente în lucrarea Literatura populară română, apreciată de mari învățați ai timpului (Gustav Meyer, Kristoffer Nyrop, Émile Picot, W. Rudow ș.a.), care au recenzat-o elogios, considerând că e o operă unică în felul ei. Animat de mobilul patriotic „de a arăta că poporul nostru stă pe aceeași înălțime a culturei pe care stau celelalte popoare ale Occidentului”, G. trece aici în revistă literatura
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
toți redactorii, dar și alți elevi ai liceului: Mihai Novac, Pavel Butan, Petre Sfetca ș.a. Dintre poeți se remarcă Pavel Bellu, cu Romanța unui muzicant, din ciclul Candelabre albastre, de fapt volumul său de debut tipărit în 1936. Aurel Bugariu recenzează mai multe plachete de versuri, în genere la rubrica „Carnet literar”: Candelabre albastre de Pavel Bellu, An din patru primăveri de Mihai Novac, Jad de Sergiu Cristian. Pavel Bellu recenzează, la rândul său, placheta Cuiburi de lumini de Valeriu Cârdu
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
fapt volumul său de debut tipărit în 1936. Aurel Bugariu recenzează mai multe plachete de versuri, în genere la rubrica „Carnet literar”: Candelabre albastre de Pavel Bellu, An din patru primăveri de Mihai Novac, Jad de Sergiu Cristian. Pavel Bellu recenzează, la rândul său, placheta Cuiburi de lumini de Valeriu Cârdu. Atenția specială acordată de revistă marilor nume ale poeziei române este vizibilă prin publicarea unor aforisme de Lucian Blaga, a unor texte critice despre Aron Cotruș (Aurel Bugariu, Câteva clipe
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
1 iunie și 1 septembrie 1930, cu subtitlul „Foaie literară”, fără menționarea comitetului de redacție. Publică versuri Dem. Bassarabeanu, C. Teodorescu, Dumitru Cosma. George Acsinteanu semnează un fragment din romanul Piatra neagră, intitulat Cărbune cu șapte colțuri, Al. Al. Leontescu recenzează, sub titlul Roman simbolic, cartea Am ucis pe Dumnezeu a lui Carol Ardeleanu. Proză mai publică Paul Daniel, Sm. Vizirescu, iar aforisme, Eugen Relgis. Alți colaboratori: C. Cristobald, M. Teodorescu. I.I.
GENERAŢIA MEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287212_a_288541]
-
Lucreția Petrescu realizează un serial, Domnițe și jupânițe (Fata lui Vasile Lupu la Paris, Domnița Maria Voichița, fata lui Radu cel Frumos). Mircea Damian îi intervievează pe Ion Minulescu și pe Perpessicius. Cronica literară este susținută de Pompiliu Constantinescu, care recenzează Necazurile părintelui Ghedeon de Damian Stănoiu și Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al.O. Teodoreanu, semnând și două articole despre Ion Creangă. George Mihail Zamfirescu face cronică dramatică la spectacolele de la Naționalul bucureștean, de la Teatrul Mic și Teatrul „Regina Maria”, oprindu-se
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
surprinzător articol despre futurism: Apelul lui Marinetti (1544/1935). Nuvelistica promovată nu depășește un nivel eclectic, evidențiat și de numele celor care o produc: Al. Ț. Stamatiad, M.G. Samarineanu, E. Cetina, dar și Victor Eftimiu, Gh. Brăescu, Gh. Tulbure. Sunt recenzate române de Liviu Rebreanu, tot despre Rebreanu scriu Ion Isaiu și Lascăr Tuduciuc, după cum este consemnata, într-o notă, conferința ținută de autor, la Oradea, despre geneză Pădurii spânzuraților (477/1931). Sunt comentate cărți de Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
Petre); se publică interviuri cu scriitori în vogă (Cum se poate lua un interview. Sfaturile lui Maurice Dekobra), este tălmăcit un fragment din amintirile Alexandrei Lvovna Tolstoi, Cum a lucrat Tolstoi. Gavril Blaga se ocupă de Panait Istrati, I. Bradu recenzează traducerea lui Radu Cioculescu a românului Viața lui Stanley de Jakob Wassermann. Cronică dramatică, ținută în genere de St. Marcus, consemnează premierele de la Teatrul de Vest. Se face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu, pe care N.D. Cocea îl angajează să țină o cronică literară săptămânală. În cadrul acestei rubrici, Cioculescu recenzează versurile lui Panait Cerna, Demostene Botez, Camil Petrescu, G. Talaz, Ion Pillat și proza lui Cezar Petrescu (Scrisorile unui răzeș). Pornind de la ideea că cititorii români nu cunosc câștigurile spiritualității europene, revista promovează traducerile, în special din literatura franceză. În
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
adept al ideii de clasicism peren, a publicat fabule (1928, sub pseudonimul Radu Bucov), câteva traduceri din Sofocle și Shakespeare și mai multe romane, dintre care Copilul cu trei degete de aur (I-IV, 1932-1936) e construit pe fundal autobiografic. Recenzând romanul, Șerban Cioculescu regreta, cu maliție, că degetele nu i-au fost tăiate autorului din leagăn. Ideea autonomiei esteticului, adică ideea despre dreptul creației estetice de a fi prețuită în ea însăși, fără raportare la o valoare de alt ordin
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Emil Gicana recenzează Femei de Mihail Sebastian și Între pământ și cer de Eduard Sbiera. Alți colaboratori: Al. Talex, C. Fedoreanu, Ovid Caledoniu, Theodor Scarlat. I.M.
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
este o dogmă. Ea este o descoperire.” Pentru Arșavir Acterian, G. Bacovia este „un geniu trist”, „de un sentimentalism maladiv excesiv”, iar volumul de poezie Cu voi... reprezintă doar „expresia glacială a dezintegrării”, „zvârcolire în lumea tristeților dizolvante”. Eugen Ionescu recenzează Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
ar atesta „un extraordinar creator de imagini”. Eugen Ionescu îi dedică pagini omagiale lui Lovinescu, „cel mai tânăr critic”, dăruit cu „harul de a se mula pe noul tipar al fiecărei generații”, fiind astfel „cel mai puțin vetust”. B. Brezianu recenzează Paradisul suspinelor de Ion Vinea, a cărui temă, „lunecarea prin vis”, ar fi „doar carcasa căreia-i dă un vestmânt fără seamăn”. Articolul lui Octav Șuluțiu despre actul lecturii este mai puțin concludent decât al lui Noica; lectura este văzută
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
Asan) și G. M. Samarineanu (sub pseudonimele Misa și M. San-Marino). Aici nu se afirmă un spirit critic bine individualizat, părerile cronicarilor fiind, de regulă, racordate la opiniile consacrate sau reducându-se la scurte rezumate ale cărților în discuție. Se recenzează Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de Radu Gyr. La rubrica „Reviste” sunt inserate scurte note de prezentare a unor numere din „Gândirea”, „Universul literar”, „Viața literară” sau
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
poeme de Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Radu Gyr, Emil Isac, Victor Eftimiu, Giuseppe Cifarelli, Petre A. Petre, Nuși Tulliu ș.a. Aprecierea critică a literaturii din epocă aparține îndeosebi lui Octav Șuluțiu, care susține consecvent rubrica „Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Nicolae Balotă ș.a. Semnează articole Nuși Tulliu, G.M. Ivanov, V.P. Râmniceanu. Revista găzduiește medalioane dedicate unor personalități (Octavian Goga, Titu Maiorescu, Ștefan Luchian). În articolul intitulat Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu evocă întâlnirile literare patronate de Mihail Dragomirescu. Sunt recenzate Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu, Amândoi de Liviu Rebreanu, Cetatea cu duhuri de Vintilă Horia. Alți colaboratori: Horia Furtună, C. Gerota. O parte din ilustrațiile revistei aparțin lui A. Demian și sunt preluate din „Gândirea”. N.S.
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
G. Cătană, Maria Ciobanu, Ion Drincescu, iar proza este ilustrată de Carmen Sylva și Ion Pop-Reteganul. Sunt preluate, din presa de dincolo de Carpați, cuvântările funebre și necrologurile la moartea lui V. Alecsandri, I. Creangă, M. Kogălniceanu, G. Sion. Rubrica „Bibliografie” recenzează scrieri românești recent apărute, culegeri de folclor, toate cărțile din „Biblioteca copiilor”, cât și principalele reviste literare și de cultură din întreaga arie românească. Rubrica „Varietăți” dă știrile cele mai de seamă din Banat și din Transilvania, precum și o sumă
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
atitudine existențială. Și alte articole cercetează tema negației și a absurdului ori preiau discuția asupra unor mituri, instituie paralele (Luceafărul și Legenda ciocârliei de V. Alecsandri, poezia filosofică a lui Eminescu și psalmii arghezieni), sondează diferența specifică din scrierile gazetarului, recenzează critic ediții, resuscită sintagme devenite clișeu („poetul nepereche”), intervin în disputa deschisă de revista „Dilema” în 1998. Unghiul critic se lărgește în Polemici implicite (2003). Prin adjectivul din titlu M. își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
susținută îndeosebi de I. Mihăescu, care se ocupă, printre alții, de Ion Călugăru, N.D. Cocea, Panait Istrati, Emil Cioran, Neagu Rădulescu, Horia Stamatu, Dragoș Vrânceanu, Vladimir Cavarnali, D.V. Barnoschi, C. Stere, Lucian Boz, H. Bonciu, si de Tiberiu Iliescu, acesta recenzând, la rândul lui, cărți ale lui Virgil Gheorghiu, Virgil Carianopol, Eugen Jebeleanu, F. Aderca, Anton Holban, M. Blecher, Dan Botta. Cei doi cronicari sunt secondați de Eugen Ionescu, M.D. Ioanid, M. Mihăescu și, spre final, de Ion Schinteie. Horia Lovinescu
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
mai apreciat este Emil Botta, care, cu o atitudine ironică în fața vieții și a morții, „aduce un univers liric cu desăvârșire nou, atât ca viziune, cât și ca expresie”, urzind, „cu o finețe de mare artist”, „vălurile unei tristeți diafane”. Recenzând volume de proză semnate de Mihail Sadoveanu („farmec literar”, „forță epică”, admirabile tablouri din natură, galerie de personaje originale, bonomie, savuros umor), Mateiu I. Caragiale (considerat „printre magicienii verbului literar românesc”, creator al unor „minunate și muzicale evocări”, pline de
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]