6,596 matches
-
criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul scrisorii sînt scandaloase. Mi-am asumat riscul de a n-o publică, răspunzîndu-i pe această cale. Am recitit recenzia d-lui Alexandru Ștefan. Mi s-a părut decentă, cu toată ironia de pe alocuri. Cum nu știu românul cu pricina, nu mă pot pronunța în fond. E cu putință că autorul recenziei să se însele în privința defectelor ori a meritelor
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
o publică, răspunzîndu-i pe această cale. Am recitit recenzia d-lui Alexandru Ștefan. Mi s-a părut decentă, cu toată ironia de pe alocuri. Cum nu știu românul cu pricina, nu mă pot pronunța în fond. E cu putință că autorul recenziei să se însele în privința defectelor ori a meritelor cărții. Responsabilitatea îi revine însă în întregime. De aceea, nici nu mă opresc la severele admonestări ale d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv la respectarea normelor de civilitate. N-au a
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv la respectarea normelor de civilitate. N-au a se amestecă în opinii sau a cenzură judecați. Dl Schenk, în schimb, tocmai aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
Teza esentialist-primordialistă a lui Kaplan, formulată tranșant și fără reticente, a fost imediat aplaudata în paginile unor publicații extrem de influențe, devenind peste noapte un best-seller. Dacă în prestigioasa revista academică Slavic Review, profesorul Henry Cooper de la Indiană University publică o recenzie nimicitoare, demonstrînd precaritatea surselor și fragilitatea analizelor lui Kaplan, New York Times plasa volumul în cauză între cele zece cele mai importante cărți ale anului 1992. Rar mi-a fost dat să observ un asemenea contrast între opinia savanților și aceea
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
lui Călin Chendea sînt de un impecabil profesionalism). * În nr. 4-5-6, orientarea în cele 226 de pagini e înlesnita de sumarul detaliat plasat în deschidere: cronici literare la noi apariții românești, grupaje de poeme, proza, eseuri, istorie literară, traduceri și recenzii de cărți străine, informații despre evenimente culturale etc. Că în mai toate revistele literare, numai că textele fiind scurte (între una și șase pagini mici) ești tentat să le parcurgi, fie și în fugă, pe toate. Cronicarul așa a făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
din ele sofisticate, poliglote, cu doctorate și specializări în străinătate. Ele au atacat, în principal, două probleme: primenirea limbajului literar simultan cu interpretarea critică de pe poziții calificate, orgolioase, științifice, nonimpresioniste a textelor literare. De exemplu, numai în ăRomânia literară fac recenzii sau critică de întîmpinare vreo 5-6 autoare, dar și la alte publicații. Cronicele lor sînt rele, adică dure, uneori amuzant de dure, (dacă ar fi sa și psihanalizam puțin, ele produc, nu fără grație, un ăact ratată de substituție masculină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
ai chef - termene fixe și de a-ți pierde zile prețioase ale tinereții la masa de scris, reflectînd la textele, nu totdeauna valoroase, ale altora - e simbolică, nu acoperă nici un sfert din prețul cărții la care scrii. Iar faptul că recenziile lor par mai rele, nu are nici el nimic de a face cu feminismul. Criticii foarte tineri nu au prejudecăți de lectură. Nu cunosc personal autorii, nu aparțin nici unei grupări literare, se află doar față în față cu un text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
politică din acei ani m-a iritat pe mine însumi, cînd am citit-o, strînsă în volum, trei decenii mai tîrziu. Conflictul meu din 1972 cu succesorul lui G. Ivașcu la conducerea Contemporanului s-a încheiat, se știe, cu o recenzie la Marele singuratic de M. Preda, dar a început, ceea ce nu se știe, cu una la culegerea de articole a lui Călinescu. Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
din 1972 cu succesorul lui G. Ivașcu la conducerea Contemporanului s-a încheiat, se știe, cu o recenzie la Marele singuratic de M. Preda, dar a început, ceea ce nu se știe, cu una la culegerea de articole a lui Călinescu. Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din vasul umplut deja de refuzul anterior de a mi se acceptă unele critici la adresa publicistului Călinescu, din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
fi bănuită de rea intenție, ci poate doar de o luciditate prematură în contextul unui complex al vinovăției încă netratat, indus în rîndurile cititorilor și ale criticilor de însăși opera lui Sîrbu. Cartea merită binențeles o discuție mult mai amplă, recenzia de față nefăcînd altceva decît să citeze pentru o eventuală trezire a interesului. Oricum, dincolo de o eventuală adeziune la părerile și concluziile Sorinei Sorescu, cartea ei despre I.D. Sîrbu rămîne singulară ca efort de obiectivare și impuls demistificator. Sorina Sorescu
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
șef la Gazeta literară, s-a înțeles cu Mihai Gafița, atunci secretar al Uniunii Scriitorilor, să ne angajeze pe un singur post de corector, adică fiecare cu o jumătate de normă. Diferența de bani - ne-a prevenit - o scoateți din recenzii pe care mă oblig să vi le public. Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu, Gabriel Dimisianu, Modest Morariu, Henri Zalis. Dar, lucru ciudat, noi
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
de o realizare a sa, prin 1965-1966, de primele mele trei cărți. E drept, între timp fusese mutat (oarecum disciplinar) ca redactor șef adjunct la Viața Românească, unde colaboram de mai mulți ani, cu două, trei articole pe număr (o recenzie, o revistă a revistelor și o notă polemică pentru rubrica "Miscellanea"). Pe Paul Georgescu îl vizitam de cîteva ori pe săptămînă și discutam îndelung și de toate, mereu interesîndu-se de ceea ce citeam la Biblioteca Academiei, unde îmi făceam veacul. Cînd
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
pronaturalistă cu cea antinaturalistă din științele sociale. Una susține că se pot aplica în domeniul social legile fizicii, alta că nu. în definitiv, Popper consideră istoricismul vinovat de utopiile totalitare care au însîngerat lumea ultimei sute de ani. Nu o recenzie a unei cărți riguroase și dificile îmi propun să fac. Vreau doar să semnalez că problema ridicată de Popper acum cincizeci și cinci de ani redevine actuală în științele sociale, după o lungă perioadă de triumf al metodei istoriciste. Marxismul
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
mai puțin decît refacerea unei coerențe la scară națională." Un program ambițios, cu miză mare, căruia îi dorim deplin succes. * În sumarul primului număr ce observăm? Nume de universitari, prezente frecvent în paginile revistei noastre și ale celorlalte "bătrîne fade", recenzii semnate de foarte tineri critici lansați de "România literară" și care ne-au devenit colaboratori permanenți, noi contribuții la discuțiile și "scandalurile" mai vechi sau mai noi, în jurul numărului Eminescu al "Dilemei" și reacțiilor la el, al cărții lui Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
Gabriel Dimisianu O recenzie din Le Monde a d-lui Edgar Reichmann, specialist al ziarului în chestiuni românești, mai ales culturale, a generat o oarecare vâlvă în presa de la noi, mai multe delimitări și replici dintre care cel puțin una, aceea a d-lui
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
a fost trimisă și cotidianului francez de mare răspândire și autoritate. Nu știu dacă acesta, potrivit uzanțelor, a și publicat-o. Eu am citit-o în revista 22 care, pentru edificarea cititorilor români, a găsit de cuviință să reproducă și recenzia stârnitoare de valuri a d-lui Reichmann (nr. 5/2000). Ce a întreprins acum dl Reichmann în Le Monde mie mi se pare că se înscrie perfect în procesul înfățișat pe larg - și cu argumente de nedislocat - de d-na
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
antisemitismului și cum se fabrică apărători ai evreilor din promotorii antisemitismului nazist și comunist. Procesul analizat de d-na Ileana Vrancea este vast și desfășurat în cele două planuri (câmpuri de acțiune) indicate de domnia-sa în titlul studiului amintit. Recenzia d-lui Reichmann materializează un demers încadrabil primului câmp de acțiune, deși rezonează, vrând-nevrând, și cu al doilea. Fiindcă într-adevăr, cine fabrică falși antisemiți abate atenția de la cei reali, ba chiar se întâmplă să-i și prezinte pe unii
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
că, în amintitul "fals în desfășurare", este pusă în cauză România literară. Nenumărate au fost acuzațiile nedrepte, denunțurile mincinoase, calomniile murdare revărsate asupra revistei noastre, fapt care nu mă putea lăsa la nesfârșit contemplativ. Când Nicolae Manolescu este amintit, în recenzia d-lui Reichmann, ca exponent al "taberei" nedemocraților, nu e omisă calitatea sa de director al României literare. Mai demult dl Shafir asemuia România literară cu România Mare și Atac la persoană. Același taxa drept "fascistoide" texte ale d-lor
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
avut de curând plăcerea să-l întâlnesc pe Iso Camartin în capitala cantonului Graubünden, la câteva săptămâni după apariția cărții sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Iso Camartin la Cuera (Chur) ca să-i pun câteva întrebări legate de activitatea, de ideile lui. M.P.M.: Tocmai ți-a apărut o carte la noi, tu ești însă cunoscut mai ales prin activitatea academică. Cu ce sentiment ai citit prima recenzie românească la lucrarea ta? I.C.: Orice scriitor se bucură să-și vadă opera tradusă în altă limbă și dacă o carte de-a sa e recenzată în altă țară, asta demonstrează că acolo există interes pentru ea. În zilele noastre
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
ideilor autorului. Faptul că Reflecții... a apărut în românește îmi dă o satisfacție și mai mare, pentru că în ultimii ani am avut contacte intense și regulate cu România și cu interesanta ei cultură. M.P.M.: Mi-a plăcut foarte mult titlul recenziei "Marginalitate fericită"; de fapt cum vezi marginalitatea, care pentru noi, românii, este o noțiune cel puțin incomodă? I.C.: Marginalitatea nu este un indiciu de calitate inferioară, ea poate reprezenta o șansă, la fel ca și centrul. Multe culturi marginale sunt
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
mai bine de șaizeci de ani de cînd Otilia și ceilalți protagoniști ai intrigilor țesute în jurul "enigmei" sale preocupă conștiința cititorilor. Paralel cu restabilirea critică a textului, merit însemnat al îngrijitorului de ediție, este reconstituit întreg procesul de receptare, de la recenziile și comentariile ocazionate în timp pînă la privirile de sinteză. În mare, românul a avut parte de un acord unanim. I s-au recunoscut vîrtuți ce țin de realismul clasic și doar filiațiile au diferit, căutîndu-se jaloane cînd în Balzac
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
sute de articole apărute în ziarele anilor ^30?) sau că "dezvăluie" (deși probabil că autoarea a avut de înlăturat câteva "valuri" de paianjen din cale). Într-adevăr, în urma unei cercetări amănunțite a ziarelor la care scriitorul a colaborat cu cronici, recenzii și traduceri, a rezultat în volumul de față nu numai stabilirea unei relații între Iosif Hechter (omul...) și Mihail Sebastian (...de litere), ci mai ales o sistematizare conștiincioasa a principalelor probleme teoretice și a domeniilor abordate de jurnalist, în ordine
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
pentru ca totul să fie conform cu teoriile poeților medievali ai Japoniei, atunci cred că poezia lui nu e nimic altceva decât fanfaronada. În întreaga lume poemele în stil japonez cunosc o imensă răspândire. Mii de antologii, mii de poeți, sute de recenzii. Este poate singurul caz de occidentalizare a unei tradiții japoneze, asta după ce sute de ani japonezii au fost cei care au occidentalizat tot ce-au putut. Este, în egală măsură, singurul caz în care occidentalii, fie ei americani sau europeni
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]