1,317 matches
-
vedere ale celorlalți, de a manifesta receptivitatea cuvenită față de oponenți și de a-și adapta propria sa acțiune sau contribuție personală la ale acestora, de a folosi priceperea de a contraargumenta, instituindu-se În felul acesta un climat favorabil de„receptivitate” a gândirii Între membrii grupului dat (Aebli, 1973, p. 76). Desigur, aceasta reclamă o disciplină a conversației de grup care presupune „a Învăța să asculți” și „a Învăța să fii ascultat”. După cum ține de formația personală a fiecăruia și a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmărit, prin precizarea unor puncte de reper (probleme), care vor orienta percepția etc. Firește, nu este indicat să se ofere prea multe informații, deoarece În acest fel se răpește din ineditul și prospețimea demonstrației, ceea ce duce la scăderea ulterioară a receptivității și interesului. În actul percepției este recomandabil să fie angajați cât mai mulți analizatori; să se prezinte lucrurile nu În formă statică, ci În dinamismul lor, În diferitele stadii de dezvoltare sau de transformare, În acțiunea lor. Prezentarea elementelor intuitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ei sens, să devină o sursă puternică de motivație. Conceput În acest spirit, proiectul se adeverește a fi o variantă a ceea ce se cheamă În mod generic „metodologia Învățării prin descoperire”. Realizarea de proiecte este foarte adecvată vârstei de maximă receptivitate a elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe copii pe calea folosirii conștiente a unor elemente de limbaj plastic ( culori, linii, forme, etc), pe care ei trebuie să le înțeleagă și să le aplice în lucrările pe care le realizează. În acest fel se dezvoltă sensibilitatea și receptivitatea artistică a copiilor și prin aceasta, inteligența și imaginația creatoare. Pentru copil, visul și fantezia sunt ca o rampă de lansare către ineditul domeniu al creației plastice. Cu ajutorul imaginației lor bogate, copiii fac diferite asociații, combinații (atât la formă cât
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sensibilitatea spirituală capacitatea de a deosebi însușirile estetice esențiale de cele neesențiale ale unor forme. b) acuitatea vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai slabe. c) capacitatea de adaptare a percepțiilor vechi la condiții artistice schimbate; receptivitate față de problemele noi estetice și artistice etc. În afară de aceste componente ale sensibilității, personalitatea elevului, gândirea lui artistică, trebuie să mai fie dotată cu: Fluiditatea capacitatea de a găsi în memorie reprezentări, care să ajute la rezolvarea problemelor artistico-plastice. Flexibilitatea capacitatea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prezentată de Platon, ca un fel de bazar de idei, teme și concepții de la care se pot revendica și inspira numeroase filosofii, ideologii chiar profund divergente, crede că și Republica în sensul ei profund este tocmai diversitatea și enorma ei receptivitate la interpretare, iar mesajul ei ar fi tocmai acela de a încerca să se găsească tot mai multe idei care să ducă mai departe în spiritul ei. O trăsătură fundamentală a gândirii platoniciene, evidentă mai ales în Republica, este tendința
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
există Ă spune Rose Vincent (1972, pp. 201-217) Ă familii reprimatoare, care înăbușă spiritul de independență al copilului, și familii liberale, care dezvoltă inițiativele acestuia. De asemenea, sunt familii integrate social, sigure de ele, care prezintă un grad ridicat de receptivitate socială, și familii la limita integrării, nesigure, închistate, refractare la tot ce apare nou pe plan social. Nu mai puțin interesante sunt așa-numitele familii active și pasive. În cazul celor active, principala însușire este aceea de a se afirma
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
precum Testul Torrance de Gândire Creativă (...) și teste care intenționează să exploreze un sindrom de personalitate, precum Inventoriul biologic Alpha... Unii pedagogi și psihologi au încercat să stabilească dacă procesul creator poate fi considerat un sindrom de personalitate caracterizat prin receptivitate la experiență, spirit de aventură și încredere în sine și dacă procesele cognitive ale gândirii logico-raționale din cadrul gândirii creative sunt identice cu procesele utilizate de copiii cu coeficiente de inteligență superioare (p. 360). În mare parte sub influența contribuțiilor lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod adecvat pe termen scurt. Martindale și Armstrong (1974) au atribuit în mod surprinzător acest rezultat final unui nivel ridicat de sensibilitate la stimuli interni specifici controlului alfa (vezi Martindale și colaboratorii, 1996). Conceptul de sensibilitate este notabil deoarece corespunde receptivității la sugestii subliminale caracteristice persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși posibilitatea „pierderii autentice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
varia pe parcursul vieții, în special în ultimii ani ai creatorului (Porter și Suedfeld, 1981; Suedfeld, 1985; Suedfeld și Bluck, 1993; Suedfeld și Piedrahita, 1984). Încă și mai uimitoare este cercetarea istoriometrică ce sprijină „ipoteza lui Planck”, și anume supoziția limitării receptivității la inovații științifice a oamenilor de știință de vârstă înaintată față de colegii lor mai tineri (Hull, Tessner și Diamond, 1978; Messerli, 1988; Oromaner, 1977; Stewart, 1986; Sulloway, 1996; vezi și Diamond, 1980; Whaples, 1991). Psihologia diferențială a creativității excepționale Toți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etc., ce puteau deveni „experți” în această tehnologie nouă. În orice caz, ideea esențială este că volumul creativității într-un anumit moment nu este determinat doar de numărul persoanelor originale care încearcă să modifice domeniile, ci și de gradul de receptivitate al ariilor de specialitate la inovație. Rezultă că, dacă cineva dorește să mărească frecvența de manifestare a creativității, s-ar putea să fie mai avantajoasă intervenția la nivelul ariilor de specialitate decât la nivelul individual. De exemplu, unele organizații mari
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anumită măsură, imitabil. În teorie, scrie Nadel, superioritatea unei anumite categorii a populației ar putea fi recunoscută tacit de restul populației fără ca acest lucru să prezinte nici cea mai mică importanță din punct de vedere al influenței unora și al receptivității altora. În schimb, superioritatea unei elite influente trebuie să fie percepută ca fiind tangibilă, cel puțin în parte. Așadar, trebuie ca trăsăturile caracteristice pe care se întemeiază situația preeminentă a acestei elite să fie apreciate ca fiind imitabile și să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a consacra puterea unor veritabile elite gerontocratice (Putnam, 1976, pp. 65-66). Ritmul de înlocuire a elitelor politice este în strânsă legătură cu modul de funcționare a instituțiilor. În numeroase cazuri, un ritm rapid a putut fi asociat unei creșteri a receptivității față de inovație. Totuși, ar fi eronat să facem din asta o regulă generală; ar fi poate mai prudent să spunem - așa cum s-a spus odinioară comparând Statele Unite cu URSS - că un ritm de schimbare rapid nu garantează inovația, dar îi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
m.s. au o șansă mai mare să se implice, la rândul lor, decât cei care nu sunt conectați cu rețelele celor activi. Unii sociologi din școala mobilizării resurselor insistă pe parametrii structurii de oportunități politice pentru a explica apariția m.s. Receptivitatea sau vulnerabilitatea sistemului politic la proteste organizate, absența sau prezența represiunii, accesul protestatarilor la structurile politice convenționale și la organismele decizionale sunt caracteristici ale instituțiilor politice, ale statului mai ales, care influențează apariția m.s. Specialiștii insistă pe o relație în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte minore. Copiii care sunt expuși riscurilor de integrare socială pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la mesajul promovat. Este cunoscut efectul paradoxal al mesajelor: ele întăresc convingerea celor care sunt deja convinși, dar nu are nici un efect de persuasiune asupra celor care sunt convinși. Studiile au arătat că primii trei ani din viața copilului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Formarea în asistență socială implică totodată și dezvoltarea unei culturi profesionale de specialitate, al cărei orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea cunoștințelor noi, prin modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin receptivitatea crescută la dinamica practicii profesionale. Cultura profesională odată dobândită face deschiderea necesară către absorbția/interiorizarea acelor instrumente teoretice și practice care influențează schimbări majore în îmbunătățirea performanțelor acțiunii. Aceasta semnifică de fapt opțiunile valorice ale asistentului social pentru perfecționarea sa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la nevoile practicii profesionale (fundarea pe modele de bună practică și reducerea riscurilor de malpraxis); - stimularea pe diverse căi a finanțării formării profesionale în cadrul unor instituții acreditate educațional, cu accent pe noile specializări și calificări cerute de practica în domeniu; - receptivitate crescută la perfecționare profesională continuă legată de dinamica schimbărilor practice (learning by doing); - perfecționarea formelor de suport în asistență socială: beneficii și servicii prin difuzarea modelelor de bună practică; - comunicarea cu alți specialiști din afara domeniului în echipe interși pluridisciplinare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consecință a perceperii unei nevoi, impactul reclamei poate fi decisiv. 2. Căutarea alternativelor pentru rezolvarea problemei. 3. Evaluarea alternativelor. În momentul în care consumatorul trebuie să decidă în funcție de marca de produs ce se potrivește cel mai bine cu aspirațiile sale, receptivitatea sa în fața publicității este mai mare. 4. Achiziționarea produsului. 5. Evaluarea produsului. 6. Conexiunea inversă (feedback). În cazul în care persoana este satisfăcută de calitățile produsului, va deveni un consumator fidel, iar în cazul opus, produsul este fie returnat, fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
O definiție mai precisă oferă Cartledge (în Hamai, 1995, p. 10): „Probațiunea este o metodă de a pedepsi cu fundament sociopedagogic, caracterizată printr-o combinație de supraveghere cu asistență. Este oferită gratuit infractorilor selectați în funcție de personalitatea lor criminologică și de receptivitatea lor la demersurile unui sistem care are ca scop oferirea unei șanse individului să își modifice modul de a privi viața în societate și să își găsească locul în mediul social fără riscul de a încălca norma penală din nou
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de a observa indivizii în acțiune, supervizorii au o perspectivă unică asupra performanțelor acestora, putând descrie cu acuratețe nevoile educaționale, sesiza diferența dintre o astfel de nevoie și o problemă determinată de o procedură organizațională, sau crea o atmosferă de receptivitate față de activitățile educaționale. O astfel de evaluare se constituie și ea într-un prim pas atât în identificarea nevoilor individuale cât și ale grupului, chiar dacă uneori poate fi influențată de relațiile personale sau de opiniile celorlalți. g. Prin intermediul anchetei pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
strategii de răspuns la situații dificile. Diverse cursuri pe teme de comunicare și relaționare cu ceilalți se pot dovedi de real ajutor; includerea „comportamentului respectuos” în evaluările de performanță: acest aspect face să existe un control mai riguros și o receptivitate crescută pentru problemele de tip mobbing. Bibliografie AFS (1993), „Victimization at work”, HYPERLINK "http://www.av.se/english/legislation/afs/eng9317.pdf" http://www.av.se/english/legislation/afs/eng9317.pdf. Bacal, R., „Bullying and manipulation at work”, HYPERLINK "http
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și ideea femeilor-preoți și dreptul preoților de a se căsători. Aceste profunde dezacorduri cu regulile și pozițiile papale reflectă posibilitățile limitate de alegere pe care le au oamenii la nivel oficial (Lull, 2004, p. 67). Totodată, sunt semnalate schimbările în receptivitatea tineretului pentru viața spirituală. Mai concret, preoții constată o „micșorare esențială” a grupurilor care frecventează lăcașul de cult (Bulai, 2004). Este un fapt confirmat în orice colț al lumii că păstrătorii credinței sunt generațiile vârstnice, tineretul manifestând în general o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Numai că autorii ar fi trebuit, poate, să discearnă mai detaliat Între realitățile reformabile și cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales la nivelul proporțiilor, al explicitării și al receptivității publice. Situată În abstract, reforma Învățămîntului devine atemporală și nelocalizabilă, Încurajînd, de pildă, perseverența pedagogilor afirmați În anii ’70-’80, care Își reiterează demersul „Înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne un virtuoz al imaginii. Cu toată diversitatea genurilor, stilurilor și registrelor abordate, care prin receptivitatea la influențe de tot felul trădează o voință de disciplinare „literară” a inspirației, scriitorul are o sensibilitate în primul rând vizuală și, firesc, o educație plastică a ochiului. Încă din volumul de debut, Dospirea ploii (1971), este evidentă această predispoziție
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. A primit titlul de maestru emerit al artei (1982). Debutează cu volumul de nuvele Râsul și plânsul vinului (1965), după care urmează Dincolo de ploaie (1970) și Trei proze (1971) ș.a. Proza lui I. este semnificativă prin receptivitatea ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne, utilizând fluxul de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]