9,396 matches
-
Badoiu Raluca Persoanele care adoră mâncărurile picante prezintă un risc sporit de a suferi de probleme cu alcoolul, scrie Oamenii de știință afirmă că mâncărurile picante și alcoolul stimulează receptorii opioizi din creier, stimulând eliberarea unor endorfine ce sunt produse în mod natural. Sung-Gon Kim, un profesor de psihiatrie de la Universitatea Națională Busan din Coreea de Sud, a descoperit că legătura dintre alimentele picante și alcool se datorează modului în care ambele
Mănânci picant, prezinți un risc de a avea probleme cu alcoolul by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64862_a_66187]
-
mai consumau alcool deoarece obțineau stimularea dorită de la ardei. Peter Dodd, un profesor la Universitatea Queensland care a coordonat ședința în care profesorul Kim a prezentat rezultatele cercetărilor sale, afirmă că aceastea sunt „fascinante”. „Oamenii pot avea forme diferite ale receptorilor opioizi, unele persoane fiind mai sensibili, alții mai puțin sensibil, reacția la opiacee diferind ca urmare a moștenirii genetice. Așadar, unii au o reacție mai puternică la alimentele picante, dar totodată resimt un efect mai puternic și în cazul medicamentelor
Mănânci picant, prezinți un risc de a avea probleme cu alcoolul by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64862_a_66187]
-
oxigen activ care distruge ficatul, provocând hepatită și chiar ciroză hepatică. Până acum, însă, au existat puține informații despre modul în care se produce acest oxigen activ. Oamenii de știință sud-coreeni au demonstrat că alcoolul generează, de fapt, producerea de receptori nucleari hormonali ERR, cei care tocmai exercită un efect negativ asupra ficatului. Astfel, în cazul în care ar fi suprimată dezvoltarea acestor hormoni, ar putea fi prevenită deteriorarea ficatului în urma consumului de alcool, permițând un consum chiar fără măsură fără
Cum poți să bei fără măsură fără să îți distrugi ficatul by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64013_a_65338]
-
tot corpul inclusiv în regiunea cerebrală numită hipotalamus. Acest hormon determină sentimentul de foame, dar poate produce și stări de anxietate care dispar doar în momentul în care mâncăm. „Pare logic deoarece aceste circuite și sisteme sunt conectate: au aceiași receptori și aceleași structuri anatomice. Aceste comportamente nu apar izolat, și pare firesc să fim mai irascibili și mai conștienți de emoțiile noastre [atunci când ne este foame] deoarece așa vom avea o dorință mai mare de a căuta mâncare și de
De ce senzația de foame ne face să devenim irascibili by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63435_a_64760]
-
să modifice nu doar voința persoanelor de față, ci și felul lor de a gândi. „Lectorii” posedă capacități inductive ce derivă din felul de a citi și din identificarea ce poate apărea în imaginarul lor cu textul. Corelativ „lectorilor” există „receptorii”, meniți să sporească până la paroxism sau, dimpotrivă, să diminueze sau să nuanțeze efectele induse de primii care, odată „ieșiți în decor”, nu-și mai pot controla puterile, generând scurtcircuite electrice, scântei, incendii sau chiar moartea celor vizați (de pildă, povestește
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
nu după ce va trece prin mai multe ședințe de inițiere (vocația sa de lector era ereditară, numai că trebuia activată), duce la descoperirea acestei lumi paralele și la revelarea secretelor ei de funcționare. Deocamdată protagonistul află că există lectores și receptori malefici (Pau, Otto Remer, căpetenia „Organizației umbrelor” ce își avea propria pepinieră de Emițători etc.) și benefici (Luca Campelli, Iversen, ajutorul lui Luca, Clara, tânăra și frumoasa Katherina, care-l va ajuta pe Jon în toate situațiile și de care
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
dedicată lui Wagner: . Pentru că un eveniment să aibă măreție, trebuie să se întrunească două condiții: simțul măreției la cei ce-l săvârșesc și simțul măreției la contemporanii săi. h Cu alte cuvinte, nu există creație artistică absolută, daca nu există receptori pe măsură. Acest lucru nu se aplică doar strictei actualități, ci și celor care, având .simțul mărețieih, indiferent de epocă, sunt capabili să perpetueze miracolul. Nietzsche a intuit această situație și a descris-o în termeni categorici: ....corespondent a
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
inactuale, dedicată lui Wagner: „Pentru ca un eveniment să aibă măreție, trebuie să se întrunească două condiții: simțul măreției la cei ce-l săvârșesc și simțul măreției la contemporanii săi.” Cu alte cuvinte, nu există creație artistică absolută, dacă nu există receptori pe măsură. Acest lucru nu se aplică doar strictei actualități, ci și celor care, având „simțul măreției”, indiferent de epocă, sunt capabili să perpetueze miracolul. Nietzsche a intuit această situație și a descris-o în termeni categorici: „...corespondenț a dintre
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
au valoare programatică, mizând, din nou, pe echilibrul, sobrietatea, onestitatea și imparțialitatea judecății critice: „Critica nu poate fi restrictivă, ci comprehensivă, întâmpinând cu aceeași atenție valorile din orice direcție s-ar ivi. Criticul adevărat, după mine, își orientează circular antenele receptoare”. Cumpănită și elegantă în aprecieri, critica lui G. Dimisianu este, în același timp, și o emblemă a bunuluisimț. Gh. Grigurcu observă că această formulă critică e rodul unui paradox: „Critica lui Gabriel Dimisianu ni se pare a înfățișa un paradox
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
al parabolelor - un registru al dezvăluirii, al arătării și altul al camuflării: „Fiecare își va lua partea sa, căci parabolele sunt semnal revelator pentru unii și camuflaj prudent pentru ceilalți. Ele ascund dezvelind și dezvăluie acoperind, în funcție de amplasamentul spiritual al receptorului. Altfel spus, parabolele cheamă și totodată țin la distanta.[...] Știutorii recunosc valoarea indicativă a decorului, în vreme ce, pentru neștiutori, același decor e opac. Parabolele seamănă cu un asemenea decor, cu o imagerie anume gândită pentru a conspira și deconspira în același
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
antologii de poezie română modernă 2, bazată pe zece poeți considerați ca fundamentali pentru istoria literaturii române dintre cele două războaie, a unei antologii care urmează a fi dublată și de una critică, decupând texte datorate celor mai autorizați factori receptori din epocă și de astăzi, antologie de care am apucat de altminteri să-ți vorbesc ultima oară, când ne-am văzut la Editura Cartea Românească, am recitit între altele remarcabilul dumitale eseu despre Blaga, atât de rotund semnificativ în raza
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
se îmbină, intim, cu un sarcastic realism gazetăresc, nu au de-a face nici cu metafizica, nici cu ideologia ei subiacentă, tezistă sau ba. O manie curentă a scriitorilor români din anii ‘90 este cea a supraexplicitării simbolurilor în fața unor receptori considerați, probabil, inapți să le înțeleagă fără să li se dea mură-n gură. În cazul prozei lui Stanca, există un conflict între nivelul ei exoteric și cel ezoteric, primul sabotîndu-l pe cel de-al doilea. Așa se face că
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
capcană“ - căci se impunea una, la asemenea pact narativ „pe față“ - întinsă de interglosator, pentru că trecerea cu vederea a unui detaliu afectează situarea în „departele“ textului. E un mod, ingenios, respectiv eficace, ieri și azi, de a menține trează conștiința receptorului, instigat la navetă între idiomuri, elemente de volte-face și surprize diverse, în special aparente. Un merit al procedurii chiar aici l-am găsi, în evitarea stridenței „comerciale“ a sequel-ului, în descoperirea unui aer firesc de continuitate, care dă seama de
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
mici sau mai mari - datorită, însă, nu doar caracteristicilor mesajului, ci și capacității de tratare a acestuia de către receptor. Cînd se integrează culturii prin filtrul literaturii, deci - altfel spus - cînd este literatură, abordabil sociologic ca triunghi emițător (creator)-mesaj (operă)- receptor (cititor), reportajul își dezvoltă prezența încă o dată într-un registru dublu: ca proces de comunicare și, simultan, ca mod de comunicare”. Dar se ivește o chestiune specială. Dacă reportajul se caracterizează cu precădere prin relatarea „evenimentului trăit”, care sînt limitele
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
pe poeme literare de o rară frumusețe care aduc în scenă personaje din miturile nordice, o lume a zeilor în confruntare cu una a muritorilor cu sentimente și pasiune ardente. Wagner a polarizat de-a lungul epocilor două categorii de receptori muzicali: unii îndrăgostiți fără rezerve de creația sa, devenind, în timp, buni cunoscători ai acesteia și alții total insensibili la opera wagneriană, care o refuză și recuză cu ostentație sub pretextul lipsei ei de melodicitate, motivând faptul că nu o
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
seriozitate contractată și bună dispoziție jucăușă. E ca o nadă cu care intelectul cititorului e prins într-un joc atracțios, bun conducător de energie temperamentală ce, venind din partea forului emitent, se întoarce convenabil asupra acestuia, sub înfățișarea undelor empatice ale receptorului. Exemple se pot găsi cîte poftim: Ezitările mele în a chiui la unison cu Buduca se trag însă mai degrabă din linia de continuitate, aproape - de nu cu totul - organică, pe care rulează metamorfoza poeziei lui Flora care, oricît și-
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
consumator, poemul este o sticlă aruncată în mare purtînd cu sine un mesaj misterios, oricum plurivalent. O banalitate: consumatorul de text comercial este un indice, un individ dintr-o serie, pe cînd poezia presupune o comunitate deschisă și confidențială de receptori, fiecare cititor al poemului propunînd o altă interpretare. Dacă profilul sociologic al consumatorului determină structura mesajului comercial obligatoriu univoc, opera literară are un conținut latent care, teoretic, nu ar trebui să se epuizeze niciodată. Mesajul publicitar transmite, din necesitate, un
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
metode educaționale. În cazul disciplinei istorie, metodele tradiționale, folosite preponderent în învățământul clasic, erau cele expozitive (expunerea, prelegerea, explicația, demonstrația, povestirea). Ele au fost criticate chiar de autori din domeniul didacticii istoriei deoarece sunt centrate pe profesor, elevul fiind un receptor pasiv al informației (el nu participă la elaborarea cunoștințelor), iar profesorul nu are posibilitatea de a constata realizarea obiectivelor, deoarece comunicarea dintre el și elev lipsește 25. Astfel, învățământul bazat pe competențe favorizează metodele interactive, activ-participative, care "presupun deplasarea centrului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
despre lume, care se regăsește în toate discursurile politice (platforme politice, programe, moțiuni, propuneri legislative), se subsumează idealului de cucerire a puterii și, așa cum menționam mai devreme, aceasta poate avea loc doar îndeplinind condiționalitatea de legitimare a producătorului și a receptorului. Nu putem menționa legitimarea vorbitorului fără a aminti despre capitalul politic al acestuia, delegarea și instituționalizarea lui. Omul politic își datorează autoritatea sau legitimitatea capitalului politic cu care este investit. Capitalul politic este o formă de capital simbolic, el deținând
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
alte cuvinte, al asocierilor lingvistice cu încărcătură simbolică, sau al asocierilor între discurs și ritualuri sociale. Unul dintre acestea este campania electorală. Pentru că elită politică să seducă, să impună reprezentările sociale de care aminteam mai sus, trebuie întrunita și condiția receptorului mesajului simbolic. Elisabeth Noelle-Neumann, în lucrarea ei intitulată Spirală tăcerii. Opinia publică - învelișul nostru social, aduce în discuție fenomenul intitulat "spirală a tăcerii" că proces de geneză a opiniei publice, fiind vorba de formarea unei opinii noi în spațiul public
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
i se vor implanta dinți de cum va aborda mersul în două picioare, în urechi va găzdui amplificatoare, spre a nu-i scăpa larma produsă de căderea unui ac pe covor, pe inimă va avea împuternicitori de bătaie, în creieri senzori receptori. Va vorbi trei limbi, va putea ține singur un pahar în mână și va putea chiar să și meargă. Va petrece o jumătate de viață în somn și cealaltă jumătate în fața computerului. Va fi numeros aidoma pinguinilor pe plajă - ca
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
comunicării intensive prin toate canalele. S-ar putea afirma astfel că elementele cantitative sunt tot atât de importante în stabilirea caracteristicilor imagologice,ca și în discursul publicitar. Cu cât o reclamă este văzută sau auzită mai des, cu atât impactul ei asupra receptorului este mai mare. Tot așa și în cazul mesajelor imagologice. Cu cât cele favorabile sunt repetate mai des, cu atât țara apare mai atractivă, aduce mai ușor investitori și își vinde mai bine ofertele turistice. Este o luptă care trebuie
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
profesorul de scrimă al regelui Carol al II-lea, iar acum, în roman și în viața cotidiană, preda aceeași artă marțială la Școala de Război. Tehnica întoarcerii în timp de-a lungul primelor opt capitole, necesară pentru a capta atenția receptorului și a-l introduce în lumea textuală, este probabil inspirată de același tip de acronie din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. Localizată în cartierul Floreasca din București, pe un spațiu cuprins între anii
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
ca specie și în cenzurarea repetată (motivul Pomului Vieții, al Babilonului, etc.). indiferent pentru care vom simpatiza, suntem subiectivi, nefiind înzestrați ab initio cu o percepție pur-dumnezeiască a Enigmei Sale supreme: adevărul! * în cosmos totul vibrează. Suntem niște unde, suntem receptori ai vibrațiilor cosmice. Duhul călătorește mantramic. Pe unele nu le vom percepe/identifica în consecință, fiind limitați, programați doar a percepe prin emoții, simțuri. Gândim, analizăm, judecăm, acționăm, însă Inspirația Divinului este dată unor rari oameni, fie geniului. * Ei au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]