672 matches
-
lung. Prin durată, activitatea se dovedește a fi costisitoare, obositoare și decepționantă. Procesul jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
220). Dezinformarea “Operațiile retoricii dezinformative bazate pe minciună constau în procedurile prin care punerea în discurs a faptelor este denaturată dezinformativ. Alterarea premeditată din dezinformare este suscitată de o sursă de putere. Intruziunea tehnicilor alternative de dezinformare de dovedește usor recognoscibila pentru cel ce cunoaște evenimentul brut” (p.221). Canalele de propagare a mesajelor dezinformative pot fi de trei feluri: cu acoperire natională, cu acoperire selectivă și întruniri, congrese, simpozioane. Deși neiertătoare, dezinformarea nu este totalmente inevitabilă. Sistemul de persuadare dezinformativ
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Augustin Buzura: Mihai Bogdan la bătrânețe de Ștefan Vlăduțescu În tabloul epicii românești actuale, Augustin Buzura prezidează atacabil, dar invincibil, ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiți prin formule existențiale recognoscibile. Cărțile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 și într-un ritm decenial după aceea, se precipită majoritar în jurul unor medici („Absenții” și „Orgolii”) sau jurnaliști („Fețele tăcerii”, „Drumul cenușii” și „Recviem pentru nebuni și bestii”). Prin
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cum ați ajuns la această concluzie ... dacă spuneți că nu o cunoașteți ? - E simplu, are un mers perfect echilibrat ! orice boală lasă urme și imprimă dezechilibre vizibile. Există chiar un set de reguli menit a descrie în amănunt fiecare aspect recognoscibil. - Deci, trec necunoscut, am înțeles. Știa cu mulți ani în urmă de această zi că avea să vină, trăia acel deja-vu dincolo de orice indoială. O urmă de zâmbet se născu în colțul gurii. (va urma) Referință Bibliografică: Mântuirea IV / Borchin
MÂNTUIREA IV de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342090_a_343419]
-
da, aparent banală, însă capabilă să schimbe o viață. Întâmplarea devine subiect și numai ochiul atent la detalii și posibilele evoluții, acel „ochi” al scriitorului, singurul care o poate pune în pagină în așa fel încât să devină nu numai recognoscibilă ci și memorabilă. Uneori Harry Ross propune exercițiul lecturii interactive. Duce narațiunea și dezvoltă conflictul până la un punct, dar în nici un caz la final, și sugerează mai multe căi de rezolvare a conflictului. S-ar putea crede că acest gen
UN ARTIST AL CUVÂNTULUI SCRIS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342105_a_343434]
-
bolidului grevat de leasing-uri grele, dar aud că umblă din ușă în ușă pe la head-hunters cerând imperios să i se găsească un post pe măsura competenței și statusului dumnealui. Am văzut destule cazuri ca ale numitului nenumit, dar lesne recognoscibil la toate nivelurile de management, oameni care au tendința bizară de a-și aroga întregul merit pentru reușitele relative ale firmelor sau departamentelor pe care fortuit le conduc. Neputându-se așeza în marea frescă a lumii mici în care se
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
baza ADN-ului necodificat și un număr de referință. Datele de referință nu conțin niciun fel de date din care persoana vizată să poată fi direct identificată. Datele de referință care nu sunt atribuite unui individ (profiluri ADN neidentificate) sunt recognoscibile ca atare. (3) Fiecare parte informează depozitarul despre fișierele naționale de analiză ADN cărora li se aplică prevederile articolelor 2-4 și 7 și condițiile pentru căutarea automată prevăzută la articolul 3 alineatul (1) . Articolul 3 Căutarea automată a profilurilor ADN
ACORD din 13 septembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/276247]
-
doar datele dactiloscopice și un număr de referință. Datele de referință nu conțin date prin care persoana vizată să poată fi identificată în mod direct. Datele de referință care nu sunt atribuite unui individ (date dactiloscopice neidentificate) trebuie să fie recognoscibile ca atare. Articolul 6 Căutarea automată a datelor dactiloscopice (1) Pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor și pentru acordarea asistenței în identificarea persoanelor dispărute și a rămășițelor umane neidentificate, părțile permit punctelor naționale de contact ale altor părți, în conformitate cu
ACORD din 13 septembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/276247]
-
Eu nu pot...” Absorbită de ele, le-am citit dintr-o suflare. Ca pe un singur poem. Auzindu-le. Ca pe un singur strigăt. Vizualizându-le. Ca pe un singur episod. Cel final. Dintr-un serial, original conceput, despre aceeași, recognoscibilă, viață întru moarte. Le-am citit cu sentimentul că numai durerea poate fi întreagă. Că numai trăirea durerii ne leagă cu adevărat. Așa i-am cunoscut pe soții Berca-Dorcescu. Ca personaje în Nirvana. De puține ori îi văzusem în realitate
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
organizării timpului și spațiului senzorio-perceptual. • Coprezența organică și unitară a spațiului și timpului în imaginea artistică este de ordin icono-plastic, ca generare cvasi-reproductivă a realității în etapa de creație și cu un conținut care trimite mimetico-analogic la acea realitate referențială, recognoscibilă în momentul receptării. • Am pus accentul pe faptul că, în pictură, ansamblul icono-plastic al imaginii se bazează pe configurația tridimensională a spațiului sugerat (“iluzia referențială”) și posedă calități topologice particulare. • Entitățile spațio-temporale pot fi sesizate și asimilate de receptor numai
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
despre metodele care i-au adus în această poziție. În fine, nici nu trebuia să ne facem griji în privința autorului fiind el un experimentat condeier care a reușit, nu foarte ușor, să ajungă la inimile cititorilor practicând un stil absolut recognoscibil, printr-o așezare a cuvintelor în pagină fluent și plăcut, dar nu fără profunzimi și de multe ori provocator de autointerogații pentru cititorul atent la sensurile de dincolo de text. În consecință, evitând elegant posibilitatea unui text plicticos, autorul ne propune
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
profetice, acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale, la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă. Este acelaș peisaj care, în realitate poetul și-l creiază, prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă. Paradoxul implicit al lui Pessoa este acela de a instaura un discurs poetic adecvat, uneori ironic, fiindcă la poet iluzia de eden se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I. M. Panayotpolos edenul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale,la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă.Este acelaș peisaj care,în realitate poetul și-l creiază,prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura un discurs poetic adecvat,uneori ironic,fiindcă la poet iluzia de eden se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
colaborator fervent în cercul cultural al revistei lui Iosif Vulcan. Poeziile sale au un anume text dezghiocat de glodul epocii. De altfel, în părțile Sătmarului (Zona Codru unde avea parohia) limba română era bine păstrată. Un anume "timbru eminescian" este recognoscibil. Din această cauză câteva poeme ale lui George Marchiș îi sunt atribuite lui... Eminescu. În 1988, G. Mihăilă publică în revista Contemporanul un articol intitulat 6 poezii necunoscute ale tânărului Eminescu într-o publicație de acum 124 de ani (nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul de SEME recognoscibile într-un anumit cuvînt sau morfem (Pottier). 2. O accepție particulară a unui anumit cuvînt (Greimas). Cuvîntul cavaler, de exemplu, aduce la un loc mai multe sememe, întrucît înseamnă "nobil", "posesor al unei decorații", "tînăr necăsătorit". ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
derulare sau retrospectiv). Așadar, ,,a spune înseamnă a se comporta"18 (conform behaviorismului) de unde și direcțiile de analiză și de acțiune privind comportamentul de emițător, respectiv de receptor de mesaje, după cum înseamnă și ,,a acționa asupra celuilalt"19, realități identificabile, recognoscibile în plan didactic, unde educatori și educați comunică, se comunică, interacționează 20, se formează în sensul permanentei și necesarei adaptări, redimensionări, nuanțări a demersului instructiv-educativ. Comunicarea-interacțiune înseamnă, astfel, pe de o parte, o rețea de acțiuni dirijate unele către altele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare". Această formulă antinomică are șanse recognoscibile doar în planul particularului. Kant afirmă: "Deoarece admitem că omul este scopul creației numai ca ființă morală, avem în primul rând un motiv sau cel puțin condiția principală ca să considerăm că lumea este un întreg, care subzistă în virtutea scopurilor, un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a-și delimita un fel de "loc natural"; omul este mai degrabă un mod existențial (unitate de existență) care face din muncă mijlocul schimbării ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii, așa cum aflăm la Kant, de exemplu, ci despre o transformare reală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale, ci, de asemenea, condiționări naturale, dispozițiile care fac posibil exercițiul muncii, fie în cadre date, fie în unele ce impun un nou fel al muncii. Omul are rosturi existențiale recognoscibile numai prin raportare la existență ca totalitate; el apare ca un mod de a fi, nu ca o simplă existență printre altele. Aici avem temeiul unei idei cu rol de concluzie în lucrare: modelul de reconstrucție antropologică la care participă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numitei Reghina V. Hoban constituie și o tentativă de omor și, mai grav, un atentat la viața propriilor copii, adică la o triplă pruncucidere, a concluzionat eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl. De data aceasta, excepționalul avocat, maestrul Ludovic L. (mereu recognoscibil sub orice nume și orice înfățișare ar fi pledat), plătit de către SAB&B (Societatea de Asigurări Blum & Blum, pentru cine nu știe), a citat chiar mai puțin de o oră din numiții autori Seneca, Augustin (Sfântul) și Borak (cel Bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În partea a doua, se efectuează o adevărată operație de depistare a particularităților preromantice ale poeziei românești de până la 1840, urmărindu-se cum a fost receptat modelul occidental. Sunt relevate câteva motive poetice tipice, recognoscibile și în literatura română, care le preia, uneori însă convertindu-le, așa cum se întâmplă cu poezia ruinelor, care în spațiul nostru semnifică nu o dată patriotismul. Oricât de scrupulos și de bun cunoscător al materiei, A. nu poate depăși treapta identificării
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
fi satisfăcător dacă circumscriem demersul lui Wilde sferei pur literare. Interpretarea mitului tinde, la rându-i, să instituie o realitate mitică de gradul al doilea, prin modificarea drastică a moralei povestirii. Dacă, În linii mari, legenda lui Narcis e ușor recognoscibilă În triunghiul creat de complicatele relații dintre Dorian Gray și cei doi magiștri ai săi - Basil Hallward și lordul Henry Wotton -, finalul romanului propune o evadare plină de riscuri din formula clasică. Spre deosebire de inocentul absolut Narcis, Dorian Gray reprezintă forța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
micromonografii, de cele mai multe ori pigmentate de comentarii caustice. Același dar al formulărilor laconice, aproape aforistice, care se va regăsi în monografiile ulterioare, este prezent și aici, validând un critic nu doar cu opinii proprii, dar și cu un stil ușor recognoscibil. Mergând deseori împotriva curentului, D. încearcă să ofere o altă imagine decât cea cunoscută asupra scriitorilor comentați. Astfel, Ioan Alexandru a devenit un „imnograf neîndurat, ale cărui volume vor crește ca aluatul, până la proporțiile cărămizilor”; pe Dan Deșliu, având doar
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
luați atitudine împotriva terorismului. Apelul este sec, iar brutalitatea este senin justificată prin excepționalismul împrejurărilor: orice moment de criză cere decizii rapide și opțiuni tranșante. În mod clar, argumentul se deschide în registrul rațional (pasul 1), făcând apel la imagini recognoscibile și actuate (,,America suferă"). În schimb, justificarea (pasul 2) aparține aproape integral zonei emoțional-afective. Altfel spus, ca un părinte serios, care cere cu maximă gravitate copilului să ia note mari, "pentru că altfel o faci pe mama să plângă". În fine
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
trebuie integrată încercarea de a realiza o teorie a narațiunii, o prezentare sistematică a elementelor esențiale ale narațiunii, precum și a interrelațiilor lor structurale. Faptul că problema narațiunii a devenit "interdisciplinară" nu a condus numai la o sporire a numărului fațetelor recognoscibile ale obiectului de cercetat, ci a contribuit și la rafinarea instrumentarului cu ajutorul căruia pot fi analizate textele narative. Orice diferențiere a conceptelor operaționale aceasta este o experiență comună oricărei cercetări sporește numărul, varietatea și variabilitatea formelor și fenomenelor recognoscibile. În ceea ce privește
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]