928 matches
-
într-o oarecare zi nefastă din istoria omenirii, destinul acesteia din urmă și-ar îngheța brusc trecerea sa telurică, creațiile visătorului de altădată din vatra părintească a Beiușului românesc, iar acum din cea a Holonului israelit, vor putea cu certitudine recompune, la o simplă lectură a privirii, o mică parte din trecutul ei organic și anorganic, deopotrivă. Am menționat aici în mod volițional termenul matematic ”ecuație”. Doresc să mă aflu cu bună știință în interacție directă cu acest substantiv comun numai
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
zvârcolit, mai apoi, cu bruschețe măruntaiele putrede, aruncându-se parcă de bună voie în apele nestăpânite ale mării. Metal topit și carne amestecată cu suflet s-au împrăștiat toate, de-a valma, în milioane și milioane de bucăți imposibil de recompus vreodată... Chipuri, identități, partituri, geamantane, uniforme, instrumente, inimi, tot ceea ce fusese cu o singură clipă înainte strălucire și viață dispărea subit în amestecul nervos al valurilor sărate de culoarea întunericului. Destine și timp, deopotrivă, și-au finalizat, prin Voie divină
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
disoluție. Și că un catalizator există obsesia sexului peste tot.Există prezenta alcoolului peste tot. Cartea este un succes mai ales din punct de vedere al abordării lejere și intelectualiste a realității imediate. Femeia din noi își caută limitele și recompune lumea.Bărbați pe tocuri e o aventură indiscreta de la care nu ai voie să nu iei parte. George Terziu Referință Bibliografica: Editură Inspirescu :O nouă carte de excepție! / George Terziu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1699, Anul V, 26
O NOUA CARTE DE EXCEPTIE! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362943_a_364272]
-
în marea lui mărinimie, câte un dar să lumineze întunericul din mine. -Cerule, îți mulțumesc nespus! Cum aș putea aceste daruri să cuprind, cănd sufletul îmi este acum ruină și nu pot aripile să-i deschid? Va trebui să-l recompun fărâma cu fărâma și din cenușă să-l ridic, să încerce apoi din nou să zboare spre lumină. Referință Bibliografica: Pedeapsă cerului / Nina Dragu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
PEDEAPSA CERULUI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362536_a_363865]
-
descoperit lemnul și sculptură în lemn. Ce vă determinat să urmați calea sfanțului de la Hobita, domnule Constantin Milea Sandu CMS - Puterea, posibilitatea de a-mi descoperii Infinitul și Eternitatea... GBN - Și ca urmare, v-ați propus să compuneți și să recompuneți geometria formelor.... CMS - Da, numai că, vedeți dvs., spre deosebire de Brâncuși, care nu opera cu goluri, eu operez cu goluri și plinuri echivalente. Există în creația mea monumentala și o influență din marele sculptor englez Henry Moore. Brâncuși spunea că golurile
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
ușă. Tresar. Îmi adun gândurile, mă reconstruiesc. - O urgență! Sar din pat, îmi atârn în grabă stetoscopul la gât, apuc tensiometrul și ies grăbită din camera de gardă. Un bătrân, 71 de ani, respira greu, probabil edem pulmonar acut. Îmi recompun expresia feței și intru hotărâtă în sala de urgențe. - Buna seara. Sunt medicul de gardă. De când e în starea asta? Nu aștept răspunsul. -Oxigen, prinde-i o linie, îi recoltezi sânge, doua fiole de Furosemid. Îl însoțesc pe coridorul lung
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
și dublul său, iată, o posibilă înțelegere a subtextului cărții, motiv care depășește granița realului, pentru a deveni principiu existențial. Noutatea rezidă în inventica „basmului în dublet”, reflectând prin aceasta o formă de nostalgie imanentă a tuturor însușirilor ce se recompun în conceptul arhetipal. Ineditul expresiei se bucură de amploarea verbului rostit, virtute pe care proza lirică răpaniană o cultivă, subordonând-o ritmului implacabil al discursului liric: „Cine poate rezista tentației de a ști tot ce gândește lumea? Ce poate fi
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
comisioane. Îmi amintesc faptul că, odată, am împachetat un tablou cu semnătura Tudor Cristache. L-am transportat apoi într-o altă locație. Avea pe verso niște cifre... Un fel de cod. - Interesant, interveni scriitorul. Am convingerea că l-ai putea recompune. Hai, încearcă, te rog! Era de o importanță majoră pentru pictor. Mi s-a plâns de asta. Reprezenta cifrul de la un seif în care depusese o sumă de bani pentru Georges Stoicescu, presupusul fiu din Bruxelles. A murit cu convingerea
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
este curată, ca lacrima ce curge fără durere în ceas de rugăciune, “ Era însăși iubirea noastră/ eliberată toată de păcat” („Pe unde treci”). Se pierde (dar pentru scurt timp), în dureri și suferințe efemere dar profund umane, regăsindu-se și recompunându-se “In firele de iarbă, în ițele de gânduri./ Ar ține, Timpu-n loc cusut în veșnicii/”...”iar Zorile să crape pe fruntea unui munte (“Povești”) Poeta se înalță prin rugăciune dezlegând “noduri și piedici” legate de omenești păcate, spre netezirea
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
loc cusut în veșnicii/”...”iar Zorile să crape pe fruntea unui munte (“Povești”) Poeta se înalță prin rugăciune dezlegând “noduri și piedici” legate de omenești păcate, spre netezirea și ușurarea drumului pe nebătutele cărări ale vieții, pentru ca apoi să se recompună și să se regăsească, așa ca și cum n-ar fi fică a Evei cea de dinaintea marii ispitiri ce a dus pe om la pierderea edenicei fericiri. Iubește și iartă, crede în ziua de azi dar și în ziua de mâine, în
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
În care numai gândul gândului pătrunde Sub formă de vibrații, de unde Pe umerii cărora privighetorile Eterice, poveri imponderale Emit Esențele Emit sunetele de lumină, semințele cuvintelor viitoare promițătoare Adunate din amintiri ancestrale Aici e focul rațiunii unde dorul Descompune și recompune Adevărul Liniște! Aici este locul sacru, ideal Unde petrece dezlănțuită, torențial Iluzia Am citat integral acest excelent expozeu poetic atât pentru cuprinzătoarea vibrație, cât și pentru curajul de a include în pauza dintre gânduri cuvântul Iluzia. Voi selecta în continuare
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
văzut la Monterey cu câteva săptămâni în urmă, le pot undui în mișcarea lor naturală însă aici, ca să aduci firul sau stropul de apă de apă să compună jerbe și linii palpabile să facă toate “schimonoselile” văzute și nevăzute, să recompună desene ale unor “inexistențe” fără dubii și acest lucru pe o temă este ceva care nu se poate povesti decât palid, oricât de dăruit a-i fi într-ale verbului ... Proiecția dansului cu mijloacele avute la îndemână se profilează aproape
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
de ea și bătu ușor pe umăr, privind-o cu multă compasiune. Deșire tresari puternic ,trezita din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și cu privirea aproape rătăcita răspunse făcând eforturi vizibile, să-și recompună un aer cât mai firesc: - Da , da! Ce se întâmplă? Scuză-mă... te rog Maria Carla! M-am lăsat copleșită de gânduri. Maria Carla cu multă blândețe în voce, o prinde de umeri și privind-o direct în ochi îi
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
ca pe-o frigare // și, cu cât ardea mai puternic / în afară, / cu atât se cocea mai neasemuit / înlăuntru. // [...] // Doamne, Dumnezeule, / coif al înțelepciunii, / sabie a puterii... («Eu, adică el» - SOrd, I, 380). Descrierea comunicării dintre protagonistul poematic și Omul-Fantă, recompunând parcă Androginul, se face - către noi, receptorii din [ara-cu-Dor, din acest univers „dat“ - apelând la comparațiile realului nostru cotidian-arboricol, dar surprinzând și câte ceva din esența «necuvintelor», «frunze cu dinți»: El a întins spre mine o frunză ca o mână cu
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
al ființei. Lucrări realizate în singurătatea roditoare a atelierului Tablourile Almei Redlinger, realizate cu o sinceritate senină, secvențe de atelier, naturi statice, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, personaje în diverse ipostaze, lucrări realizate în singurătatea roditoare a atelierului, recompun minuțios atmosfera unor cadre în care obiectele, mici repere ale cotidianului, configurează adevărate poeme vizuale. Obiectele din sticlă, așa cum observă Valentin Ciucă, „permit luminii să amplifice armonia întregului ansamblu”, iar culorile, așezate în forme bine gândite, sunt ca niște „vitralii
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
volan care fuseseseră făcute fărâme, chisăliță ce să mai, vai de oscioare, cu cartilagii, mățăgoaie și fibre tranșate ca la măcelărie și înșirate cale de zeci de metri de până și celor de la criminalistică le-a fost greu să-i recompună întregi și să-i identifice. Autorul și-a recunoscut lipsa de atenție dar și chipul bărbatului care nu traversase de mult pe zebră din superstiție pozitivă, cum obișnuia să se laude cu fixul lui ... Referință Bibliografică: întâmplare... / George Nicolae Podișor
ÎNTÂMPLARE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350439_a_351768]
-
ev cu scuturi ; Surâsul strâmb luat recrut, Vasal de sânge și tributuri, Evocă Evul în auz Balade, epopei canzone, Istorii ale altor zone Pe care astăzi le refuz ; Procesiuni pentru madone.” Un text sentimental decupat dintr-o extraordinară sensibilitate poetică, recompus într-un „Sonet de toamnă” ne amintește de Ion Pillat : „Tu ai pătruns în mine cu toamne, cu nevroze : Amurgul ofilit vernailiza-n decor În tonuri violete de simbolism minor ; Îmbălsămau odaia murinde tuberoze. Tu ai pătruns în mine cu toamne
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
un analist rafinat al luminii și al culorii transpuse în imagini dovedind un spirit ludic în geometrismul spațiilor abstracte, definite de tuse riguroase și de pete cromatice care intră în dialog una cu alta, lăsând în schimb locul ideii că recompune realul și în care acel ceva rezidă în efectele decorative ale culorii. Pentru unele lucrări artă abstractă a fost un mijloc care i-a permis să acceadă la acele structuri pseudo-abstracte mizând pe aleatoriu că premiza ce apărea ulterior din
SCULPTURA, BRASOV 2011 de LILIANA NASTAS BRĂTESCU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344491_a_345820]
-
sistemul metaforic .Prin poezia lui Eminescu , sau a lui Blaga , a lui Nichita Stănescu , se creează impresia că se evidențiază o disjuncție metaforică ,adică o mobilitate a polilor în câmpul metaforic , o glisare de sensuri .Prin metafore Lucian Blaga a recompus Spațiul și Timpul .Blaga efectuează însă o dublă lucrare : el nu numai că pune în evidență metafora ca o celulă poetică sensibilă ,ci și ca o celulă sensibilizatoare , prin incantația de cuvinte . Însă nu abundența de metafore imprimă forță unei
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
repetare, o semnificație neîndoielnică, există și un element „material” de suport, care sporește îngrijorarea lui Dănuț până la năucire: sănătatea șubredă a Frosicăi, element care elimină posibilitatea oricărei coincidențe nevinovate. Nu este, deci, uimitor că lumea se descompune rapid și se recompune în mod halucinant într-o panoramă terifiantă, centrată pe imaginea Frosicăi moarte. Ceea ce se petrece cu Grigore Dănuț nu este insolit. Șefului gării Bobeni i se întâmplă des să-și confunde „năzărerile” cu realitatea. De data asta, însă, lucrurile iau
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă străduiesc întruna, // Răsar din versuri sau apun, // Fărămițat și-ntotdeauna, // Doar din tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de aur, luna” // Idealul creatorului de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă străduiesc întruna, // Răsar din versuri sau apun, // Fărămițat și-ntotdeauna, // Doar din tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de aur, luna” // Idealul creatorului de artă este superior: „Semănăm printre ierburi câte-un vis sau două // ca măcar o dată să sorbim din ciuturi // Apa cristalină care nu se plouă” (Panegiric) Poeziile Din taine, Arpegii și Salut
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
dar și mereu la îndemâna „controlului său profesionist” ( ... ) Lucrarea de față, parte a unui proiect științific în patru volume, este în sine o operă fundamentală, de o mare importanță, care nu doar reactivează idei și teze revelatoare și irefutabile, ci și recompune vizionar reprezentarea teologică a filosofiei. Plecând de la Heidegger, autorul mărturisește „misterul ființei ca prezență a spiritului, faptul că ființa este prezență, afirmare și certitudine nu ca ființare, ci ca miracol, ca minune; or, minunea înseamnă tocmai depășirea oricărei înțelegeri, ființări
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
o clipă. Au trecut trei ani de când stă în acest centru. Cei de aici au încurajat-o, au încercat să-i ofere o dragoste aparte, dar nu au reușit să-i ofere mângâierea de care avea nevoie, mângâierea mamei. Își recompusese din cioburi un univers al ei, pe care nu-l mai putea împărtăși cu nimeni. După întreaga ei istorisire, eu,împreună cu mama ne-am aplecat și am sărutat-o. Era atât de fericită! Privirea i se înseninase pentru o clipă
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
tulburătoare iar scenariu liric construit ingenios dă senzația unei explozii a interiorității, uneori controlată, mai ales în poeziile cu formă fixă, alteori ne stăpânită.De aici provine și confesiunea frenetică a eului sub forma retoricii impetuase: “Doar din tăceri mă recompun/ Și prin oglinzi îmi e totuna/ Că nu arăt a fi mai bun,/ Dși mă străduiesc întruna “.( Din tăceri). Versurile par străbătute de o dorință ambguă, ce poate însemna deopotrivă căutarea identității pierdute în spațiul fabulous al iubirii, al cunoașterii
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]