591 matches
-
primele patru capitole. Autoarea definește o serie de termeni la care face referire apoi pe parcursul lucrării: dependența, abuzul, intoxicația, abstinența, toleranța, sevrajul. De asemenea, referindu-se la nivelurile consumului de droguri, utilizează următoarea clasificare a acestora în funcție de comportamentul utilizatorului: consum recreațional/ocazional, consum experimental, consum regulat și consum compulsiv. Pentru a explica comportamentul dependent sunt descrise (în capitolul 4) câteva modele teoretice: Modelele cognitive; există patru procese cognitive legate de dependență, și anume propria eficacitate, așteptarea rezultatelor, atribuirea cauzei și procesele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noștri o distracție extraordinară. El avea să se ocupe de tot restul. Trebuia să-l anunțăm dacă avem nevoie de ceva, absolut orice („Și prin orice, Înțeleg cu siguranță orice - băieți, fete, articole din piele, mâncăruri sau băuturi rare, substanțe recreaționale - orice“), iar el se va asigura că va ajunge la persoana potrivită. Itinerariile pe care ni le-a Înmânat arătau mai degrabă a liste de restaurante și cluburi decât a vreun program anume; zilele erau cu totul libere, lăsându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
CPI, am răspuns eu surprinsă. — Nu te-a văzut nimeni când erai drogată? a zis Mike pe un ton sarcastic. Simțeam cum mă cuprinde disperarea. Cum puteam oare să-i fac pe idioții ăștia să priceapă că să iei droguri recreaționale era o chestie absolut normală? Că dacă ar veni vreun CPI de-al meu, n-ar avea nimic altceva de raportat decât că „Fata s-a simțit bine“. Am trăit departe de casă în ultimii opt ani și nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Majoritatea oamenilor nu iau deloc droguri, a subliniat Josephine. —Asta e problema lor, am ridicat eu din umeri. Dacă vor să se chinuie cu toate rahaturile pe care viața li le scoate în cale, fără să apeleze la ajutorul drogurilor recreaționale, atunci sunt niște cretini. De unde ai căpătat atitudinea asta atât de războinică? — Nu știu. —Rachel, ca să dăm de capăt acestei probleme, a spus Josephine zâmbind, va trebui să aruncăm o privire asupra copilăriei tale. Am dat ochii peste cap într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Helen, era micuță, avea ochii verzi și un păr lung și negru, Anna nu era la fel de sigură pe ea ca Helen. Tot timpul se împiedica de ceva, cădea și se lovea de lucruri. Era posibil ca vasta cantitate de droguri recreaționale pe care o ingera să fi avut legătură cu faptul că nu se ținea prea bine pe picioare. Helen era într-o formă extraordinară, regalând pe toată lumea cu o poveste despre un întreg grup de preoți care nu mai fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
plaja sensurilor este mai mult decât considerabilă, unde în societate sportivă se reunesc, evident în măsuri diferite, adulți și copii, maturi și oameni de vârsta a treia, care practică un -sport de amatori, -sport în regim de competiție sau -sport recreațional. Indiferent care este forma stadionului și care este intenția de a schimba unghiul de vedere, fie din perspectiva individuală a celui care merge la sală, ori aceea juridică a celui care stabilește regulamentele organizării sportive, fie elementelor de joc, ori
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Nu ai nici o dovadă în sensul ăsta? Întrebarea ei a fost întâmpinată cu o tăcere furioasă. Apoi, și Alice și-a mutat degetul în josul paginii, tu pretinzi că subiectul suferă de o formă de dependență sexuală și că ia droguri recreaționale. Amanda a sărit în picioare și, cu un gest melodramatic, și-a trântit o mână pe frunte. — Vai, te rog! Nu-mi vine să cred că aud așa ceva. Revino la realitate, da? Tot Hollywood-ul știe că asta e adevărat. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
este la zi. Unele liste sunt bine întreținute, pe când altele conțin erori grave. Odată determinate caracteristicile care reprezintă criteriile de selecție, cercetătorul poate contacta grupurile existente din comunitate, pentru a afla dacă au membri cu aceste caracteristici. Există biserici, grupuri recreaționale sau comunitare care ar putea avea membri potriviți cu profilul căutat de dumneavoastră? Este posibil ca unele grupuri să nu fie dispuse să vă dea nume sau să aibă restricții să dea altora din exterior listele de membri. Organizațiile sunt
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de recrutare folosită atunci când scopul studiului este direct legat de prezența lor. Unele organizații nonprofit fac recrutări „în locație”, invitând persoanele care folosesc serviciile lor să participe la o discuție. De exemplu, un parc, o grădină zoologică sau un centru recreațional ar putea avea ca vizitatori o varietate mare de persoane care pot fi interceptate la poartă și invitate la o discuție specială. Stimulentul pentru participare ar putea fi oferirea unor bilete gratuite pentru următoarea vizită. De curând, departamentul de stat
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
service, alți pensionari sau comercianți care intră în contact cu pensionarii. Dacă doriți să găsiți părinții din comunitate care au măcar un copil la liceu, dar nu puteți obține o listă de la școală, puteți discuta cu angajați din domeniul activităților recreaționale, cu angajați ai parcurilor, cu membrii clerului sau cu adolescenți aleși la întâmplare. În cadrul acestor studii, identificarea participanților la focus grup de către locuitorii care prezintă încredere și au rădăcini în comunitate reprezintă de multe ori un avantaj. Atunci când le cereți
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
că deasupra unui nivel mai puțin decât maximal în furnizarea acelor bunuri care sporesc oportunitățile indivizilor în cadrul societății, pare rezonabil ca aceștia să prețuiască ceea ce, în lipsa unui termen mai bun, am putea numi "bunurile care sporesc calitatea vieții": bunurile culturale, recreaționale, bunurile educaționale noninstrumentale sau chiar bunurile de consum. "O societate care ar maximiza satisfacerea nevoilor înainte de a începe măcar să furnizeze accesul la bunurile care sporesc calitatea vieții ar fi, într-adevăr, o societate sumbră. Cei mai mulți oameni nu doresc să-și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Pentru menținerea în stare optimă a sănătății la vârsta analizată, specialiștii din domeniul medicinii sportive recomandă cel puțin 30 minute de efort aerob/ zi, cu intensitate moderată. Tot sursele din literatura de specialitate, dar de această dată din domeniul sportului recreațional, sportului pentru toți și a fiziologiei sportului, recomandă pentru tinerii adulți ca programul lor săptămânal să includă minim 3 ore de efort aerob cumulat, pentru a combate efectele negative ale stresului și tensiunilor acumulate în activitatea profesională sau cotidiană. Plecând
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
acut (insuficiența cardiacă stângă hipertensivă) HTA asociată cu infarctul miocardic acut sau angină instabilă Eclampsia sau preeclampsia severă HTA asociată cu insuficiența renală acută HTA asociată cu disecția acută de aortă Criza hipertensivă din feocromocitom Criza adrenergică după administrarea drogurilor recreaționale (amfetamine, LSD, cocaină, ecstasy) HTA perioperatorie Un termen frecvent folosit, dar controversat este „hipertensiunea malignă” definită ca un sindrom caracterizat prin creșterea TA acompaniat de encefalopatie, retinopatie și nefropatie (178). HTA postoperatorie este definită ca TA sistolică superioră valorii de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Vezi Lisa Nakamura, ,,Race in/for cyberspace: Identity Tourism and Racial Passing on the Internet", în The Cybercultures Reader, David Bell și B. M. Kennedy (ed.), Londra, Routledge, 2000, p. 715, pentru o descriere a "identității turistice" și a "scopurilor recreaționale". 206 Vezi Susan Fainstein și David Galdstone, ,,Evaluating Urban Tourism", în The Tourist City, Denis R. Judd și Susan S. Fainstein (ed.), New Haven CT, Yale University Press. 207 Vezi Philip Crang, ,,Performing the Tourist Product", în Touring Cultures: Transformations
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sporturile de forță care comprimă mușchii și exercită un efort asupra încheieturilor trebuie întotdeauna să fie precedate și urmate de câteva minute de întinderi, de relaxări și de exerciții de respirație, iar aceste sporturi trebuie privite, în primul rând, ca recreaționale mai curând decât terapeutice. Sporturile de teren nu reprezintă un substitut adecvat al exercițiilor de respirație pentru longevitate. Alchimistul Ko Hung din secolul al III-lea e.n. scria: De la miezul nopții până la amiază, energia crește; de la amiază până la miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Termen peiorativ cu două Înțelesuri destul de Înrudite: 1) europeni de vîrstă relativ tînără care călătoresc prin lume pe banii părinților, disprețuind la grămadă munca, inițiativa personală, spiritul antreprenorial american; 2) europeni apartenenți la grupurile de petrecăreți care consumă regulat droguri recreaționale, ascultă muzică tehno/dance și disprețuiesc munca și modurile de viață tradiționale.##). — Frank, dintre toate locurile posibile, Costa del Sol te-ai găsit să alegi! exclamam eu. Estrella de Mar? Nici nu pot să mi-o imaginez... Frank replica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Kakadu ofer] pl]ceri estetic și oportunit]ți recreaționale și de cercetare. Este considerat de mulți un loc de o frumusețe inegalabil] și de o important] ecologic] semnificativ]. Pentru aborigenii Jawoyn, acest loc are și o însemn]țațe spiritual]. Kakadu deține de asmenea bog]ții în aur, platin], paladiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest loc are și o însemn]țațe spiritual]. Kakadu deține de asmenea bog]ții în aur, platin], paladiu și uraniu, care, dup] p]rerea unora, ar trebui exploatate. Ecologiștii susțin c] acest lucru ar duce la diminuarea facilit]țiilor estetice, recreaționale și de cercetare, la micșorarea frumuseții parcului Kakadu, la dispariția anumitor specii, la reducerea bog]ției ecologice, la compromiterea st]rii naturale și la deprecierea valorilor spirituale ale aborigenilor Jawoyn. Sunt întreprinse deja exploat]ri miniere în zona Kakadu și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acvatice și dac] aceasta s-ar întâmpla, ar cauza nefericire unor oameni; spre exemplu, unii ar putea fi sensibilizați de condiția grea a animalelor, unii întristați de dispariția speciilor, alții, inclusiv membrii unor generații viitoare, privați de anumite pl]ceri recreaționale sau estetice, alții afectați în mod negativ de schimb]rile climaterice rezultate, ieșirile din albie și așa mai departe, iar alții afectați din punct de vedere psihologic de exploatarea unor zone fâț] de care se simt legați spiritual. Aceste rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară consumatoare de droguri În 1997, când 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali, recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de persoane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fapt consemnat și În raportul EMCDDA, 2002. Tendința de creștere a numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate mai sus este confirmată și de rezultatele cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de trafic al drogurilor și acțiunile specifice de combatere a criminalității legate de fenomenul narcomaniei au fost tot mai vizibile. Incidența consumului de droguri În România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare, În ultimii ani (2000-2002), În rândul consumatorilor experimentali, recreaționali, Însă, pe de altă parte, se prefigurează o tendință de creștere a consumatorilor problematici (dependenți). Structura de prevenire a consumului de droguri din România, aflată În plin proces de dezvoltare și integrare, poate fi considerată ca un factor protectiv, o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
baze de date (gen EDDRA) și a unei structuri de evaluare a activităților antidrog. Pe baza acestor realități și a datelor prezentate mai sus, putem presupune că În perioada 2003- 2007 tendința de stabilizare a consumului de droguri cu scop recreațional/experimental rămâne neschimbată. Faptul că problematica drogurilor În România este abordată, În primul rând, din punct de vedere politic, administrativ și la nivelul organelor de constrângere specializate În lupta Împotriva drogurilor reprezintă/va reprezenta o problemă majoră, pe termen lung
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]