430 matches
-
clopotul/ cel care ne ademenea la capătul drumului/ sau corul oaselor risipite și azvârlite/ câinilor prin gunoaie.// Mărșăluiam, mărșăluiam/ fiecare cu ăngerul mortului sau/ plăngăndu-i pe umăr.// Patria se pustiise de noi.// Lumină nu lumină.// Timpul ăntepenise la gură cuvântului" (Recviem). Întretăierile dintre obiect și ființă accentuează și ele decompoziția unui fenomenal care nu mai oferă nici macar certitudinea propriei sale identități: Cu botul pe labe, ca niciodată an viața./ Dai târcoale flacoanelor cu iluzii./ Rostirea cu care rosteai mai de mult
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Tudorel Urian Destinul lui Liviu Ioan Stoiciu aduce, pînă la un punct, cu cel al lui Matei Popa, personajul lui Augustin Buzura din Recviem pentru nebuni și bestii : un contestatar deschis al regimului comunist, adus vremelnic de revoluția din decembrie 1989 într-o înaltă demnitate publică și redevenit în nesfîrșita perioadă de tranziție un denunțător neobosit al imbecilității și compromisurilor morale ale noilor profitori
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
Marina Constantinescu Acum patru ani, la Sibiu, am văzut un spectacol care m-a impresionat profund prin simplitatea limbajului scenic, prin tipul de scriitură emoționant, nesofisticat, încărcat, totodată, de un strat moralizator, de ceva foarte, foarte uman. „Recviem" este spectacolul despre care fac acum aducere aminte. Scris și regizat de Hanoch Levin la Teatrul Cameri din Israel. Am vorbit o vreme, în tot felul de împrejurări, despre impactul pe care l-am simțit urmărind un text care mă
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
Reporter Așa a definit Ana Blandiana, în preambulul Recviem-ului pentru victimele Sighetului, cei douăzeci de ani de când există Memorialul: un miracol. După ce directorul Filarmonicii, Andrei Dimitriu, gazda lansării de carte și a concertului din seara de 15 mai de la Ateneu, a elogiat succesul unei întreprinderi solitare, girate de
Aniversarea unui miracol by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/3594_a_4919]
-
unde cei care vor să-și amintească sau să afle istoria atâta vreme nespusă, vor putea să o facă, fără a fi nevoiți să parcurgă cei 650 de km până la Sighet. Sala Ateneului a fost plină, emoționată și emoționantă, ascultând Recviemul lui Mozart, în interpretarea corului și orchestrei Filarmonicii George Enescu, dirijate de Iosif Ion Prunner și Horia Andreescu. Printre cei prezenți, Măriuca Vulcănescu, Ruxandra Garofeanu, George Banu, Dan Grigore, Radu F. Alexandru, Solomon Marcus, Nicolae Noica, Mihai Șora, Monica Pillat
Aniversarea unui miracol by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/3594_a_4919]
-
în spatele acestora, e însoțită, prin urmare, de un respect subiacent al lor. Miza rămîne, firește, indecisă. Necumințenia adoptă chipul solemnității, într-o circularitate ce constituie trăsătura esențială a creației în chestiune, intrînd în zona unui zbucium aulic, purificat precum sunetele Recviemului lui Mozart: "Să fi și venit, oare, Ziua Mîniei? Ești pregătit, Mielule,/ să iei asupra ta păcatele mele,/ sînteți gata Spaime, Lumini,/ ați repetat destul, solemne Coruri,/ nu v-ați pierdut răbdarea, Viermi ai pămîntului?// Cum stau într-adevăr lucrurile
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
în spectacol, în piesa lui Eugčne Ionesco. Trei povești, trei experiențe în fața morții, trei situări. Trei nuclee epice separate, într-un fel, ce preiau tema " moartea " și o comentează extrem de simplu și de tulburător. Un spectacol care m-a tușat, Recviem, jucat de Teatrul Cameri din Israel. Pe o scenă goală, ca într-un fel de teatru pentru copii, cu elemente puține, improvizate parcă, în costume de sac, niște adulți vorbesc despre viață și despre moarte. Cu ironie, cu autoironie, cu
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Povestea lui se amestecă cu altele, tragedia lui cu altele, nucleul rămîne același: tema morții. În spatele unui limbaj ce aduce cu teatrul de păpuși, pentru copii, se află candoare, o mică bijuterie actoricească, susținută cu emoție și rigoare de trupă. Recviem este un spectacol-poem, construit de regizorul și dramaturgul Hanoch Levin plecînd de la trei povestiri ale lui Cehov, așa cum scrie în caietul program. Eu am recunoscut doar Vioara lui Rotschild, baza scenariului. Lamentația "viorii" este preluată aici și de alte cîteva
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
în Franța, în traducerea lui Alain Păruit), acestea fiind primele două tomuri ale unui vast ciclu epic. Urmează al treilea, Maramouresch, din care deja revistele publică fragmente. Anul acesta, la începutul verii, a apărut masivul român al lui Augustin Buzura Recviem pentru nebuni și bestii, scriere prin care autorul reintră în scenă propriu-zis literară, după 11 ani de absență. Despre cărțile amintite ale lui Breban și Tepeneag, cu excepția uneia, am avut prilejul să-mi spun părerea la apariție. Voi notă acum
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
să-mi spun părerea la apariție. Voi notă acum cateva impresii despre noul român al lui Augustin Buzura, prozatorul a cărui evoluție am urmărit-o de aproape, de-a lungul anilor, în cam tot ce a tipărit. Primii comentatori ai Recviemului pentru nebuni și bestii au întâmpinat cartea că pe un eveniment al literaturii din ultimii ani și al vieții noastre literare. Alex. Ștefănescu a vorbit, în cronică din "România literară", despre "revenirea spectaculoasă" a prozatorului, si la fel, în "Adevărul
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
faima de critic aproape pe fata al totalitarismului, pe când aceasta de sub ochii noștri, cu atâtea aspecte încă nebuloase, trebuia deslușita, descifrata. Iar operația îi cerea scriitorului timp. Tudorel Urian, în comentariul amintit din "Cuvântul", crede că avem, în sfârșit, în Recviem pentru nebuni și bestii, "marele român al tranziției", formulare din care numai prima jumătate îmi pare că stă în picioare. Un mare român se poate susține că este acesta pe care il discutăm, prin epos, prin miza ideatica, dar unul
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în aceeași viziune dirijorală, Simfonia a IX-a de L. van Beethoven, într-o memorabilă interpretare, pe scena Ateneului Român din Capitală, în 1987, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, Recviem-ul de Verdi, în 1988, cu concerte la Timișoara și Lugoj, sub conducerea lui P. Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
teama eventualelor proteste (nici Suspinul nu s-a vândut la Bombay, deoarece unul din personaje caricaturiza un leader de partid regional cu accente fundamentalist hinduiste) - carte patetică și palimpsest, care a obținut premiul Booker în 1995 - ar putea fi subtitrată recviem pentru ciocnirea civilizațiilor. Lumile se înfruntă, se devoră unele pe altele și dispar. Povestea de familie spusă de descendentul exploratorului Vasco da Gama, născut cu defectul de a îmbătrâni de două ori mai repede decât ceilalți (metaforă, declară Rushdie într-
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
sfârșiturile; ceea ce a fost și nu mai poate fi; ceea ce a fost cum se cuvine și ceea ce nu. Un ultim suspin pentru o lume pierdută... dar și un "ura" de final. Povestea unui maur, însoțită de zgomot și furie" . ...un recviem cu trompeta apocalipsei New-Yorkul anului 2000. Istorie care, deși ultrarecentă, ar putea fi uitată îndată ce furia secolului abia încheiat se va domoli. Va fi probabil imposibil de păstrat în memorie lumea sfârtecată de minciuni și crime, clocotind de ritmul afacerilor
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
la felul vechi de a privi lucrurile. Ritmul urgenței, păstrat de narator, dar și amestecul de erudiție și sentimentalism, mesajele și scenariile stratificate, simbolurile, mitologia, "cronica de ziar" alături de mai sus pomenita virtuozitate lingvistică fac din acest recent roman un recviem pentru secolul XX, în presto și în fortissimo Se citește cu interes, mai ales pentru contemporaneitatea suflului, pentru retrăirea evenimentelor la care am fost și noi, vai, martori, dar uite că supraviețuim. Să mai fi așteptat autorul cu publicarea câteva
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
strict de uși/ferestre (și zidirea lor), pământul negru și rece sau groapa în care lumea pare că se afundă, putreziciunea lumii ce ajunge până sub podele, căutarea și disperarea exprimate prin scrijelitul cu unghia ș.a. abdicarea de la real și recviem (cu versul "avem o moarte la fundu’ sticlei") sunt cover-uri perfecte, în timp ce ideea imposibilității călătoriei, a drumului circular, în labirint din celebrul poem Nănești este reluată de tânărul emul în câteva (cam multe) variante: trenul de trei douăștrei, vârtoapele, roata
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
corp și armură ramuri de existență stricată prin vitralii ofilite prin tuburi de orgă strivite de mană apa se evaporă din pocalele sfinte în echilibru pe marginea ferestrei de la etajul 101 aud tânguiala celor sfâșiați cu o sută de gloanțe recviemul topit lagăre aeriene și șarje de oțel lichid în curțile interioare plutoane de execuție cu masca pe față privesc convoaiele trecând cu aceeași uniformă anonimă sfâșiat între idee și omul destrămat ochii deschiși văd și acum știai de mult că
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
ce-am fost și-al hipertensivului ce cu onoare și propranolol sînt. Observ că, scăpat de sfătoșenie, o cotesc retoric! Să nu uităm, corespondența generală poartă-n aer, nescris, dar simțit adînc de inimile noastre cu tic-tacul cam rapid titlul Recviem pentru Scămoșilă. Să ne amintim, surîzînd îngăduitor, de subcapitolele Ruina unui samovar, Vaca la țară, Culinare, Copilării din amintire, Strada etc. Dar, mai ales, să păstrăm proaspătă și veșnic cu ușa deschisă, acea mică prăvălie de lenjerie intimă de damă
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
Ion Gheorghe Recviem în memoria lui Aurelius Gavril Bălan, arheolog de Școală Română, asasinat în complot de către colegii bucureșteni, pentru colecția sa de statuete de paste litice și ceramice, tezaur de-o vechime anteneolitică. Ťîți spun, îți vorbesc, și spusele mele sunt numele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
cu mîna peste cot și degetul meu, care de mult stătea încîrligat pe trăgaci, a apăsat. Pușca o pregătisem, pușca mea subțire, cu lunetă, cu migala celui mai nostalgic asasin! Inițial am vrut ca toate scrisorile să aibă un supratitlu: Recviem pentru "Scămoșîlî". Mă gîndeam chiar la o periodicitate a lor strictă, ca și cum ar fi fost o "publicație"! Mi-am dat seama, pe urmă, că asta m-ar stingheri, m-ar inhiba. Iar despre Scomoșîlî eu n-am prea scris nimănui
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
aventură quijotescă, considerînd „a fi potrivit și necesar” să organizeze „metaforice” funeralii pentru acea epocă. Samuel Riba are, ca și alți protagoniști ai romanelor vilamatiene, fibra și febra unui Don Quijote, inclusiv atitudinea reverențioasă pentru modelul livresc. Avînd în vedere că recviemul este destinat unei epoci „în care Joyce a fost cel care a domnit”, „unul din marile sale momente stelare”, „o culme”, „epifania erei tiparului”, înainte de „afonia” lui Beckett, atunci locul ales pentru ceremonia omagierii nu poate fi decît Dublinul, iar
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
Pierre Charras ce va apărea în colecția "Cartea de pe noptieră", la Editura Humanitas. După moartea tatălui, fiul își asumă vinovăția. Încearcă izbăvirea scriind acest roman puternic și tulburător, țesut ca un giulgiu cenușiu cu care-și va înveli morții, discret recviem la despărțirea de ei. În acest fel, cuvântul scris își va lua revanșa față de cuvântul nerostit în toate ocaziile ratate, acum recuperate prin forța amintirii. Dincolo de viața lor anonim și rapid consumată, va rămâne evocarea ei, mai durabilă și mai
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
altfel subtile congruențe se stabilesc între temperamentul său dinamic, impetuos, capabil să conserve tensiunea interioră a traiectului sonor pe întreg parcursul unei lucrări și genurile vocal-simfonice ample, masive, de anvergură precum missele și oratoriile lui Haydn și Paul Constantinescu ori recviemurile lui Verdi, Mozart, Brahms Faure și Britten. Cu o gestică suplă dar severă, elastică dar sigură tălmăcește muzica invariabil cu frică de precizia intonației și a ritmicii, cu plecăciune față de sublinierea contrastelor dinamice și plasticizarea tempourilor ascunse. în fond, frazarea
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
În vara anului 1791, după ce compusese mare parte din Flautul fermecat, Mozart primește vizita unui personaj enigmatic care îi comandă un Recviem. Avea să moară patru luni mai târziu, în condiții pe care mulți le-au considerat suspecte - și de aici o legendă care a crescut vreme de două secole, culminând cu Amadeus, piesa lui Peter Shaffer, după care Forman a făcut
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
secolului al XX- lea. Cu acest prilej, Opera Națională București a oferit marți, 26 noiembrie 2013, un recital intitulat semnificativ „Tell me the Truth about Love”, după ce cu numai două luni în urmă se făcuse auzit în cadrul Festivalului „George Enescu” „Recviemul de război” al aceluiași compozitor. Recitalul a debutat cu sunetele pline de viață ale „Cabaret Songs”, lucrare căreia îi aparține și piesa care dă titlul spectacolului, „Spune-mi adevărul despre dragoste”. Interesantă, în cazul „Cabaret Songs”, este și echipa artistică
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]