1,056 matches
-
această concepție. Este o concepție reprezentativă pentru cercetările din primele decenii postbelice. Mai mult încă, am putea spune că preocuparea esențială a literaturii de specialitate, la începuturile ei, a fost dezvoltarea economică. Apoi, în anii ’70, dezvoltarea economică a fost redefinită în termenii reducerii sărăciei, inegalității și șomajului în contextul unei creșteri economice. „Redistribuirea” beneficiilor creșterii economice a devenit un slogan comun. Dudley Seers punea problema dezvoltării astfel: „Chestiunile de spus despre dezvoltarea unei țări sunt: Ce s-a întâmplat cu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care sînt așteptările evenimentelor care nu au avut loc. Recunoscut drept "coautor al delictelor de rebeliune, asasinat, furt și rănire" (lucruri la care de fapt se rezumă o revoluție, în termeni juridici, atunci cînd nu ajunge la putere pentru a redefini cuvintele Codului Penal sau pentru a le întoarce împotriva învinșilor), am fost condamnat în 1967 de un tribunal militar bolivian la "pedeapsă corporală de 30 de ani de muncă silnică". Publicasem cu puțin timp în urmă o carte intitulată Revoluție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un anumit punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului de apă nu duce la modificarea curbei de diureză presională, ci la schimbarea punctului de echilibru. Modificări ale funcției renale se reflectă pe diagrama excreției renale de apă, astfel că se redefinește valoarea presiunii arteriale la care nu există câștig sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sociale locale prietenoase dar esențialmente întâmplătoare generează ceea ce se numește comunitatea obligației limitate. Cartierele moderne includ doar dimensiunea domestică a familiei viața de familie și serviciile necesare. Această modalitate de identificare a comunității la nivel local dar cu asociații întâmplătoare redefinește comunitatea dacă ne raportăm la înțelesul istoric și popular. La noi, Tudor Vianu formulează următoarea lege: "raportul dintre importanța tradiției și cantitatea grupului social este invers proporțional" (Vianu, 1998: 253). Fără îndoială, tradiția este mai puternică la sat decât la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
față, o condiție necesară este schițarea cadrului istoric (n care au creat ș( la care s-au raportat g(nditorii avuți (n vedere. Abordând problematica reconstrucției, trebuie să avem (ntotdeauna (n vedere suportul pe care se sprijină reconfigurarea, ceea ce este redefinit. Desigur, cineva s-ar putea să considere mai puțin binevenită aici prezența datelor istorice. Este însă necesară sublinierea dimensiunii istorice dacă vrem să ne apropiem corespunzător de înțelegerea a ceea ce prezentăm, deoarece încorporarea datelor istorice în interpretare ajută la înțelegerea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
identitate de rezistență. Ulterior, procesul tranziției a însemnat printre multe alte schimbări sociale și construirea de către o mare parte a populației a unei identități-proiect pentru a ne exprima tot în termenii lui Castells adică o identitate nouă, care să le redefinească poziția în societate, care este dobândită pornind de la schimbările sociale, culturale și valorice aduse de momentul 1989. Opinia mea este că, dacă ne referim la rural, o mare parte din acesta încă își construiește identitatea-proiect, căutând strategiile identitare cele mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234) Analiza identității etnice ar trebui desigur să pornească de la definirea grupului etnic, națiunii și etnicității. Grupul etnic este acea entitate socială ce are de obicei o anume
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ai Întreprinderii și a făcut obiectul unor discuții Într-o atmosferă convivială, uneori cu ocazia meselor luate În comun sau a seminariilor ținute În afara Întreprinderii, pentru ca participanții să se elibereze de presiunea și de necesitățile cotidiene. Astfel, Mediascope și-a redefinit misiunea și a declinat-o strategic În interior și În relațiile sale cu mediile pertinente printr-un slogan unificator energic, ce a devenit busola Întreprinderii. Mediascope este un creator, un activator și un amplificator de comunități și utilizează pentru aceasta
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
voință, cetățenii cu datoriile și răspunderile lor sociale, dar și cu necesitățile lor individuale, pe scurt, tot ceea ce face din persoana acestora oameni autentici. Confruntată, așadar, cu o nouă structură a cerințelor socio-umane, educația școlară se vede obligată să-și redefinească propriile ei țeluri și să asigure o nouă direcție instruirii și formației În acord cu complexitatea problemelor cu care se vor vedea confruntați absolvenții de astăzi și mai ales cei de mâine. Cu deosebire se resimte nevoia exersării și dezvoltării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
folosim de exemple. Dialogul Omul politic trebuie luat, după cum am văzut, drept un exercițiu de logică pe un subiect care nu poate fi niciodată determinat în totalitate. Chiar dialectica textului ne poate lăsa convingerea că modelul politic propus poate fi redefinit, în funcție de reorganizarea termenilor discuției, iar aceasta se și întâmplă ulterior în Legile, unde Platon caută să asigure universalitatea instituției politice prin legi. Nu vrem să ne opunem aici teoriei după care dialogul Omul politic este un text intermediar între idealismul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tip de exercițiu al puterii. Miticul recurge la figurativ. Figurativul poate ocoli cu mijloacele simbolismului exigențele rațiunii. Platon justifică recursul la mit având în vedere ignoranța în care stăruie omul atunci când se referă la evenimente din vechime”. Puterea își poate redefini în acest fel fundamentele oricând, și după propriile nevoi, fără a avea probleme de coerență ideologică. Prin conotație și plurisignație discursul imago-mitic scapă de neajunsurile pe care le implică „steno-limbajul” (înțeles ca set de semnificații oficializate). Postmodernitatea a renunțat să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
supravegherea și evaluarea îndeplinirii sarcinilor. Această metacomponentă este legată de redefinirea problemelor. Cu alte cuvinte, persoanele creative pot lua problemele pe care alții le văd într-un anumit fel - sau pe care ei înșiși le-au văzut așa - și le redefinesc complet diferit. Din acest punct de vedere, ele „înoată împotriva curentului”. De exemplu, ele pot spune că, dacă mulți dintre prietenii lor își cumpără case într-o anumită zonă, acesta nu este un semn de investiție bună, ci de investiție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anumită zonă, acesta nu este un semn de investiție bună, ci de investiție proastă, deoarece prețul caselor din acea zonă a fost umflat de cererea masivă. Sau pot lua o problemă pe care o abordaseră într-un fel și o redefinesc. De exemplu, se pot hotărî ca, în loc să încerce să câștige mai mult ca să-și acopere cheltuielile, să le reducă. Sternberg și Lubart arată că redefinirea problemelor implică atât o capacitate cât și o atitudine - capacitatea de a o face eficient
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să țină seama de aspirațiile părților sale constituente. În Franța, Germania, Anglia și Statele Unite, ideile eugeniste s-au referit la crize observate În dezvoltarea unor populații care aveau deja un sentiment al identității naționale bine definit. Dacă au Încercat să redefinească această identitate, eugeniștii au trebuit să aducă În dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmat În perioada interbelică. După prezentarea principalilor actori ai mișcării eugeniste, cartea de față continuă cu analiza ideilor acestora. Capitolul 2 se ocupă de cele mai influente curente intelectuale și de modul În care ele au influențat eforturile de a redefini rolul științei În societate. Consider că eugeniștii au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe care o considerau un factor al schimbării vital, dar Îndelung neglijat - o forță ce putea acționa pozitiv, dar și distructiv. Prin faptul că au transferat problema progresului din sfera culturală și economică În cea a biologiei, acești intelectuali au redefinit atât problema În sine, cât și soluția sa, care gravitau acum În jurul științei, devenită o componentă nouă, dar esențială pentru Înțelegerea provocărilor societății moderne. Astfel de intelectuali propuneau „Întoarcerea la rădăcini”. Pentru a fi pregătiți pentru aspectele din ce În ce mai complicate ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timp să politizeze ambele domenii și să transfere aceste procese sub controlul statului. Abordarea lui Moldovan față de extinderea sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști care considerau că femeile trebuie să se mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul sistemului de justiție, care până atunci judecase infracțiuni, și nu infractori și tratase toți oamenii ca egali În fața legii. Eugeniștii considerau că o astfel de filosofie a sistemului juridic este fundamental eronată, pentru că ignora diferențe biologice definitorii și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
necesare În procesul de creare a unui astfel de stat. Prin asocierea dintre descrierea unor fenomene biologice obiective și evaluarea politicii românești, Făcăoaru oblitera intenționat distincția dintre gândirea critică și ideologia normativă. Demersul său politiza biologia și, În același timp, redefinea problemele modernizării și dezvoltării la nivelul eredității biologice și al evoluției. Printre alte măsuri, cursul lui Făcăoaru menționa și necesitatea de a controla alegerile maritale și reproducerea, sugerând că statul ar fi trebuit să creeze instituții care să controleze și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publică Înființate de regimul comunist reflectă mai mult o astfel de viziune despre protejarea capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a națiunii. Viziunea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ordine socială urma să fie țărănimea, În dauna, În special, a vechii elite formate din oameni de afaceri neromâni, politicieni de profesie și funcționari din administrația publică, chiar dacă cei din urmă erau și ei bărbați români. Eugeniștii au Încercat să redefinească și relațiile de gen, susținând atitudinile tradiționale, care le atribuiau femeilor cu precădere un rol domestic. Adepții ideilor eugeniste adăugau Însă acestui rol o nouă dimensiune legală, clar exprimată, care se suprapunea responsabilităților vagi atribuite femeilor și limitărilor impuse comportamentului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
normative conținute În limbajul și argumentele eugeniștilor români. La acest nivel de analiză, Îmi propun să arăt că participanții la dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare parte Încerca În același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de selecție a indivizilor cu cea mai bună „dotare eugenică” și Încurajarea dezvoltării lor optime. Noua viziune despre educație era mult mai largă decât spațiul strâmt al sălii de clasă, sugerând că procesul de selecție și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În opinia sa, În urma căreia aproape două mii de Învățători și profesori din sistemul public de educație, de la toate nivelurile, și-au pierdut slujbele 49. Cu un buget care acoperea doar 60% din suma solicitată, Ministerul Instrucțiunii era nevoit să Își redefinească prioritățile. Gusti considera că unul dintre scopurile sistemului public de educație era să asigure un nivel minim de educație, la nivelul școlii primare. În același timp, Gusti considera necesară o distribuție mai selectivă a fondurilor la nivel liceal și universitar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]