2,704 matches
-
unitar-constante, se poate configura în Project procentajul de muncă totală alocat fiecărei resurse, configurare bazată pe numărul de resurse alocate. Astfel se specifică o sarcină dependentă de efort. Munca necesară pentru a finaliza sarcina rămâne neschimbată, dar în schimb Project redistribuie munca în mod egal resurselor alocate. Configurarea temporizării sarcinilor În acest moment se cunosc elementele de bază pentru estimarea duratei unei sarcini, de asemenea se cunoaște relația dintre efortul de realizare a unei sarcini și numărul de resurse alocate. Pentru
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
se exercită mai cu seamă în privința unor demnități inferioare, însă abundent remuneratoare, după cum o dovedește, de pildă, un document din 1787 editat de Ion Ionașcu 8. Domnii, după o regulă aproape fără excepție, de-a lungul secolului al XVIII-lea, redistribuie anual demnitățile majore printr-o rotație care depășește rareori limita cercului închis al marilor familii românești și grecești. Numărul beneficiarilor unor dregătorii de curte întrece cu mult pe acel al membrilor divanului, iar dintre aceștia, la rândul lor, numai o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe suprafața pielii. Acestea sînt cunoscute sub denumirea de puncte de acupunctură. Ele sînt mai puțin rezistente din punct de vedere electric ca alte zone ale pielii și pot fi stimulate cu ace sau presiune fizică pentru a elibera sau redistribui căile meridianului. Chakrele: Cuvîntul chakra vine din sanscrită și Înseamnă „disc”, „vortex” sau „roată”. Chakrele reprezintă centri de concentrație energetică. Fiecare chakra majoră din corpul uman este un centru de energie turbionară, poziționat pe unul din cele șapte puncte, de la
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vă mobilizează poliția internă, circuitele radiante vă mobilizează mama internă Învăluindu-vă cu energie vindecătoare, oferind resurse de menținere a vieții și ridicîndu-vă moralul. Circuitele radiante funcționează pentru a asigura că toate sistemele energetice funcționează pentru același scop pozitiv. Ele redistribuie energii acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, reacționîng la orice problemă de sănătate a organismului. Din punct de vedere al evoluției circuitele radiante sînt mai vechi decît meridianele. Organismele primitive, cum ar fi insectele Își mișcă energiile
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
veniturile și nu proprietatea reprezintă o componentă importantă a prosperității. Ca urmare, într-o societate occidentală dezvoltată, proprietatea este concentrată într-o proporție net mai mare decât în societatea postcomunistă românească - și nu numai -, în vreme ce, după cum vom vedea, veniturile sunt redistribuite într-o proporție net mai însemnată. Și alte caracteristici ale prosperității sunt definite diferit în societatea occidentală dezvoltată în raport cu alte societăți. Este suficient să observăm discordanțele dintre indicatorii luați în considerare la definirea indicatorului dezvoltării umane - un indicator elaborat de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
20% dintre cetățenii norvegieni nu consumau decât 6,2% din bogăția produsă anual de Norvegia, dar în 2000 ei consumau deja 9,6%, un ritm de creștere mai ridicat decât al oricărei alte țări din lumea dezvoltată. În paralel, venitul redistribuit către cei mai bogați 20% din populația acestor societăți tinde să scadă ca pondere în venitul total - chiar dacă, drept urmare a creșterii economice, el poate rămâne constant sau poate chiar să crească lent. În Suedia, partea din venitul național care revine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont de faptul că statele dezvoltate colectează de pe piață, prin intermediul taxelor și impozitelor, 20-55% din produsul intern brut, pe care le redistribuie prin intermediul cheltuielilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont de faptul că statele dezvoltate colectează de pe piață, prin intermediul taxelor și impozitelor, 20-55% din produsul intern brut, pe care le redistribuie prin intermediul cheltuielilor. Sigur, o parte din acest volum al resurselor revine pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont de faptul că statele dezvoltate colectează de pe piață, prin intermediul taxelor și impozitelor, 20-55% din produsul intern brut, pe care le redistribuie prin intermediul cheltuielilor. Sigur, o parte din acest volum al resurselor revine pe piață, dar la fel de adevărat este că revenirea pe piață a resurselor statului în formă de cheltuieli poate modifica substanțial regulile pieței (și, adeseori, chiar așa se întâmplă). Mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte a economiei situate în afara statului este, în același timp, situată și în afara pieței. Căci cea mai mare parte a raporturilor de producție, care se realizează în interiorul firmelor, nu mai ține deloc cont de regulile de funcționare a pieței și redistribuie un mare volum de resurse, de la bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se realizează în interiorul firmelor, nu mai ține deloc cont de regulile de funcționare a pieței și redistribuie un mare volum de resurse, de la bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deloc cont de regulile de funcționare a pieței și redistribuie un mare volum de resurse, de la bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai diminuat decalajele de dezvoltare între diferitele regiuni ale țării, între marile grupuri sociale și între oraș și sat, menținând totuși, ba chiar perfecționând, mecanismele prin care un număr mic de orașe mari absorbea în folosul propriu resursele întregii societăți, redistribuindu-le inegal. Procesul s-a accentuat și mai mult în perioada de criză economică a comunismului, când s-a pus problema nu de distribuire a resurselor produse în economie către populație, ci de a absorbi resurse de la populație pentru a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și menținerii standardelor clasei de mijloc specifice unui mod de trai de tip occidental - doar în măsura în care este subvenționată de celelalte două civilizații. Subvenționarea ei are loc pe două căi: prin intermediul statului, care se străduie, prin politicile fiscale și salariale, să redistribuie veniturile societății în favoarea acestei clase europenizate, și prin intermediul „foarfecelor” prețurilor pe piața liberă, care asigură venituri scăzute pentru activitățile și producția specifice civilizațiilor subdezvoltate și venituri ridicate pentru cele europenizate. În consecință, costurile integrării europene a elitei urbane restrânse sunt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de-al doilea sistem de distribuție era cel al pieței, și încă al pieței libere, mai liberă chiar decât piața capitalistă și reglementată a societăților occidentale dezvoltate. Ea se referea la bunurile de consum destinate gospodăriilor populației, pe care le redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la bunurile de consum destinate gospodăriilor populației, pe care le redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai mare parte a bunurilor destinate consumului gospodăriilor populației era încorporată în ceea ce reprezenta „comerțul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statului. Evul Mediu occidental era o societate de acest tip. Încă și mai puternică a fost această trăsătură în istoria societăților românești, în care distribuția administrativă a veniturilor era concentrată la nivelul domnitorului. În toate aceste societăți, în care statul redistribuia producția după criterii strict politice - rangul nobiliar sau rangul administrativ - consacrate prin intermediul ierarhiei proprietăților și demnităților, s-a dezvoltat în paralel o economie distinctă, în care instituția redistribuitoare este piața, iar redistribuirea se face după criteriul, net diferit de cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic ce a dus la punerea lor în discuție și la presiuni pentru o restrângere a volumului de resurse redistribuit în favoarea pieței. În aceeași situație se găsea și comunismul în a doua parte a existenței sale, cea a comunismului deja industrializat, doar că atunci piața reprezenta sistemul secundar de redistribuire și nu cel principal. Ca și în alte societăți, piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elita de avere - și i-a asigurat, treptat, ascensiunea în societate. Conform ideologiei și politicilor oficiale, o asemenea elită ar fi trebuit să nu existe. Societatea comunistă organiza populația după statutul ocupat în sistemul de putere politică al societății și redistribuia veniturile în funcție de acest statut. Elita de avere s-a format pe această piață liberă a economiei comuniste și a penetrat, treptat, restul elitelor societății comuniste. Nu într-o asemenea măsură încât să schimbe regulile accesului la elite, dar suficient ca să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care, la rândul lor, să fi fost instituționalizate într-un anumit grad. O piață este un mecanism complicat - are nevoie de infrastructuri, de logistică, de contabilitate etc. Este suficient să ne uităm doar la piața alimentelor care, după cum am văzut, redistribuia o cantitate de alimente mai mare decât cea distribuită prin comerțul socialist. Orașul tradițional a depins întotdeauna de mediul rural din jurul său. Acest lucru nu mai era decât parțial valabil pentru orașul industrializat comunist, în care piața „gri” putea asigura
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici un fel de servicii, nici la transferarea spre economia reală a economiilor populației. De fapt, toate aceste instituții - și vom vedea că ele se diversifică în mod continuu - urmăresc un singur lucru: să concentreze banii populației și apoi să-i redistribuie în favoarea unui număr mic de potențiali capitaliști. Cei mai mulți dintre ei se vor îmbogăți, dar nu vor reuși să rămână capitaliști. O mică parte, însă, vor avea succes. Primul mecanism de acest fel utilizat de „întreprinzători” este jocul piramidal, care piramidal
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sumă mare pentru economia românească și, mai ales, pentru sectorul privat al acesteia. Dar, ea nu este în nici un caz cea mai mare sumă de bani sustrasă din concentrarea banilor privați în timpul tranziției românești. Sume sensibil mai mari au fost redistribuite în favoarea unor capitaliști selecționați prin intermediul unor alte instituții capabile să concentreze bani, și anume prin intermediul băncilor private. Liberalizarea pieței bancare, prin acordarea permisiunii legale de înființare a unor bănci private, s-a realizat relativ repede după revoluție și a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
faptul că falimentarea unei bănci private putea fi o sursă de profituri mai mare decât funcționarea ei în condiții normale. În general, băncile private urmăreau mai degrabă acumularea de fonduri publice decât de fonduri de la populație, pe care apoi le redistribuiau în favoarea unor capitaliști, străini sau autohtoni, care fie făceau parte din acționariatul semnificativ al băncii, fie se relaționau cu acesta prin diferite metode, inclusiv prin intermediul relațiilor politice, cum a fost cazul Dacia Felix sau al Băncii Internaționale a Religiilor. Dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a utilizării lor în condițiile grupurilor mici, făceau apel la veniturile populației și aveau o răspândire semnificativă cu decenii înainte prăbușirea comunismului politic. Băncile populare au reluat această tradiție, au concentrat sume semnificative prin cotizațiile și depunerile membrilor, le-au redistribuit în favoarea unor capitaliști autohtoni de dimensiuni medii și au dispărut așa cum au apărut. În 2000, falimentele băncilor populare au fost atât de evidente și efectele sociale ale acestora atât de grave, încât în cele din urmă au fost interzise. Jocurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
volumului redus, creditele reprezentau mai puțin un mijloc de finanțare a economiei, cât un mijloc de redistribuire - selectivă - a banilor statului. Banii, proveniți din întreaga economie, colectați fie de stat, prin intermediul taxelor și impozitelor, fie de bănci, prin intermediul depozitelor, erau redistribuiți selectiv pentru a subvenționa întreprinderi special selectate. Marea întrebare care se ridică în raport cu un asemenea mecanism de redistribuire este cine anume face selecția și ce criterii utilizează. Cel puțin în primii ani de după revoluție, câtă vreme cea mai mare parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]