793 matches
-
fericire Însă, solul este viu. Pentru cititorul atent s’au desprins deja două aspecte În baza cărora bănuie cum va decurge discuția de astăzi: anume, limitarea efectului plantei asupra mediului se face prin distrugerea sau modificarea structurii chimice a substanței reducătoare, ambele fiind acțiuni oxidative, respectiv este vorba de o treabă făcută de unele organisme. Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o viteză mai mică. O atare viteză e chiar firească dacă luăm În discuție participanții. Substanța În dispută e sintetizată de plantă dar descompusă de microorganism; planta e independentă energetic, pe când concurentul ei depinde de ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
află În repaus, dacă e perenă sau a murit dacă e anuală, sub stratul gros de omăt și frunzare ce le apără de vicisitudinile iernii, microorganismele Își desfășoară nestingherite activitatea. Iar această activitate este oxidarea a tot ce e substanță reducătoare: resturi vegetale dar și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi sintetizate de plantă fără a fi stingherită. Faptul că planta trebuie să fie ori moartă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi sintetizate de plantă fără a fi stingherită. Faptul că planta trebuie să fie ori moartă ori În odihnă, oricum inactivă, pentru ca procesul de refacere a solului să aibă loc, poate fi corelat cu caracterul sezonier al vegetației. Poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În zonele nordice extreme (evident
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În zonele nordice extreme (evident și În corespondentul lor sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În zonele nordice extreme (evident și În corespondentul lor sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere este redusă. Dar, plantele ce populează această zonă, ca plante vechi, puțin evoluate, au, așa cum am demonstrat Într’un capitol anterior, un efect, evident reductiv, foarte slab, ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’un sol constant din punct de vedere redox. Tot atât de adevărat precum că solul este refăcut chiar dacă sezonier ori continuu, este și faptul că uneori relația plantă−microorganism nu funcționează perfect, precum În unele mlaștini. Atunci, acumularea continuă de substanță reducătoare va genera carbonul fosil: cărbuni ori petrol. Și tot atât de adevărat e faptul că pot exista substanțe imposibil de oxidat de către microorganisme, adevăratul pericol, care implică Însă activitatea umană; asta impune, În consecință, o discuție mai lungă și, mai ales, nelipsită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când e pluricelulară, doar o asociere de celule independente, nespecializate. Fără discuție, pentru condițiile primare grele de viață, adică lipsa unui sol capabil a Înmagazina apa, alga singură n’ar fi putut trăi. Nici ciuperca, lipsită de apă și substanțele reducătoare ce-i constituie hrana. În cazul asocierii, 47 ciuperca asigură absorbția apei, din atmosferă, dar și din substrat, creând algelor un mediu optim fotosintezei, din produșii căreia se Înfruptă și ciuperca; mai mult, surplusul este depozitat sub o formă cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o specie de ciupercă evoluată și dintr’o specie de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf, problema se pune invers: alga va fi stimulată, iar ciuperca inhibată; nemaiexistând consum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o poate lua de la o plantă inhibată, preocupată de propria sa supraviețuire. Bacteria Încetează fixarea azotului, fapt ce va agrava și situația plantei. La oxidarea mediului, planta este stimulată, dar bacteria inhibată. Fixarea azotului nu poate decurge decât În medii reducătoare. Ca urmare, degeaba planta e stimulată, dacă n’are la dispoziție azotul necesar. În ambele cazuri deci, asocierea se destramă și În consecință, fixarea azotului Încetează; odată cu aceasta, scade productivitatea, fapt concretizat Într’o recoltă slabă. De aceea, această simbioză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ierarhic, inclusiv biosfera, se rânduiesc Într’un cerc; deși pe un cerc nu poate exista o origine, deci o poziție privilegiată, putem ple-ca de la un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va forma substanțele organice reducătoare amintite mai Înainte. Ele, plantele, produc și un așa-zis deșeu, oxigenul, care Împreună cu plantele Însăși constituie hrana următoarelor organisme, de acum Înainte heterotrofe, de pe cerc - ierbivorele; ele, ierbivorele, vor sluji de hrană carnivorelor, care se vor mânca unele pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zero. Infinitul posibilităților nu se putea materializa În Viață decât la limita superioară, adică la dreaptă. Și, Într’adevăr, prima asociere a organismelor ancestrale a fost liniară. Primele celule apărute pe Pământ erau heterotrofe și se hrăneau cu substanța organică reducătoare sintetizată abiotic mai Înainte și chiar În acea vreme; sub influența radiației ultraviolete În special, neecranată ca astăzi de ozonul Încă inexistent, metanul, hidrogenul, amoniacul, ce alcătuiau pe atunci atmosfera, formau aminoacizi, glucide și nu numai. De bună seamă, de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
noi, inițial nocive chiar dacă folositoare astăzi, oxigenul. La rândul ei, fotosinteza a fost răspunsul evoluției la o altă problemă: poluarea consecutivă viețuirii până atunci a unui singur fel de organisme: heterotrofele (bacterii) ce consumau, fără a pune nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii particulare, izolate, tocmai pentru că rezolvarea problemei inițiale a generat o alta: apariția și acumularea acelei noi substanțe, oxigenul. Și astfel, de la un anumit moment, acum 1,6 miliarde de ani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă o stabilitate deosebită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezultat? Pe un lung tronson, apa râului nu mai e bună de băut, iar fauna e complet dezechilibrată. Proliferarea algelor În acest sector al râului are consecințe ca acelea din vara trecută la Podu Iloaei. Și, colac peste pupăză, puterea reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul unei mlaștini. Vegetația acesteia, aproape exclusiv alcătuită din stuf și papură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul unei mlaștini. Vegetația acesteia, aproape exclusiv alcătuită din stuf și papură, deci din plante monocotiledonate, implicit Înzestrate cu o putere reducătoare remarcabilă, asigură o depoluare eficientă, paralel cu producerea de biomasă, bună drept combustibil, ori pentru fabricarea hârtiei. Rămân dator cu câteva detalii. Cândva, râurile noastre de șes erau Înzestrate natural cu un sistem de mlaștini și lunci. Dar au fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate fi și morală, politică ș.a.m.d., adică ideatică. Trecerea la pluricelularitate a fost o necesitate dictată de oxidarea continuă a mediului, care căpătase un nou impuls odată cu apariția fotosintezei. Reacția organismelor monocelulare de până atunci, apărute În condiții reducătoare, s’a tradus Într’un potențial redox oxidant, adică mai mare, a conglomeratului inițial de celule - viitorul organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]