1,248 matches
-
35. Vezi Ibidem, p. 76. 36. Vezi Ibidem, p. 88. 37. „... întreaga filosofie a naturii constă în reducerea unor forțe date, aparent diferite, la un număr mai mic de forțe și de capacități, care ajung pentru a explica acțiunea primelor, reducție care continuă însă numai până la forțele fundamentale, dincolo de care rațiunea noastră nu poate trece.” (Ibidem, p. 89.) 38 Vezi G. Buchdahl, „Kant’s «Special Metaphysicsă and the Metaphysical Foundations of Natural Science”, în G. Buchdahl, Kant and the Dynamics of
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior și mai mult - paradoxal - un soi de narcisism invers: adorarea și asimilarea alterității de atitudine și expresivitate ca pe propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt cuvintele prea goale/ Pentru serbările din gând./ Mimul se zbate în oglindă/ Și-n sinea lui sedus se-nclină.” O imagine
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
extensivă, exploatarea combinată a surselor de cunoaștere, posibilități infinite de manipulare și conexiune simbolică, retroacțiune inversă, permisivitate la real și la imaginar. Este o supraumanitate, un efect al proiectării năzuințelor noastre dintotdeauna. Defectele lor sunt „efecte secundare” ale avantajelor adiacente: reducția realului la scheme ideale aseptice și simplificate, inflație haotică de informații și incitări, primatul excitației asupra inhibiției, a reușitei cu orice preț în defavoarea reflexiei, a imediatului asupra termenului lung, a fragmentarului asupra întregului (vezi și Linard, 2000). Ambivalente ca orice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
metacritic, B. problematizează și identifică simptome pornind de la date contemporane epocii. Criticul mai scrie, printre altele, despre romanul polițist sau despre substituirea mitului prin clișeu. Zaharia Stancu (1974), deși cuprinde analize interesante, este o monografie convențională, retușată în funcție de clișee și reducții ideologice convenabile la data redactării. În Analogon (1981), exceptând un lung studiu consacrat literaturii lui Marin Preda și alte câteva texte, este cultivat eseul critic de mici dimensiuni. Asociațiile și referințele tematice sunt diverse, atenția comentatorului trecând de la problema istoriei
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
adică a unei literaturi cu solidă osatură raționalistă, pe măsura raționalismului lui Anton Holban. Chinurile în care se contemplă Naratorul au poate și ceva din mazochismul kierkegaardian; dar printr-o cumplită dezordine a sensibilității triumfă estetic un spirit rațiocinant. De unde, reducția epică la două personaje esențiale - celelalte, adiacente, nu deranjează unitatea duală. În simplitatea lui complicată, durerosul monolog din O moarte care nu dovedește nimic stă în cumpănă cu dialogul suferitor din Jocurile Daniei, prin telefon. Tenebre nuanțat detectabile asigură misterul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
va găsi că această contradicție dispare“<ref id="66">Ibidem, p. 26.</ref>. Am obține astfel o idee justă cu privire la lucrul în sine și la fe nomen. Experimentul făcut astfel („un experiment al rațiunii pure“, cum este numit) conduce la reducția celor absurde. El seamănă, precizează Kant, cu ceea ce chimiștii înșiși numesc „reducție“, separare atentă a unor elemente diferite. LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 79 65. 66. Să menționez, într-o paranteză, că, deși lucrul în sine nu poate fi cunoscut, noi cunoaștem
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ref>. Am obține astfel o idee justă cu privire la lucrul în sine și la fe nomen. Experimentul făcut astfel („un experiment al rațiunii pure“, cum este numit) conduce la reducția celor absurde. El seamănă, precizează Kant, cu ceea ce chimiștii înșiși numesc „reducție“, separare atentă a unor elemente diferite. LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 79 65. 66. Să menționez, într-o paranteză, că, deși lucrul în sine nu poate fi cunoscut, noi cunoaștem destule despre acesta chiar prin ceea ce Kant însuși susține. În definitiv, al
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
44, 51 (n. 40), 89, 103 (n. 95), 108, 143, 149, 184, 194-195 mod de ființare ~ 120-131 neutralizarea celor ~ 138-140 om ~ 76-84, 88-97 (celălalt este ~) propoziție ~ 11 (n. 1), 14-15, 99-103, 131-132, 146- 164 rațiune ~ 85-88, 140-141 reducere la ~ 56-62 reducția celor ~ 79 refugiu ~ 40-45, 74 reprezentare ~ 31, 37, 40, 45-47, 48-54, 73, 75, 95, 117, 192-194 sens ~ 87, 129 sentimentul celor ~ 92, 94, 148-149 voce ~ 9, 21, 145 voință ~ (vezi „voință“) absurditate ~ a celor naturale 127-129 ~ a celor mirabile 35-37
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
va găsi că această contradicție dispare“<ref id="66">Ibidem, p. 26.</ref>. Am obține astfel o idee justă cu privire la lucrul în sine și la fe nomen. Experimentul făcut astfel („un experiment al rațiunii pure“, cum este numit) conduce la reducția celor absurde. El seamănă, precizează Kant, cu ceea ce chimiștii înșiși numesc „reducție“, separare atentă a unor elemente diferite. LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 79 65. 66. Să menționez, întro paranteză, că, deși lucrul în sine nu poate fi cunoscut, noi cunoaștem destule
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ref>. Am obține astfel o idee justă cu privire la lucrul în sine și la fe nomen. Experimentul făcut astfel („un experiment al rațiunii pure“, cum este numit) conduce la reducția celor absurde. El seamănă, precizează Kant, cu ceea ce chimiștii înșiși numesc „reducție“, separare atentă a unor elemente diferite. LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 79 65. 66. Să menționez, întro paranteză, că, deși lucrul în sine nu poate fi cunoscut, noi cunoaștem destule despre acesta chiar prin ceea ce Kant însuși susține. În definitiv, al descrie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
44, 51 (n. 40), 89, 103 (n. 95), 108, 143, 149, 184, 194-195 mod de ființare ~ 120-131 neutralizarea celor ~ 138-140 om ~ 76-84, 88-97 (celălalt este ~) propoziție ~ 11 (n. 1), 14-15, 99-103, 131-132, 146- 164 rațiune ~ 85-88, 140-141 reducere la ~ 56-62 reducția celor ~ 79 refugiu ~ 40-45, 74 reprezentare ~ 31, 37, 40, 45-47, 48-54, 73, 75, 95, 117, 192-194 sens ~ 87, 129 sentimentul celor ~ 92, 94, 148-149 voce ~ 9, 21, 145 voință ~ (vezi „voință“) absurditate ~ a celor naturale 127-129 ~ a celor mirabile 35-37
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a ochiului și a timpanului în puericultura modernă, când copiii sunt implicați în traiul adulților. Dar poate că era numai pleiada numeroasă a intelectualilor răvășiți de izbucnirea violentă a războiului și ciopliți în reducție de noul regim alimentar ca și de cel moral; erau acei care nu compun o nație, dar o reprezintă în toate ocaziile, care nu cer decât aspecte; acel prim rând pus în față la toate spectacolele. Ceea ce făcea însă pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și aceste, prin nepăsarea următorilor stăpânitori, se împuținară tot mai mult. Domnul Ștefan Tomșa (1615) însă arzând și pe acestea, curțile în vremea lui Alexandru Mavrocordat v.v. ajunseră a număra de-abia una sută locuințe. Dar încă și cu această reducție, palatul tot era încă un monument vrednic de văzut; din toate părțile alergau străinii să-l viziteze; și moldovenii, prin o fală națională ce nu se poate descuviința, îl priveau ca martorul secular, ca păstrătorul istoriei lor. În adevăr, această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de găuri, translații, maculări. Suntem obligați să imaginăm ca să putem înțelege, nu-i așa? Am fost pasionată de matematică, profesore. O adevărată pasiune, zău așa. Reducerea la absurd! Artificiul care să facă insolubila ecuație mai accesibilă trucurilor noastre. Dar o reducție, să nu uităm, și un artificiu, doar atât. Acești infirmi-model, o formidabilă compresie, atât! Dacă s-ar îngădui o infimă incizie, ar țâșni ceva unic. Puroiul și flacăra și aurora boreală! Geniul, crima, nebunia, iadul orbitor, inimaginabilul! Dacă apucăm cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
că adevărul, sau cel puțin condițiile riguroase ce sunt necesare în vederea căutării acestuia, nu se află în construcțiile gândirii, întotdeauna afectate de subiectivism, ci în reîntoarcerea la starea pură de a fi prezent. Prin intermediul suspendării oricărei judecăți, se trece la reducție, adică la purificarea amintită, la îndepărtarea oricărui element care, psihologic și istoric, compromite puritatea inițială a conștiinței. Într-o astfel de puritate adevărul ideatic (o idealitate înscrisă în fenomenul pur) se manifestă de la sine. Munca filosofică, după milenii de efort
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se datorează noului mod în care se pune astăzi problema, și care își are premisa esențială în folosirea metodei fenomenologice. În perspectiva fenomenologică, sesizarea corporalității are loc în pragul unei conștiințe eliberate de orice prejudecată și devenită, prin intermediul unor riguroase reducții, scenariu neutru al unor prezențe nemijlocite. Corporalitatea este sesizată în cadrul acestui context pur al conștiinței, fără ca să se opună spiritualității și chiar fără a face referințe explicite la ea. Sesizarea fenomenologică a corporalității este prin urmare, descoperirea datului de a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în contextul cultural contemporan, constatăm exigența și, prin urmare, susținem justificarea ei mai ales ca instrument anti-ideologic, ca «reacție». Legătura acestuia cu instanțe personaliste indică funcția tipică a gândirii filosofice din zilele noastre. În ciuda reducțiilor științifice, filosofia există ca forță opozantă, ca dezbatere în numele persoanei și a libertăților sale, ca expresie a noilor posibilități speculative, după ce iluminismul și marxismul s-au prăbușit în ideologie. Ne vom opri, foarte pe scurt, asupra rezultatelor ideologice ale iluminismului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
rugăciunile și invocările din el. Astfel, pentru conștiința credinciosului templul reprezintă, ceea ce limbajul comun numește pământ sfânt, adică o breșă, o perforare supra-existențială a spațio-temporalului de către sacralitatea transcendenței. Pășirea și situarea pe un asemenea pământ insular implică o suspensie și reducție a conexiunilor credinciosului cu mundaneitatea ce-și consumă superficialul zi de zi. Spre deosebire de reculegerea care impune restrângerea și comprimarea sinelui în propria așezare interioară, între-ruperea împletirilor mentale și afective cu spectrul acțiunilor și prezențelor cotidiene permite nu numai acceptarea revelației
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
altul, un rezultat sau altul, de a realiza ceva" (Leontiev 1964, după Zlate, 2006, p. 253). De asemenea, tot cu "trebuință" este tradus și drive, acestea având în plan funcțional două faze: creșterea tensiunii pe măsura apropierii momentului satisfacerii și reducția tensiunii odată cu satisfacerea (Zlate, 2006, p. 255). Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este o variabilă intermediară, un mobil intern care împinge persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
posibilității de a plasa fiecare percepție pe o scară de valori morale, este inseparabilă de conceptul în sine. Dar în ce fel s-ar putea afirma valoarea, în absența persoanei? Trebuie să mă refer din nou la analiza mea asupra reducției lui Husserl, și la modul discutabil în care metoda sa neagă transcendența. George auzi un zgomot slab în spate și se răsuci pe călcâie, speriat. Dar totul era în ordine. John Robert se întorsese pe cealaltă parte și sforăia mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ceea ce Simmel numește coexistența indivizilor începând cu "acțiunea reciprocă". Dar aceasta a devenit progresiv, sub influența economiei mântuirii iudeo-creștine, pură contabilitate. Astfel, viața va fi complet determinată "să cântărească, să calculeze, să reducă valorile calitative în unele cantitative"7. Această reducție este cea care va veghea la dominația planetară a Banului-Rege, la prevalența productivismului și la dezvoltarea societății de consum. Fiecare lucru sprijinindu-se pe imperativul categoric al unei morale a muncii care permite realizarea individului și dominarea naturii din care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
am putea adăuga Individul contractului social, Cetățeanul responsabil al societății raționale. Marele ideal al Bisericii este chiar acela de a suprima disparitatea: ut sint unum. Ca totul să fie unul. Și, în același timp, această grijă pentru o astfel de "reducție" este cea care va sta la baza tuturor instituțiilor moderne. Este, de asemenea, fundamentul marilor sisteme teoretice care se sprijină pe căutarea definițiilor ce definesc indefinibilul. Or, chiar indefinibilul pare să caracterizeze modurile de a fi postmoderne. Androginii, identificări multiple
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
al actualizării realului pe care literatura (fie și prin controversatul gen al ficțiunii autobiografice), deopotrivă creație genuină și document mărturisitor, o operează neîncetat. În majoritatea cazurilor, subiectul (ori factorul declanșator al acestuia) pare destul de simplu și este obiectivat printr-o reducție la esențial. Ne aflăm în fața unor instantanee ale intimității, cu toate anatemele ei, surprinse de un fotograf la fel de iscusit precum fusese în secolul XX Marguerite Yourcenar, cea din ampla trilogie dedicată Labirintului lumii. Așa, de pildă, în textul de deschidere
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
relația conținut formă comunicare prin imagini și reprezentări plastice DESCRIEREA INDICATORILOR A. Elemente grafice specifice compoziției decorative Indiferent de tipologia compoziției (compoziție plastică sau decorativă, compoziție bidimensională sau tridimensională) elementele grafice sînt părți componente ale morfologiei imaginii. Indicatorul operează o reducție a domeniului morfologic, prin evidențierea a două componente: punctul și linia ca elemente de limbaj plastic. Punctul definiții: În artele vizuale punctul este: rezultatul primei întîlniri a unui instrument de lucru cu suprafațasuport, sau rezultat al folosirii unui procedeu artistic
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o anume complexitate a traiectoriilor existențiale ale unui grup de personaje, protagonistul de netăgăduit fiind Paul Alexandrescu. Trebuie luate deopotrivă în considerație perspectiva narativă unică (naratorul putând fi considerat purtătorul de cuvânt al autorului) și - desigur - viziunea asupra vieții. Cu reducțiile inevitabile, Filigran se integrează tematic și tipologic seriei romanelor focalizate pe “obsedantul deceniu”: activiști obtuzi, inculți, abuzivi, în antiteză cu alți activiști omenoși și cinstiți, copii exmatriculați din școli și facultăți pe motive de “origine socială nesănătoasă”, delațiuni ordinare urmate
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]