402 matches
-
Noi teorii și concepte ca scriitură, text, comunicare, semn și multe altele tind să elimine vechile noțiuni și să devină stereotipe. Are loc o radicalizare a definițiilor tradiționale. Definirea specificului literar continuă într-o anumită formă filonul tradițional, dar tendința reducționistă se simte din plin. Definițiile specifice devin restrictive, enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în lingvistica lui Saussure și primele aplicații la literatură aparținând tot formaliștilor ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R. Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
c] vreuna dintre ele este adev]rât]. Pentru un naturalist morală nu este o ficțiune, o eroare sau un mit, ci un set de cunoștințe sau cel puțin de informații. În sfârșit, naturalismul este (într-un sens vag) o doctrin] reducționist]. Deși exist] adev]ruri morale (de exemplu, afirmațiile adev]rate), nu exist] fapte morale sau propriet]ți particulare (stare de lucruri moral] distinct]) dincolo de faptele și propriet]țile care pot fi expuse folosind termeni amorali. Apare aici o contradicție fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant al ascultării autentice care, dincolo de simpla „auzire” (proces pur fiziologic), modifică undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant al ascultării autentice care, dincolo de simpla „auzire” (proces pur fiziologic), modifică undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
80% dacă femeia pe care urmează să o cunoști îți va plăcea sau nu. Orice încercare de abordare a subiectivității, ruptă de obiectivitate, înseamnă despărțirea cunoașterii de conștiință, mutilarea și mistificarea dublei spirale. Încercările de a explica subiectivismul în mod reducționist (la nivel biochimic-molecular sau cuantic), despărțindu-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta asupra studiului Relațiilor Internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiștiț ce au
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
același timp avocați ai domniei legii la nivel internațional și susținători ai securității colective 1. Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale primei imagini, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii de a crea o anumită formă a armoniei intereselor (Ashworth
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 5. Teoria generală a sistemelor a fost formulată de Bertalanffy în 1949 dar a fost difuzată mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 6. Un termen oarecum similar este cel de hipertrofiere, extindere spațială excesivă a unor centre urbane care conduce la aceeași blocare a funcționalității 7. Situație vizibilă încă în Europa, mai ales în statele care au suportat grave consecințe de ordin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 5 Teoria generală a sistemelor a fost formulată de Bertalanffy în 1949 dar a fost difuzată mai ales după publicarea ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ei în 1968 (General System Teory, Braziller, New York). De la început autorul și-a propus crearea unei teorii care să unifice concepțiile științifice specifice științelor naturale cu acelea ale științelor sociale, într-o logică diferită de cea carteziană, considerată ca excesiv de reducționistă. 6 Un termen oarecum similar este cel de hipertrofiere, extindere spațială excesivă a unor centre urbane care conduce la aceeași blocare a funcționalității 7 Situație vizibilă încă în Europa, mai ales în statele care au suportat grave consecințe de ordin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
estetice sunt conștienți de dubla natură ontologică a obiectului literar. Totodată, obiectul literar este supus unei stratificări redate prin ideea de strata. În altă ordine de idei, dubla apariție existențială a obiectului literar este supusă la o serie de straturi reducționiste ontologic. Anumite calități sau entități ale obiectului, diferite în aplicație sau interpretare, reprezintă, prin activitatea sintetică, entități autonome compoziționale ale obiectului literar. Spațiile ontologice redate prin entitățile obiectului forțează ontologia să redea o structură obiectului literar suficientă să ofere dovezi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
valoriza în raport eu evenimentele. Ca o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
celor două noțiuni ar putea prezenta cel mult un interes academic, teoretic, orice diferențiere contribuind la surprinderea specificului fenomenelor analizate, cu condiția ca aceste diferențieri să nu fie absolute și să nu antreneze după ele moduri de gândire fixiste și reducționiste. Opunerea noțiunilor de leadership și management nu rezistă din punct de vedere pragmatic. A treia situație, oarecum de compromis (relația de la parte la întreg), deși la prima vedere pare a fi mai acceptabilă este, în esență, la fel de neconcludentă. Ea presupune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care stă la baza acestei identități și care, prin urmare, constituie soclul viziunii interioare indispensabile oricărei creații autentice. Astfel, creolitatea se definește ca o contracultură fundamentată pe autoritatea criticilor la adresa discursului asimilaționist ca discurs mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de trestie de zahăr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea unică (teoria standard a lui Walras). „Dezvoltarea transpusă”: o eroare fecundă! Experiențele realizate În țările cele mai puțin avansate au arătat clar limitele transpunerii unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau integriști rezidă În reactivarea neîncetată și obsedantă a unei tendințe denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să descopere anumite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înconjoară. Imbricările Îi interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd textul ca o entitate caracterizată printr-o dublă coerență: globală (tema discursului, conexiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]