311 matches
-
fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a-i recunoaște imaginarului locul său nu înseamnă deloc a-i subordona în totalitate cîmpul analizei. Focalizarea atenției asupra fenomenelor de natură mitică, anticipă, prin ea însăși, efecte reductive pe care am greși dacă nu le-am semnala. Constatarea are valoarea unui avertisment. Nu e sigur că însuși autorul acestor pagini să-1 fi luat întru totul în seamă. La urma urmelor, această acțiune paradoxală de a transcrie iraționalul în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în etichete. Lupasco este un fel de magnet care atrage spirite venite din diverse zări, poeți, scriitori, oameni de știință, filosofi care, de fapt, sunt foarte nefericiți în paradigmatologia ambiantă, în modul de gîndire obișnuit, în gîndirea disjunctivă, în gîndirea reductivă, în gîndirea care refuză orice contra-dicție. Deci toți cei care sunt nefericiți devin brusc fericiți găsind un ecou profund din ei înșiși la Lupasco. De altfel, Lupasco a avut norocul de a avea fideli, ba chiar cîțiva sectari făceai aluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
trasat o linie de demarcație dintre literar și neliterar“, după cum afirmă criticul Adrian Marino (Dicționar de idei literare). 2.3. Particularități de structură și de compoziție ale diferitelor tipuri de texte Diversitatea incontestabilă a textelor scrise nu permite un proces reductiv de înca drare într un model unic de organizare textuală. Pe baza criteriului lingvistic, a celor pa tru dimensiuni constitutive ale fiecărui text (nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
coexistente în spațiu. Prin predominanța organizării spațiale și, implicit, prin suspendarea temporalității, discursul descriptiv se diferențiază de textul narativ. Alt element de contrast este opțiunea demersului narativ pentru diegesis (relatare), în timp ce textul descriptiv apelează frecvent la mimesis (reprezentare). Un model reductiv al textelor descriptive diferențiază două tipuri: - descrierea obiectivă, specifică textel or nonliterare (științifice, oficial administrative și, uneori, publicistice), are ca funcții principale: funcția de structurare a cunoașterii (scop informativ și explicativ) și, în unele cazuri, funcția de evaluare (scop pragmatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
corespondențe și sinestezii, sau tehnici specifice, precum refrenul ori tehnica sugestiei. În același timp însă, auzim materia plângând, simțim frigul lăuntric ori clipa când fâlfâie pe lume violetul, care sunt numai ale lui Bacovia. Un alt argument constă în caracterul reductiv al doctrinelor literare, care însumează, întro formă generalizată, principalele orientări și opțiuni estetice ale unui grup de scriitori. Dar literatura nu poate fi „măsurată“ după tiparul unic al unui pat al lui Procust, fiindcă este un fenomen dinamic, profund creativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor operații în stările on și off ale componentelor electronice. Domeniul inteligenței artificiale nu poate fi separat de lucrările promotorilor ciberneticii care, plecând de la premisa că ordinatorul nu oferă o viziune reductivă asupra științei și asupra lumii înseși, spre deosebire de tehnologiile precedente, au început să considere computerul un adevărat amplificator mintal. Astfel, Bush (1945Ă discută gândirea asistată de calculator, Licklider (1960Ă analizează simbioza om-computer din perspectiva construirii de interfețe conform unui model uman
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Corectarea unor erori Notele servesc pentru o posibilă corectare a unor observații și aprecieri făcute În corpul textului. Când lansăm opinii mai originale sau mai Îndrăznețe, despre care bănuim că ar putea produce opinii contrare, „a insera o notă parțial reductivă va fi o dovadă nu doar de lealitate științifică, ci și de spirit critic” (Eco, 2000, p. 182). 2.7. Traducerea unor citate Notele servesc și pentru a indica traducerea În limba română a unui citat, care trebuia dat În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
extrage metalul. Prin topire se produce un lichid(apă) Apa hrănește lemnul. Ciclul distructiv Apa stinge focul. Focul topește metalul. Metalul distruge lemnul. Lemnul suge seva pămîntului. Pămîntul oprește apa. Aceste cicluri sunt importante funcționării întregului organism. în explicarea Ciclul reductiv în care elementele sunt așezate ca în ciclul constructiv dar se citesc invers. Lemnul absoarbe apa. Apa corodează metalul. Metalul ia naștere din pămînt. Pămîntul stinge focul. Focul arde lemnul. Acest ciclu este important în armonizarea unor elemente ce unt
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
arde lemnul. Acest ciclu este important în armonizarea unor elemente ce unt contrare. Dacă avem două culori ce reprezintă două elemente alăturate în ciclul distructiv atunci se folosește pentru armonizare elementul ce se găsește între cele două elemente în ciclul reductiv. Apa cu focul se armonizează prin elementul lemn. Focul cu metalul se armonizează cu elementul pămînt. Metalul cu lemnul se armonizează cu elementul apă. Lemnul cu pămîntul se armonizează cu elementul foc. Pămîntul cu apa se armonizează cu elementul metal
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
În strânsă legătură cu eroarea mimetică, "eroarea teatrală" constă în eliminarea etapelor critice și în rapida dogmatizare a unei idei sau teorii (exemplul oferit de Călinescu în legătură cu postmodernismul este tratarea din perspectivă (neo)marxistă a acestuia), conducând la un scenariu reductiv, care îngustează posibilitățile argumentative și discursive. Încercând să limiteze utilizarea schemelor teatral-ideologice care privilegiază ideea de totalitate, criticul român sugerează că "o tratare moderat-teatrală și totodată sceptică a postmodernismului, tratare care ar trebui să fie sensibilă la pluralitate și bogăție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale postmodernismului 188 din Toward a Concept of Postmodernism, care opune sinteza modernă antitezei postmoderne, distanțarea participării, perfecțiunea epuizării, scopul jocului, metafizica ironiei, profunzimea suprafeței, transcendența imanenței, granița intertextului, logosul tăcerii etc. Fiecare dintre termenii introduși în această schemă, deși reductivă și profund antipostmodernă prin utilizarea unei logici binare, a opozițiilor, transmite trăsături importante ale fiecărui curent în parte, caracteristici care le pot contura o imagine (chiar dacă nu statică, ci în mișcare și nefinalizată). De altfel, aceste așezări opozitive ale modernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ruleta de Aur”, patronat de H. Guttman, sau de la magazinul administrat de Lazăr Goldenberg. Preocupările feminine legate de afișarea „unei talii suple și a unui contur elegant” - o adevărată obsesie în epocă -, au fost „rezolvate” prin intermediul „corsetelor și al centurilor reductive”, comercializate în Bacău de doamna Blumenfeld. În cadrul rubricii „Colțul Femenin”, inaugurat de ziarul „Bacăul” în anul 1930, se aducea la cunoștința „cetitoarelor” noua concepție despre „siluieta ce se purta” în iarna anului 1929 1930. Între sfaturile și recomandările făcute doamnelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este câtuși de puțin ușoară și limitată, nefiind vorba doar despre unele retușuri sau completări ale comunicării adulților, cum s-ar putea crede la prima vedere, demersul fiind unul de prediagnoză de mare finețe, deintervenții bipolare, după caz, aditive sau reductive și, mai ales, de o perpetuă vigilență și precauție, în raport cu avantajele comunicative aparente ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este câtuși de puțin ușoară și limitată, nefiind vorba doar despre unele retușuri sau completări ale comunicării adulților, cum s-ar putea crede la prima vedere, demersul fiind unul de prediagnoză de mare finețe, deintervenții bipolare, după caz, aditive sau reductive și, mai ales, de o perpetuă vigilență și precauție, în raport cu avantajele comunicative aparente ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al vieții. Viața, cu toate ramificațiile ei, năvala de evenimente, cu neputința stăvilirii, cu această permeabilitate la tot și în toate ungherele cunoscute și necunoscute. Nu mai cred că o viziune cinematografică este ceea ce ne impunem noi printr-o selecție reductivă. Cred că viziunea cinematografică este acea furtună care se naște în plină zi, viziunea fiind posibilitatea descifrării enigmelor, și nu impunerea unor rezultate privind chestionarea acestor enigme. Eu nu am vrut niciodată să fiu divers, diferit, să am o arie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Toate "formele" desprinse din unitatea originară (în sens judicativ) a logos-ului formal ca timp îmbogățesc unitatea însăși; dar aceasta, în măsura în care nu-și deteriorează ființa chiar dacă trece în fel de fel de fapte ale gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru a stabili și pierderea de sens pe lângă sporul de care vorbeam mai înainte pe care, paradoxal, unitatea însăși a suferit-o datorită formalizării logos-ului. Pe de altă parte, aceste
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului. Pe de altă parte, aceste reducții se constituie ele însele prin regula de metodă a judicativului, după care orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit reductiv" este ceea ce mai sus am numit "origine originară" (logos-ul întreg), iar nu "originea non-originară" (judecata și timpul ca logos-ul formal, pentru orizontul dictaturii judicativului), reducția nu se mai supune ca atare acestei reguli de metodă. În fapt, "temeiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege elementele din structura judicativului constitutiv pe care le reface. Fiecare este însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că fiecare "jucător" poate avea propria sa linie reductivă sau reconstructivă. De asemenea, ambele se desprind de sensul de analitică și de dialectică (sau măcar încearcă), deși au rosturi inițiale subordonate acestora. Cele patru operații nu sunt, bineînțeles, singurele active în orizontul judicativului constitutiv, însă ele, dintr-o anumită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde, totuși, nimic din substrat ("subiect"): doar se câștigă în "obiectivitate", potrivit lui Kant. Discuția va fi reluată imediat, pentru a preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă sarcina demersului de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă, interpretată după regula proprie, adică propriu-zis ontologic (în regimul timporizării), este "om" și "lume", în unitatea lor. Preeminentă este, în ultimă instanță, ființa (față de orice ființare, nu doar față de cea conștientă, adică reflexivă temporal); de aici apropierea demersului "reductiv" de unele idei ale demersului de tip ontologic; dar ființa este deschiderea, cum spune Heidegger, însă, cum nu mai spune el la fel de clar, este deschidere în interiorul unității "om-lume". Acceptând aceasta, preeminența ființării conștiente constă în reflexivitatea sa temporală și în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altfel pe această temă; dar "corespondența" dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii judicativului. În plus, schemele de constituire de mai sus trebuie umplute cu constituiri
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii judicativului. În plus, schemele de constituire de mai sus trebuie umplute cu constituiri obiectuale ca atare, chiar dacă operațiile reductive s-au mișcat către un "obiect" final formal prin excelență, anume timpul, mai degrabă prin schemele pomenite mai sus, iar nu prin obiectualități care să fi activat schemele respective. Aici este vizată o revenire asupra operațiilor reducției, pentru a le
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev. Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
deoarece îl exclude din start, și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]