675 matches
-
i z e i d i s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin de structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit (de exemplu, marea izotopie destinul în Zadig de Voltaire), prin recurența aceleiași categorii semantice, prin fenomene de acord sau prin reiterarea aceluiași rol actorial (izotopia actorială este asigurată în Zadig de permanența
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
luptînd pentru supremație (textul poetic, rebusul, povestioarele reprezintă exemple de texte pluri-izotopice). Acest fenomen discursiv generează lectura plurală a textelor, identificată de Grupul µ. P. Charaudeau și D. Maingueneau disting o izotopie în planul coerenței semantice și o izotopie ca redundanță generalizată. Aceasta din urmă se manifestă la nivelul planului expresiei, adică al semnificanților sonori și grafici din discurs, fiind specifică textului literar (ritm, prozodie, calambur). GREIMAS 1966; GRUPUL µ 1970; GREIMAS 1972; GREIMAS - COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din punct de vedere discursiv, sub raportul coerenței (- Ce ai cumpărat cu banii de pe orele suplimentare? - Nimic, deoarece nu i-am primit!; coerența acestui discurs dialogic se realizează prin presupoziția că banii au fost dați), 2) ele asigură o anumită redundanță în discurs, unele informații fiind reluate pentru a nu da impresia unei exprimări incoerente (El este burlac și nu are soție), 3) ele sînt exterioare în raport cu înlănțuirea elementelor discursului, deoarece această înlănțuire se referă numai la conținuturile exprimate, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Informația pe care o aduce un semnal În cadrul mesajului este mai mică decât informația pe care ar aduce-o același semnal În afara mesajului respectiv. Semnalele care, datorită determinării din mesaj, pot dinainte prevăzute nu mai aduc nici o informație, devenind redundante. Redundanța depinde de diferența dintre entropia maximă H0, În care semnalele ar fi absolut Întâmplătoare și entropia concretă H1, În care ele au o anumită determinare. Cu cât semnalele sunt mai bine determinate, cu atât această diferență este mai mare și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este mai mare și semnalele sunt mai redundante. Deși nu aduc nici o informație, sunt și ele necesare, Întrucât fără ele nu pot fi interpretate semnalele mai puțin cunoscute, care aduc o cantitate mare de informație. Mesajele care sunt lipsite de redundanță, așa cum se Întâmplă În cazul artei abstracte, sunt foarte greu de interpretat. În timpul transmiterii de-a lungul canalului de comunicație și prin trecerea de pe un substrat pe altul, informația poate suferi anumite perturbații, datorită cărora informația primită de destinatar nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
rafinare conceptuală a mitului în raport cu ritul, o anumită superioritate a comunicării verbale în raport cu cea nonverbală. Având în vedere toate aceste diferențe structurale și funcționale, putem spune că între cele două tipuri de sisteme semiotice nu se instituie un raport de redundanță semantică; căci, deși vizează același conținut semantic, ritul și mitul nu îl reprezintă identic. Putem spune că, ritul și mitul nu se exclud, ci sunt complementare. Apariția mitului nu înlocuiește funcționalitatea ritului, ci dinpotrivă 56 îi îngăduie forme de exprimare
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și moștenite parțial de la pre-structuralism suportau remanieri constante. Structuraliste într-un mod riguros, scrierile programatice alternau cu teme mai specifice și demersuri mai puțin "blînde". În acea categorie, Discursul Indirect Liber era o temă centrală, alături de personaj, spațiu, repetiție și redundanță ca să citez doar o mică parte din mulțimea de teme, toate, în mod clar, naratologice. În aceeași perioadă, deconstrucția începuse să înflorească pe scară largă lucrarea lui Jonathan Culler din deschiderea Simpozionului submina unul dintre principiile de bază ale structuralismului
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
permanente cu mediul, echilibrul fiind unul de tip dinamic; * sarcina fundamentală a managementului este să asigure corelarea întregului sistem cu mediul, prin reglarea schimburilor cu exteriorul și nu prin modificarea regulilor interne; * specializarea pe posturi a angajaților este înlocuită cu redundanța funcțională, exprimată în asigurarea unui repertoriu larg de activități, care să permită gestiunea și autoreglarea în fața schimbărilor; individului i se oferă mai degrabă un rol și nu un post; * creșterea calității vieții de muncă, dezvoltarea grupurilor autonome de lucru și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
embedded 25 poziționare global Galileo. Un sistem embedded cu aplicații similare este calculatorul Argon-16 folosit la bordul stației spațiale Mir precum și în alte stații spațiale și rachete sovietice. Figura 1.18 Calculatorul Argon-16 Acest sistem de calcul dispune de triplă redundanță cu logică majoritară și și-a dovedit siguranța în funcționare de-a lungul a patru decenii de activitate. Exemplu de sistem embedded este rețeaua de măsurare automată a consumului de apă și energie termică ([70]Ă din figura 1.19
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
se elibera totuși de constrângerea mitică la repetiție. Lumea modernă complet raționalizată este doar în aparență dezvrăjită; asupra ei planează blestemul reificării demonice și al izolării mortale"217. Mitul se salvează, așadar, după cum reiese din această înțelegere proprie neo-marxismului, grație redundanței sale: repetiția ritualică este cea care îi asigură permanenta ciclică revenire în prezent 218, "amenințând" astfel pretenția de raționalitate a științei moderne. Conceptul pe care Habermas îl identifică aici, în cadrul "procesului" intentat de Horkheimer și Adorno Iluminismului, este acela de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
12 prelegeri, Editura All, București, 2000, p. 115. 217 Idem, p. 117. 218 Așa cum subliniază Gilbert Durand, "din această logică [pluralistă, care o depășește pe cea dualistă, n.n. D.Ș.] comună științei celei mai înaintate și imaginarului decurge principiul de redundanță reperat de toți miticienii (...). Sermo mythicus, ca și secvențele unui rit, întemeiat pe un timp care este "simetric" și pe un spațiu "non-separabil", nu poate să urmeze nici procesul unei demonstrații analitice, nici pe acela al unei descrieri istorice sau
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un spațiu "non-separabil", nu poate să urmeze nici procesul unei demonstrații analitice, nici pe acela al unei descrieri istorice sau localizabile. Procedeul mitului, al reveriei sau al visului este de a repeta (sincronicitate) legăturile simbolice care-l constituie. Aceasta este redundanța care semnalează întotdeauna un "mitem"" (op. cit., p. 179). 219 Jürgen Habermas, op. cit., p. 118. 220 Idem, p. 121. 221 Astfel, potrivit lui Castoriadis, "nu putem înțelege o societate în afara unui factor unificator care asigură un conținut semnificativ și îl pune în legătură cu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-ți prind ochii cu ace de siguranță te rog pînă aici fără aluzii matematice Euridice mă duc să mă culc. Inversată („Euridice mă duc să mă culc / Te rog...” etc.), „strofa” comunică același mesaj... metaliterar: atrage, de fapt, atenția asupra redundanței parazitare a „poeziei”, demascată ca simplu bavardaj superficial. Pe aceeași pagină, alte texte trimit În chip și mai evident la futurista „distrugere a sintaxei” ori la rețeta oferită de Tristan Tzara „pentru a face un poem dadaist”: alăturare hazardată de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
transformă argumentația propriu-zisă a adeziunii Într-un fel de rescriere, de continuare și amplificare a textelor comentate, utilizate mai degrabă drept catalizatori ai propriei imaginații creatoare. Textul „critic” se impune astfel ca un nou poem, paralel cu poemul-reper, Într-o redundanță semnificativă pentru gradul de implicare a cititorului; un impresionism sui generis, respingînd orice tentație realmente analitică: „Aha! vă văd aici, de la masa mea de scris, imbecili infatuați, scribi prostituați și senili, cu gîtlejul și ochiul bleg Întins să prindeți un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un fel de putere catalizatoare a vieții celor doi confrați mai tineri, meniți să se înfrunte pe viață și pe moarte cu răul insidios, invizibil deocamdată, deși ineluctabil. Doctorul Marcu, spre deosebire de grefierul Luca, are toate datele misantropiei crepusuculare. Revoltat de redundanța naturii și de impenitenta cădere în păcat a omului, "doctorul-de-morți" este un sumbru solitar, are un tragic presentiment al eșecului. Face experiențe cel puțin șocante, dacă nu mefistofelice, hrănindu-și motanul cu sângele ce-i prisosea în cazul unui puseu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
descoperirea sinelui ultragiat prin comentarea îndelungă a „ideilor” obsedante pentru personaj), iar în cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea conflictelor între principii antitetice etc. Uneori acest remarcabil studiu păcătuiește prin redundanță, autorul lui reluând aceleași observații în alți termeni, obsesia fiind, probabil, nevoia „demistificării” integrale a operei supuse analizei. În Poetica reflectării (1990) M. întreprinde, sprijinit de concluziile noii noi critici, o cercetare a „arheologiei mimezei”, adică a textelor unor filosofi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
sistemului de poziționare global Galileo. Un sistem embedded cu aplicații similare este calculatorul Argon-16 folosit la bordul stației spațiale Mir precum și în alte stații spațiale și rachete sovietice. Figura 1.18 Calculatorul Argon-16 Acest sistem de calcul dispune de triplă redundanță cu logică majoritară și și-a dovedit siguranța în funcționare de-a lungul a patru decenii de activitate. Exemplu de sistem embedded este rețeaua de măsurare automată a consumului de apă și energie termică <footnote id="70"> din figura 1
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
acest mesaj, oricare ar fi numărul elementelor sale, nu aduce nimic nou, ci este o repetare infinită a unei identități. Măsura influenței pe care o au aceste constrângeri exterioare asupra informației cuprinsă În mesaj este dată printr-o mărime numită redundanță, al cărui rol În comunicarea dintre indivizi este, poate, mai mare decât acela al informației. Dacă H este informația efectivă și H0 119 informația maximă, pe care ar fi dat-o repertoriul semnelor utilizate În mod echiprobabil, redundanța este: 0
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mărime numită redundanță, al cărui rol În comunicarea dintre indivizi este, poate, mai mare decât acela al informației. Dacă H este informația efectivă și H0 119 informația maximă, pe care ar fi dat-o repertoriul semnelor utilizate În mod echiprobabil, redundanța este: 0 Se poate deci demonstra că imprevizibilitatea unui mesaj deține o valoare maximală dacă pentru diversele semne ce provin dintr-un repertoriu și care alcătuiesc mesajul avem aceeași probabilitate de apariție, dacă, pe scurt, nu se prevedea ce semn
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a unui element al repertoriului. Informația maximă posibilă este atinsă, În cazul unui element al unui repertoriu cu n elemente, atunci când toate elementele pot
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a unui element al repertoriului. Informația maximă posibilă este atinsă, În cazul unui element al unui repertoriu cu n elemente, atunci când toate elementele pot fi selectate cu aceeași
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
probabilitate, adică atunci când H = H0 = In. Orice mesaj este cuprins Între: a. originalitate perfectă, pe care o putem atinge numai cu un șir de semne total imprevizibile și total neinteligibile, și Între; b. banalitate perfectă - total inteligibilă sau previzibilă - adică redundanță totală, care nu aduce nimic nou pentru receptor, dar care este foarte ușor de Înțeles, ca de pildă repetarea nesfârșită a acelorași semne. Valoarea unui mesaj pentru un receptor este dependentă de relația dintre cantitatea de noutate conținută de mesaj
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Într-un punct definit al unei scale (jos) care se Întinde de la banalitatea totală al cărui exemplu perfect este repetiția, până la originalitatea totală, din care ne sunt oferite exemple de jocul aleatoriu al semnelor echiprobabile. Cu alte cuvinte, se numește redundanță excedentul relativ de semne față de acela care ar fi fost necesare pentru a transporta aceeași cantitate de originalitate, așa cum ea este măsurată pe baza formulei lui Shannon. Redundanța variază deci În sens invers față de informație. Inteligibilitatea unui mesaj este legată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
exemple de jocul aleatoriu al semnelor echiprobabile. Cu alte cuvinte, se numește redundanță excedentul relativ de semne față de acela care ar fi fost necesare pentru a transporta aceeași cantitate de originalitate, așa cum ea este măsurată pe baza formulei lui Shannon. Redundanța variază deci În sens invers față de informație. Inteligibilitatea unui mesaj este legată de redundanța sa. Ea este maximă pentru un mesaj perfect banal și nulă pentru un mesaj perfect original. Redundanța apare astfel ca o mărime mai importantă În cadrul comunicației
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]