767 matches
-
pește sau pădurile bătrâne) cu ceea ce s-ar putea numi un „capital natural cultivat” (cum ar fi peștele din crescătorii sau plantațiile silvicole), avem de câștigat În ceea ce privește exploatarea și productivitatea imediată, dar plătim prețul cheltuielilor de Întreținere și al pierderii „redundanței, rezistenței și stabilității”. Dacă problemele de mediu cu care se confruntă aceste sisteme sunt minore și previzibile, atunci un oarecare grad de simplificare poate fi relativ stabil. Cu toate acestea, În condițiile În care celelalte aspecte sunt echivalente, cu cât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
12-13. Herman E. Daly adaugă: „La limită, toate celelalte specii devin un capital natural cultivat și sunt crescute și menținute la dimensiuni mici pentru ca să lase mai mult loc oamenilor și lucrurilor lor. Specia umană conștientă va sacrifica valorile instrumentale precum redundanța, rezistența, stabilitatea, durabilitatea vor fi, la fel ca și valoarea intrinsecă a bucuriei de a trăi În favoarea «eficiențeiș definite drept orice mărește scara umană” (p. 13). Îi mulțumesc colegului meu Arun Agrawal pentru că mi-a atras atenția asupra acestui punct
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și stereotip. Corin, din decență, nu a pomenit despre anarhetip. Corin Braga: Dacă m-ai provocat, am să o fac, dar În felul următor: reluând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puține simboluri, al căror înțeles să fie standard, deci astfel încât codurile receptorului și emițătorului să se suprapună perfect. În acest caz, fiecare simplu semnal sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În acest caz, fiecare simplu semnal sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite în fond același mesaj. Din punct de vedere strict formal-teoretic, redundanța este parazitară comunicării, dar, de fapt, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite în fond același mesaj. Din punct de vedere strict formal-teoretic, redundanța este parazitară comunicării, dar, de fapt, în anumite limite, ea servește înțelegerii mesajului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite în fond același mesaj. Din punct de vedere strict formal-teoretic, redundanța este parazitară comunicării, dar, de fapt, în anumite limite, ea servește înțelegerii mesajului transmis. Aceasta pentru că în puține ocazii codurile comunicațiilor se suprapun perfect - în jurul unui nucleu comun gravitează întotdeauna conotații ale experienței personale și de grup, influențe ale momentului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în puține ocazii codurile comunicațiilor se suprapun perfect - în jurul unui nucleu comun gravitează întotdeauna conotații ale experienței personale și de grup, influențe ale momentului temporal etc. - și, de asemenea, perceperea și decodarea mesajului cu informație sută la sută, fără reziduuri (redundanță), ar necesita o atenție și concentrare aproape supraomenești. Expunerea de mai lungă durată la asemenea mesaje depășește posibilitățile psihicului uman și, astfel, cumva paradoxal, o comunicare plină de informații devine ineficientă. Limbajul natural, prin bogăția și plasticitatea lexicală, prin posibilitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Expunerea de mai lungă durată la asemenea mesaje depășește posibilitățile psihicului uman și, astfel, cumva paradoxal, o comunicare plină de informații devine ineficientă. Limbajul natural, prin bogăția și plasticitatea lexicală, prin posibilitatea extrem de largă de asociere a cuvintelor, conține multă redundanță, dar și multiple resurse de a asigura înțelegerea corectă și nuanțată a mesajelor. În mod curent deci, e preferabilă o comunicare ce nu conține maxima informație în minime semnale - existând pericolul ratării mesajului -, dar nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a cuvintelor, conține multă redundanță, dar și multiple resurse de a asigura înțelegerea corectă și nuanțată a mesajelor. În mod curent deci, e preferabilă o comunicare ce nu conține maxima informație în minime semnale - existând pericolul ratării mesajului -, dar nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă la un anumit receptor și să fie înțeles într-un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ariei de influență a modelului în celelalte niveluri a fost cea care a adus și principalele critici ale acestei teorii). Importantă pentru aria comunicării este introducerea termenilor de zgomot și incertitudine, care i-ar putea afecta eficiența și termenului de redundanță. Pentru măsurarea informației, cei doi autori reiau termenul de bit (binary digit), prezent într-o formă sau alta în cercetările anterioare (cum ar fi cele ale lui R. Hartley), desemnând, de fapt, o alegere duală de tip da/nu (un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informației pe care o doream). Teoria informației încearcă să explice comunicarea, definind o balanță între conceptele de zgomot (informația care circulă pe un canal este amenințată de zgomot, de perturbări de natură aleatorie care o pot deforma sau altera) și redundanță (modul de a optimiza comunicarea afectată de zgomot prin repetarea unor semnale sau prin folosirea acestora într-o mai mare măsură decât ar fi necesar). Este important să reținem faptul că, dacă eliminarea elementelor redundante face comunicarea mai economică, această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să avem grijă să repetăm informațiile a căror probabilitate este mai puțin evidentă pentru interlocutorul nostru (deoarece tendința firească este, atunci când receptăm un mesaj, să verificăm acuratețea acestuia din perspectiva probabilității sale). Pentru aceasta, se observă o sursă majoră de redundanță prin elementele de convenție stabilite asupra înțelesului cuvintelor între părți (dacă spunem, spre exemplu, „școala este un loc în care elevii învață”, această formulare este guvernată de o convenție în ceea ce privește rolul școlii și, astfel, decodarea ei este facilă; dacă vom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă vom spune „școala este un loc în care elevii se distrează”, mesajul este mai puțin convențional și trebuie deci să aducem mai multe informații pentru a fi siguri că s-a înțeles ceea ce doream să transmitem) (vezi termenul de redundanță și la paragraful despre mesaj ca element component al actului de comunicare). Teoria informației a avut un ecou important asupra teoriilor comunicării; chiar dacă s-au evidențiat ulterior o serie de limite, îndeosebi de către reprezentanții științelor sociale- așa cum se va vedea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl primește interpretând limbajul trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care să deschidă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care să deschidă receptorul spre interpretarea mesajului. Astfel, profesorul care dorește să transmită un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va fi complet neașteptat pentru elevii lui îl va introduce într-o modalitate precum: „Ceea ce vă voi spune acum vă va surprinde cu siguranță”, care va avea drept efect creșterea interesului elevilor pentru mesaj. Putem vorbi despre trei tipuri de redundanță: (1) redundanța necesară (volumul minim de informație care poate menține comunicarea; astfel, dacă întreb pe cineva: „Îți place să participi la conferințele organizate de Ionescu”, și el răspunde: „Da”, acesta este volumul minim de informație, care nu nuanțează însă comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complet neașteptat pentru elevii lui îl va introduce într-o modalitate precum: „Ceea ce vă voi spune acum vă va surprinde cu siguranță”, care va avea drept efect creșterea interesului elevilor pentru mesaj. Putem vorbi despre trei tipuri de redundanță: (1) redundanța necesară (volumul minim de informație care poate menține comunicarea; astfel, dacă întreb pe cineva: „Îți place să participi la conferințele organizate de Ionescu”, și el răspunde: „Da”, acesta este volumul minim de informație, care nu nuanțează însă comunicarea); (2) redundanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
redundanța necesară (volumul minim de informație care poate menține comunicarea; astfel, dacă întreb pe cineva: „Îți place să participi la conferințele organizate de Ionescu”, și el răspunde: „Da”, acesta este volumul minim de informație, care nu nuanțează însă comunicarea); (2) redundanța acceptată (reprezintă volumul optim de informație, care nuanțează înțelesul mesajului și nu este atât de mare pentru a împiedica comunicarea; la aceeași întrebare, persoana chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța superfluă (când volumul de informație este atât de mare, încât comunicarea este împiedicată). Măsurarea informației prin redundanță devine astfel un factor extrem de important referitor la forma mesajului. În același timp, toate aceste perspective trebuie armonizate în funcție de un număr de alte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța superfluă (când volumul de informație este atât de mare, încât comunicarea este împiedicată). Măsurarea informației prin redundanță devine astfel un factor extrem de important referitor la forma mesajului. În același timp, toate aceste perspective trebuie armonizate în funcție de un număr de alte caracteristici, cum ar fi contextul, elementele de adresabilitate etc. Importanța adresabilității este consemnată de Joel de Rosnay
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
individ la individ: „Dacă spun cuiva «va ploua», această informație are o semnificație complet diferită, în funcție de interlocutorul meu, care este fie cineva aflat în vacanță și în căutarea soarelui, fie un agricultor amenințat de secetă” (apud Lohisse, 2002, p. 34). Redundanța oferă astfel o formă a mesajului, iar vorbitorul (fie el cadru didactic ori alt tip de vorbitor public) se va centra pe folosirea unui nivel optim de redundanță pentru ca atât înțelegerea mesajului, cât și captarea și menținerea interesului să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]