1,577 matches
-
în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Spațiul în care se petrece acțiunea din „William
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
a Societății “Politehnica”, pentru a răspunde unor nevoi reale ale inginerului, dar și pentru a oferi noi cunoștințe în educare a populației, a coordonat elaborarea "Lexiconului Tehnic Român", ediția I-a, în opt volume, iar în perioada 1957-1966 s-a reeditat ediția a II-a în 18 volume, lucrare lexicografică de mare amploare, prima de acest gen din România. Prima ediție a însumat 7000 de pagini, iar a doua 12.000 de pagini. La elaborarea acestei opere au lucrat 433 de
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
Constantin Diaconovici Loga”. Se reînființează Asociația Absolvenților. În 1999 se obține statutul de colegiu național, cu denumirea Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”. Apare prima ediție din Monografia Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” realizată de Pavel Petroman, Alexandru Radovan, Milan Tosici, reeditată în 2002 la Editura Eurobit. În 2002 Ministerul Educației și Cercetării acordă Colegiului Diploma de Excelență pentru rezultatele elevilor la olimpiadele și concursurile școlare internaționale. În 2012 Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului acordă pentru a doua oară colegiului Diploma
Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara () [Corola-website/Science/304461_a_305790]
-
Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova. O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Prăbușirea Casei Usher” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Maria-Ana Tupan (publicată în volumul "Himere. Proză fantastică americană" (vol. I), editat în 1984 de Editura Minerva din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
ca un poem de sine stătător cu titlul „A Catholic Hymn”. Prima traducere în limba română a fost publicată sub pseudonimul Tolla în ziarul "Curierul de Iași", anul IX, 8 octombrie 1876, nr. 111, pp. 1-2; această traducere a fost reeditată apoi în revista "Arhiva Societății științifice și literare" (anul XVIII, 1907, nr. 10, pp. 428-433), în ziarul "Evenimentul" (anul XVII, 1909, nr. 17, pp. 1-2 și nr. 18, pp. 1-2) și în volumul E.A. Poe, "Prăbușirea Casei Usher. Schițe, nuvele
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
și în "Presa" (anul I, 21 martie 1923, nr. 6). O traducere mai nouă a fost realizată de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de Editura pentru Literatură Universală din București, traducerea fiind reeditată și de alte edituri). O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Decizia naratorului de a-și numi fiica Morella
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
medic, dedică astronomiei întregul său timp liber. Cea mai mare parte a nopții o petrecea efectuând observații cerești mai ales asupra cometelor. În 1797, publică lucrarea "Tratat asupra celei mai simple și comode metode de a calcula traiectoria unei comete", reeditată în 1847 și 1864. Metoda de calcul descrisă aici este și astăzi utilizabilă. În 1800, la inițiativa astronomului Franz Xaver von Zach, a luat ființă Societatea Astronomică ("Die Astronomische Gesellschaft"), al cărei prim președinte a fost Johann Hieronymus Schröter. Observatorul
Heinrich Wilhelm Olbers () [Corola-website/Science/312181_a_313510]
-
un nou secol al XX-lea — "nu mai bun sau mai rău, doar diferit". Eroul îi poate învinge și poate restabili istoria cu care suntem familiarizați — dar asta ar duce la distrugerea completă a lumii care i-a luat locul. Reeditate de Baen ca: Conform cronologiei interne a seriei, Conform cronologiei interne a seriei, Lucrările scurte ale seriei au fost antologate de mai multe ori de-a lungul anilor, în: Kith, o rasă stelară persecutată, apare în:
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
în presa culturala și curentă, articole de blog. A fost tradus in antologii de poezie și în reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia, Franța etc. Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri "Semnele timpului", Editura Junimea, reeditată de Editura Princeps Edit, 2006. E-books 2004 - "Check Point Charlie" Editura Liternet 2004 - "Despre dragoste. Anatomia unui sentiment" Editura Liternet 2006 - "Semnele timpului (opinii, dialoguri)" Editura Liternet 2013 - "Un taur în vitrina de piatră", (poezii, Editura Adenium, 2013) 2014 - "The
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
limbi în context moldovenesc (1988), urmat de alte lucrări ce au ca obiect de preocuparea corectitudinea limbii române: Să citim, să scriem cu litere latine (1989), Grafia latină pentru toți (1990). În 1998 tipărește Mic dicționar de nume proprii străine, reeditat în câteva rânduri, este unul dintre autorii Dicționarului de greșeli (ed. ARC, 1998). Are pregătite pentru tipar: o carte cu articole de cultivarea limbii și un volum cu eseuri despre personalități remarcabile ale culturii, din trecut și contemporane, de la noi
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
repetat în următorii 25 de ani în format paperback de către trei editori diferiți. Prima ediție britanică a apărut în 1953, fiind urmată de câteva reeditări în format paperback. O traducere franțuzească, "Destination Univers", a apărut în 1973 și a fost reeditată de patru ori în următoarele două decenii. Prima traducere în limba română a fost realizată în 1994. Omenirea trimite o navă într-o călătorie de cinci sute de ani spre constelația Alpha Centauri. Ajuns la destinație, echipajul constată că, între
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
Babeș-Bolyai, între anii 2000 - 2011. În prezent, predă cursul de Etică în relații internaționale la SNSPA. În ceea ce privește politicile educaționale, Miroiu a contribuit semnificativ la reformarea predării filosofiei în liceu, după căderea comunismului. A coordonat primului manual de reformă în 1993, reeditat timp pe 7 ani. A coordonat primul manual de cultură civică pentru licee - "Cultura civica. Democrație, Drepturile Omului. Toleranță" în 1995. Alte publicații importante în acest domeniu țin de analiza politicilor de educație "Învățământul românesc azi," 1998 (în colaborare cu
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
roman: "Toate pînzele sus!" de Mircea Mureșan. În 1976, acesta a fost ecranizat pentru televiziune. Radu Tudoran a trăit retras până la sfârșitul vieții sale, dar a publicat numeroase best-seller-uri. În 1977, numărul total al exemplarelor din cărțile sale - aproape fiecare reeditată de mai multe ori - depășea cu mult 1 500 000 de exemplare tipărite. Proiectul său cel mai ambițios din punct de vedere literar rămâne ciclul de șapte romane "Sfârșit de mileniu", scris cu o transparență și o naturalețe atât de
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
prezintă pe basistul Decebal Badila, cu care va colabora până la sfârșitul vieții. Fiul său Roger Cicero a reprezentat Germania la finala Eurovision din 2007. Singurul album editat în România este cel înregistrat la Electrecord. În toamna anului 2006 au fost reeditate următoarele albume: Eugen Cicero & His Friends - Berlin Reunion Eugen Cicero - Pian J.A. Rettenbacher - Bass Heinz von Hermann - Sax Jiggs Whigham - Trombone Rolo Rodriguez - Bongo drums Ronnie Stevenson - Drumbs
Eugen Ciceu () [Corola-website/Science/304876_a_306205]
-
Înregistrările s-au făcut în Germania, în componența N. Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, keyboards, programming & samples. A fost reînregistrată, sub numele original, în 2000, pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (greșit tipărit „În umbra marelui urs”; reeditat cu numele corect în 2003), în componența N. Covaci - chitară solo, voce, Volker Vaessen (sau V. Hildermann ?) - chitară bas, C. Brylankowski - claviaturi, și probabil Erlend Krauser, S. Dankelmann sau F. Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea Baniciu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
sau V. Hildermann ?) - chitară bas, C. Brylankowski - claviaturi, și probabil Erlend Krauser, S. Dankelmann sau F. Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea Baniciu, pe versurile lui Vasile Alecsandri. A apărut în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999 pe CD). Înregistrare formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitara bas, voce, Costin Petrescu - baterie, Valeriu Sepi - percuție. A beneficiat și de un videoclip, filmat în anii '70 de TVR, în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
cinci timpi - este binecunoscutul "Take Five", piesă de jazz compusă de David Brubeck și interpretată cu cvartetul său.) Compusa în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist vocal, ghitară acompaniament, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe CD). A fost interpretată la chitară solo de N. Covaci. Aparută și pe discul-compilație „Evergreens”, din 1993. Varianta ce i-a inspirat, cântată din bucium, a fost introdusă la începutul spectacolelor Cantafabule (extended), din 1998. Compusă de
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Ciprian Porumbescu în 1880 („Baladă pentru vioară și orchestră”), în aranjamentul lui Nicolae Covaci. Inițial apăruse sub numele „Ballade for You”, în 1987, pe discul single „Ballade For You/The Lark”. Reînregistrată în 2000 pentru albumul „În umbra marelui URSS” (reeditat în 2003), în formula N. Covaci - chitară solo, C. Brylankowski - claviaturi și Mani Neumann - vioară. Nume sub care apare pe discul „Ballade For You/The Lark” (1987) piesa „Balada”. Vezi Balada. Nume sub care apare pe discurile „Remember” (1991) și
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
anii 60...” (1998). De asemenea, este tema centrală a coloanei sonore a filmului "Canarul și viscolul" (1969, regia Manole Marcus) Compusă în iarna 1974-75 de Nicolae Covaci, pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Kappl în 1973-74 pe versurile lui Victor Cârcu; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută pe albumul „Mugur de fluier” din 1974, reeditat în 1999 pe CD. A fost, de asemenea, preluată pe discul „From the East” al formației Madhouse sub numele de „King Lear” (versuri Erlend Krauser). Melodie populară, prelucrată instrumental de Nicolae Covaci; înregistrată în 1990 de N. Covaci - chitară solo
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1990 de N. Covaci - chitară solo, O. Lipan (ori C. Petrescu sau Herb Quick) - percuție; apărută pe discul „Aniversare 35” în 1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” în 1975 (reeditat în 1996); înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - orga electronică, sintetizator. Denumire sub care apare piesa „Ciocârlia” pe discul „NDR - HörFest 87” (Germania). Vezi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Vezi Ciocârlia. Compusă în anii '80 de Nicolae Covaci; text Tom Buggie (în limba engleză); apărută prima oară în 1987 pe discul colectiv „NDR - HörFest 87”. Făcea parte din opera rock omonimă, rămasă doar la stadiul de proiect. A fost reeditată pe albumul „Aniversare 35” din 1997, cu o înregistrare făcută în 1990 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară. Nume sub care apare piesa „Ochii
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, Sabin Dumbrăveanu - violoncel, Ivan Kopilović - voce; apărută pe discul din 1981 editat în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică. Compusă în 1968 de Florin Bordeianu și Nicolae Covaci; text Victor Cârcu. A apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe albumul „Baba Novak” (2005) Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci și Josef Kappl (făcuta în 1971), pe versuri de Victor Cârcu; apărută ca o „Introducere” la „Iarna” din Ciclul Anotimpurilor, pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” din 1972 (reeditat în 1999); înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. Există și filmări de studio (TVR, 1973), într-o formulă fără V. Sepi. A
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]