907 matches
-
folosind metoda Input Method Editor. Smart Tags specifică una sau mai multe indicatoare și controale de câmpuri. 4.2.2. Definirea relațiilor între tabele Pentru asigurarea corelațiilor între datele memorate în tabelele bazei de date, precum și a restricției de integritate referențială (vezi paragraful 2.1.3), trebuie să se definească legăturile dintre tabele. Această operație trebuie să se efectueze înainte de a se introduce datele în tabele, altfel există riscul încălcării restricției de integritate referențială cu efecte negative în planul asigurării coerenței
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de date, precum și a restricției de integritate referențială (vezi paragraful 2.1.3), trebuie să se definească legăturile dintre tabele. Această operație trebuie să se efectueze înainte de a se introduce datele în tabele, altfel există riscul încălcării restricției de integritate referențială cu efecte negative în planul asigurării coerenței și corelațiilor care există între datele memorate în tabelele bazei de date. Așa cum s-au definit în paragraful 2.1.4, relațiile standard între două tabele pot fi de tip 1:1, 1
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
doar prin intermediul unui tabel de legătură (detalii în paragraful 2.1.4), prin intermediul căruia obținem două relații 1:n și n:1. Stabilirea relațiilor între tabele de tip 1:1 și 1:n au la bază respectarea restricțiilor de integritate referențială. Astfel, într-un tabel valorile pentru cheia externă trebuie să se regăsească în tabelul în care este definită cheia primară sau pot fi nule. În prezența integrității referențiale, mai întâi trebuie adăugate înregistrările în tabelul sursă, înainte de a putea adăuga
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cardinalitate (1 sau ∞ ). Proprietatea Enforce Referential Integrity se activează atunci când: atributul din tabelul sursă este cheie primară; cele două atribute sunt de același tip; cele două tabele sunt în aceeași bază de date. În cazul în care proprietatea de integritate referențială nu a fost declarată (cazul exemplificat în figura 4.35), se pot adăuga realizări în tabelul Lucreaza, pentru un CNPAngajat care nu a fost declarat în tabelul Angajat printre realizările cheii primare. Opțiunile Cascade Update/Delete Related Fields asigură posibilitatea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
adaugă o nouă înregistrare în subdatasheet, Access inserează automat în tabelul legat valorile cheii primare provenite din tabelul de bază. 4.2.2.3. Legături între tabele operaționale prin proprietatea Lookup Wizard În SGBD Access, proprietatea Lookup Wizard realizează integritatea referențială. Cu ajutorul acestei proprietăți se permite introducerea datelor în atributul declarat cheie externă, prin preluarea dintr-o listă derulantă a valorilor atributului cheie primară dintr-un alt tabel legat. Tabelul Lucreaza are o cheie primară concatenată CNPAnganat,NrContract, rezultată din fuziunea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
execuției asistentului Lookup Wizard constă în atribuirea unui nume atributului de legătură între cele două tabele (What label would you like four your lookup field?) și activarea integrității referențiale prin activarea casetei de validare Enable Data Integrity. Odată activată integritatea referențială, utilizatorul poate opta pentru operațiuni de ștergeri în cascadă (Cascade Delete) - în sensul în care dacă o realizare din tabelul sursă este ștearsă, atunci toate realizările din tabelul legat prin atributul comun vor fi șterse) sau pentru ca această operațiune să
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
contractelor ordonate cronologic și descrierea ofertei pentru fiecare dintre acestea. Pentru rezolvarea acestei interogări este necesară utilizarea câmpurilor din tabelele Contract și Oferta. Legătura dintre acestea se realizează pe baza câmpului comun CodOfertă. Se va avea în vedere că integritatea referențială împiedică existența unor coduri de ofertă în tabelul Contract care nu există în tabelul Ofertă, dar lasă posibilitatea existenței unor contracte pe care să nu fie completat codul de ofertă (să fie NULL). În mod implicit, utilizarea predicatului INNER JOIN
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
riscului Întreprinderii Activitatea Întreprinderii este supusă În orice moment riscului. Într-o exprimare generală, riscul constituie probabilitatea ca un eveniment nedorit să se producă. O societate poate depăși mai greu sau mai ușor riscurile la care este expusă, În funcție de contextul referențial: poziția sa pe piață, situația economică și financiară, climatul economic și geopolitic, mediul de afaceri, managementul firmei sau domeniul de activitate. Practic, nu există oportunitate economică În care să nu intervină riscul la un moment dat. Intensitatea acestuia poate fi
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
sensul cuvintelor, explicația fiind legată direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de colaborarea sau interacțiunea dintre utilizatorii rețelei și codurile de date. De pildă, instalația intitulată „Dialogue with The Knowbotic South” a grupului de artiști ilustrează aceste configurații practice prin intermediul agenților cunoașterii echipați cu algoritmi genetici (knowbotsă care mediază între natura referențială (continentul de la Polul Sudă și simulările computerului sau operațiile telerobotice prin generarea de viziuni în Internet. Sistemelor digitale dotate cu senzori le revine rolul de a analiza porțiuni de realitate naturală și de a construi o natură computațională sau un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice sunt emblematice pentru aspectele psihologice ale identității virtuale (vezi Adams, 2000Ă. Identitatea la interfață este problematizată în conjuncturile dislocării eului unitar și referențial, în ocurențele sciziunii dintre teama față de efemeritatea umană și speranța în supraviețuirea digitală, în circumstanțele insecurității și ale dezordinii vieții interioare. De la anxietate la paranoia, impactul psihologic negativ al identității transmutabile se poate regăsi dincolo de idealurile și utopiile unui eu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
posibilă, în același timp, inter-relaționarea dintre imaginea constantă și dinamica imaginilor. c. Codul gnoseologic prezintă drumul imaginii de la gestualitatea originară la cuvântul primenit semantic. Predicația discursivă vizează un dublu aspect, al mărcilor semantice care generează matricea textuală/metatextuală, dar și referențială, păstrând legăturile gnoseologice cu memoria imaginilor. Pactul semantic referent 0/referent imaginar reface drumul cunoașterii, de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește legătura semantică dintre imaginea originară, constantă,recuperată la nivelul textului, și circumstanțele textuale. Codul semantic subordonează contextului semnificațiile co-textuale, realizând, în același timp, coordonarea inferențială dintre coduri. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poetic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice, acționând ca universalii ontologice, și ca instanțe discursive. Astfel, paradigma poeticității poate fi reprezentată în felul următor: În cadrul discursului poetic, cele patru elemente generează matricea semantică a textului și dinamizează nucleul referențial intern. Structural, apa, pământul, focul, aerul își dezvăluie semnificațiile la nivelul celor trei coduri (ontologic, semantic, gnoseologic), înfățișându-se, relațional, ca "semn poetic nuclear", conținând cele trei forme de manifestare artistică inferențială: meta-imaginea / metafora / imagème-ul. Ca entități structurante ale discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scrisese prea puțin la ora la care autoarea își configura teza. Studiul afectat lui Nichita este aprofundat, original și vizează o adâncă înțelegere și aplecare către versul ilustrului poet, pe care-l consideră cel mai mare. Analiza liricii stănesciene e referențială, subtil răspândită de-a lungul întregului studiu: gestul poetic in devenire este descoperit la Geo Dumitrescu: "Și-ți strig în fiecare noapte, răutăcios,/ deschizând fereastra spre luna ce scapătă, .../ ai sa te faci urâtă, ai să te faci puțină,/ fată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe care tovarășa o are, este și distribuirea lui Ștefan Iordache în Manole: "Auzi! Și Ștefan Iordache, cu toată sinceritatea, nu e ceea ce trebuie în rolul ăsta... Are o față de babă... Nu! Nu cadrează cu indicațiile pentru un erou național." Referențial și autoreferențial, Alexa Visarion articulează elementele a trei paradigme tematice: ale temelor majore din filmografia și teatrografia sa, ale temelor majore dintr-o viață interioară bogată și mereu îmbogățită și experiența trăirii în două regimuri politice, într-un fel sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery, care opunea vorbirea zilnică și discursul științific, dominate de trecător și indicativul referențial, cuvântului poetic care se indică pe sine și durează, fără să precizeze o țintă anume, de vreme ce arată către ceva deschis, către "totul care trimite la tot" des invocat de Goethe. A pune un spectacol în scenă, a interpreta o partitură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă în orice tip de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnificative din existența sa. Spre deosebire de roman, nuvela are un singur plan narativ, deci un singur fir epic, dinamizat însă de conflicte puternice. Acestea sunt conduse riguros spre un punct de culminație și spre deznodământ. Acțiunea este, așadar, concentrată, întregul sistem referențial al nuve lei fiind focalizat asupra personajelor. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare nuvelă existente în opera literară studiată Caracteristicile acestei specii sunt ilustrate riguros de nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici. Primul mare scriitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcției poetice („Opera poetică trebuie în realitate să fie definită ca mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă“), esențială pentru delimitarea între literar și nonliterar, în general, între liric și nonliric, în particular. Acestei funcții i se asociază funcția referențială în cazul poeziei epice și funcția emotivă pentru poezia lirică. Astfel, creația lirică se definește ca tip de discurs și comunicare ce nu mai asumă realitatea decât ca pe un vector pentru un mesaj în sine și despre sine. Cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a cuplului de îndrăgostiți sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
viziune și de expresie, determinând ruptura definitivă de epigonismul eminescian. În tonalitatea gravă a unei elegii existențiale, Bacovia își focalizează viziunea despre lume pe un simbol multisemnificativ, ilustrând astfel o caracteristică a poeticii simboliste. Metalul saturnian, plumbul, impune un simbol referențial, prin excelență antimetafizic. „Cel mai moale și cel mai urât dintre metale“, cu greutatea lui specifică mare, cu o culoare deprimantă, metalul alchimiștilor - niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]