55,719 matches
-
mentalitate naționalistă. Este vorba de personalitatea lui Eusebie Mandicevschi (Eusebius Mandyczewsky, 1857-1929), muzicologul provenit din Bucovina și stabilit la Viena, prieten cu Johannes Brahms, cel care a editat Liedurile lui Schubert, precum și unele volume din operele lui Haydn și Brahms. Referirea la Mandicevschi apare, în acel articol (în engleză) din revista "online" Musica Ukrainica, într-un context general, în care este deplânsă (pe bună-dreptate, de altminteri) necunoașterea cel puțin a câtorva figuri emblematice pentru cultura ucraineană. "Acest trist fenomen provine în
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
muzicii românești, mi-am reîmprospătat cunoștințele referitoare la muzicologul și compozitorul născut la Cernăuți. Singura sursă lexicografică românească, cea semnată de Viorel Cosma 2, nu pomenește absolut nimic de o eventuală proveniență etnică ucraineană a lui Mandicevschi. Am găsit apoi referirea la "muzicologul român activ în Austria" din Grove 3 și cea la proveniența lui Mandicevschi dintr-o familie de preoți ortodocși, de origine română și ruteană, în MGG4. Este evident că, într-o Europă contemporană, astfel de detalii biografice sunt
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
sau a unor ghiduri care propun rețeta sigură a succesului în ziua de azi) și el se referă mai degrabă la anii de început ai capitalismului decît la realitatea contemporană. Scrie Monica Heintz: "Nu am întîlnit în interviurile mele nici o referire la valorile esteticii consumului (Bauman, 1998), la o viață echilibrată și nici un gînd despre lauda lenii (Russel, 1976) sau dreptul de a fi leneș (Lafargue, 1994). Etica muncii capitaliste (stilul occidental) înseamnă pentru majoritatea celor intervievați muncă intensă; pentru un
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
văzut aproape instantaneu trecuți la index (Mihail Villara, pseudonimul literar al fostului președinte al tineretului liberal, Mihail Fărcășanu, a reușit să părăsească țara înainte de instaurarea regimului comunist, a devenit un critic al acestuia la posturile occidentale de radio și, firește, referirile publice la persoana sa au fost interzise; Pavel Chihaia, după cum singur mărturisește într-o scrisoare către I. Negoițescu, a fost dat afară din slujbă, iar romanul i-a fost trimis la topit după ce a participat la o șezătoare național-țărănistă interzisă
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
același lucru cu privire la dascăli. Asemenea legi aplicate otova a mai scornit Ceaușescu: pensionarea actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu se referă la pensionarea înainte de termen a militarilor, de exemplu, sau a aviatorilor. Referirea le-ar fi ruinat argumentul principal, privind aplicarea nediferențiată a legii. Ministerul Educației i-a eliminat din CNADTU pe toți cei apropiați de 65 de ani. Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Gamă, urmați de olandezi în anii 1663 și în cele din urmă de către englezi prin anii 1795, devenind colonie engleză și țară independentă numai după cel de-Al Doilea Război Mondial. “INCREDIBILĂ INDIE” este logo-ul turismului Indian și face referire la extremele spectrului dintre cei foarte bogați și cei foarte săraci și asta o înțelegem numai văzând cu ochii noștri sărăcia, murdăria, mizeria și înghesuiala din marile metropole cum ar fi, spre exemplu, Bombay. Dar și faptul că au foarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu fapta în păcat și de toate faptele care duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
s-a lipit prin dragoste de viața de plăceri ca și când ele ar fi elemente constitutive ale vieții, a schimbat dragostea de Dumnezeu în dragoste față de materie<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Edit. Scripta, București, 1993, p. 94. footnote>. Când fac referire la urmările păcatului strămoșesc, Părinții spun că noi n-am primit (moștenit) călcarea poruncii, căci ea avându-și pricina în voia liberă, nu a primit-o nimeni în chip necesar, dar ni s-a transmis moartea, care e și necesară
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ci vorbesc de întrerupere de sarcină. De fapt este același lucru, însă întrerupere de sarcină este un cuvânt mai puțin dur decât cuvântul avort. Expresia de întrerupere de sarcină este mai puțin încărcată emoțional decât cea de avort, care face referire la o intervenție distructivă în procesul de dezvoltare a embrionului sau a fătului.<footnote Jean Jacques Amy, Interruption volontaire de grossesse, în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și cel născut și cel care este un fruct doar în germene.<footnote Tertulian, Apologeticul, IX, 8, trad. Eliodor Constantinescu, revizuită de David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. IBMBOR, București, 1981, p. 52. footnote> Făcând referire la vechii astrologi, Tertulian menționează că și aceștia socoteau nașterea omului începând cu zămislirea lui<footnote Tertulian, Despre suflet, XXV, IX, tradă, p. 296. footnote>. Prin urmare, Sfinții Părinți susțin că viața omului începe de la zămislirea lui, sufletul și trupul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Glafire la Facere, cartea a IV-a, 2, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 39, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 120. footnote>. La rândul său, apologetul creștin Tertulian, făcând și el referire la faptul că viața omului începe odată cu zămislirea și că sufletul și trupul nu încep să existe consecutiv, ci odată, spune: Am susținut tovărășia cărnii și a sufletului de la început, de la unirea semințelor înseși și până la completa dezvoltare a fătului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în Cartea Facerii, în care se spune că Adam și Eva, după păcat, temându-se și rușinându-se de Dumnezeu, încearcă să se ascundă de la fața Lui; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 28. footnote>. Pentru a exprima această relație de intimitate, Sfântul Grigorie de Nyssa numește de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la Filip. 2, 9 în privința imposibilității denumirii lui Dumnezeu și în Contra Eunomium (CE) 1.683, 2.587, 3.9.41. Pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera Contra Eunomium am consultat ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
p. 54. footnote>. Sufletul, învăluit în noaptea dumnezeiască, primește numai o anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut Langerbeck<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 322. footnote> face referire la ideile specifice teologilor gnostici din Alexandria, care susțineau în mod eronat cum că Dumnezeu este în esență cognoscibil, chiar dacă aceasta necesită un efort considerabil, și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de la El însuși cuvântul, nemaivorbind prin alții”<footnote Ibidem, col. 889C. footnote>), ceea ce se traduce prin cunoașterea energiilor divine necreate, în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote>. Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele se apropie fără a fi văzut. Pentru că, altfel, oare cum ar putea invizibilul să apară în noapte? Dar, El conferă sens prezenței
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
modul ei de manifestare însă, diferit de cel luminos, care formează specificul vieții îndumnezeite, credem că aceasta apare pe o treaptă mai de jos a vieții duhovnicești. footnote>, care constituie<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 35. footnote> calea de unire a sufletului cu Dumnezeu și de cunoaștere directă a Lui. Experierea acestei prezențe se face în mod intim, prin unirea sufletului cu Dumnezeu, pe care Sfântul Grigorie o
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care, căutând pe Dumnezeu, realizează că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. „Sufletul, ieșind după cuvântul Lui și căutând pe Cel neaflat, apoi chemând pe Cel neajuns de înțelesul numirilor, află de la păzitori că iubește
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în acest sens și de teoria origenistă care sublinia plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu - teorie respinsă de Sfântul Grigorie -, menționează: „Orice treaptă e punct de plecare pentru un nou suiș
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este omul” -, deoarece, în cazul lui Bach, după cum afirmă Anca Oroveanu în prima secvență de text, „modelul retoric presupune un anumit grad de exterioritate a stilului față de utilizatorul său”<footnote Această definiție a retoricului sună foarte familiar, mai ales în ceea ce privește referirea la starea lucrurilor în postmodernismul muzical, iar ipoteza Ancăi Oroveanu pare a fi cât se poate de plauzibilă: „ceva semnificativ îmi pare să se fi petrecut în această artă în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema stilului, indicând emergența unei concepții diferite
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la principiul organizării tonale. Reprezentative sunt, în esență, cele trei perioade mediene, în care compozitorul își formulează și își implementează principiile „revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă în trei perioade, fiecare purtând ca titulatură (a) fie referirea la apartenența etnică a imagisticii și expresiei (cele trei balete ale perioadei ruse), fie, precum în cazul lui Schönberg, denumirile legate de (b) aspectul estetic asumat - neoclasicismul perioadei a doua -, sau (c) aspectul tehnicii adoptate - atonalismul ultimei perioade de creatie
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tot mai precisă a termenilor periodizanți, dar și separarea acestora de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină ambele funcții - de indicatori cronologici-istorici, precum și, cu un sens mai slab, de indicatori stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
precum și, cu un sens mai slab, de indicatori stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel, dacă muzica lui Johann Sebastian Bach este definibilă univoc drept muzică barocă (a Barocului), muzica lui Ludwig van Beethoven se identifică drept
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și atunci, referirea la argumentul mimetic ar putea reprezenta o explicație plauzibilă, mimetismul fiind cauzat prin fenomenul de iradiere din direcția unei culturi mai mari, mai vechi și, în virtutea acestui fapt, mai consistente și mai puternice, înspre culturi de dimensiuni mai mici, mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]