1,482 matches
-
studenții erau învățați în universități cum să învețe a fost transformat în cel puțin două aspecte: 1. impunerea unei noi puteri „disciplinare” asupra studenților prin sistemul de supraveghere și prin măsurarea exactă a performanțelor supuse examinării. Individul devine astfel imaginea reflectată a propriilor performanțe exprimate numeric în note; 2. impunerea unei noi și benefice puteri a cunoașterii. Prin oglindirea cunoașterii și a sinelui din perspectiva celor trei practici, cel ce învață începe să se manifeste ca producător de cunoaștere într-un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
etc. depind în bună măsură de capacitatea de a duce aceste reforme la nivel de procese și practici profesionale cotidiene. E nevoie de o nouă viziune asupra învățării, fundamentată teoretic și metodologic, înțeleasă și acceptată de practicienii din sistem și reflectată corespunzător în programele de formare inițială și continuă a personalului din învățământ. Modelarea unei astfel de viziuni ar însemna, în fond, crearea unei perspective în legătură cu ceea ce ar trebui să fie școala românească în viitor. O viziune care a lipsit și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
luat naștere b. nuvelistice, fie prin evoluția de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
produsul istoric al vieții În cetate și, În decursul timpului, ele vor da naștere, În mod firesc, unor sentimente colective de identitate, comune tuturor membrilor aceleiași cetăți. Acestea sunt sentimentele naționale din societățile moderne, formă a identității colective a indivizilor, reflectată atât În planul conștiinței morale a individului, cât și În planul conștiinței colective a comunității umane respective. Este sentimentul apartenenței și al identificării omului cu Cetatea. De acestea va depinde atât destinul omului, cât și cel al cetății sale. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare cu care se confruntă adesea familiile în care există cel puțin un băutor, în cheltuielile pe care o anumită țară trebuie să le facă pentru asistența medicală și psihosocială a alcoolicilor, pentru monitorizarea, prevenirea și reducerea fenomenului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
permisivi la notare cu elevii buni; - în timpul orelor sunt întrebați cu precădere cei buni la învățătură dacă au înțeles materia predată, cei slabi renunțând la solicitarea ajutorului profesorilor chiar dacă nu au înțeles. Există o anumită separare a elevilor în „buni-răi”, reflectată chiar de modul în care sunt așezați sau se așază singuri în bănci. Dacă în școala din Bacău elevii au fost așezați de către profesori, unii elevi slabi ajungând în ultimele bănci, dar fără a putea considera aceasta o regulă generală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în scoarța cerebrală, formând astfel stereotipul dinamic al fenomenelor de acomodare ce se dezvoltă în nervi și centrii nervoși. b) Senzațiile vizuale - sunt de lumină și culoare. Omul percepe obiectele colorate într-o nuanță cromatică ce corespunde lungimilor de undă reflectate: dacă obiectul absoarbe toate undele, este văzut negru, dacă le reflectă pe toate, este văzut ca fiind alb, dacă le reflectă selectiv, este văzută una dintre cele șapte culori ale spectrului. În educația fizică și sportivă, particularitățile vederii culorilor și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
timp între fazele identice ale undelor sonore care pătrund în urechi. d) Senzațiile kinestezice, numite și musculo-articulare, ne informează despre mișcarea și poziția diferitelor părți ale corpului. Alături de senzațiile de echilibru, cele kinestezice alcătuiesc grupa senzațiilor proprioceptive, în care sunt reflectate excitațiile produse în interiorul organismului și în special în mușchi. În timpul efectuării mișcărilor, simțul kinestezic ne informează permanent despre caracterul lor, oferind scoarței posibilitatea să comande următoarele acțiuni. După M. Epuran (1976), simțul kinestezic informează scoarța despre: poziția părților corpului - permite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
n-a obosit de tot, nu s-a oprit. A găsit în calea lui o fântână, acolo s-a dat jos de pe cal și a scos din fântână, o găleată de apă. Când s-a uitat în apă, a văzut reflectată pe fata frumoasă în spatele lui și s-a întors spre ea. -Eu m-am îndrăgostit de tine, i-a spus regele, ai părul ca spicul de grâu, ochii de azur și o minte ascuțită, dar nu am ce face, sunt
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ar fura chipul, de teama acestui dublu care li s-ar opune și i-ar domina prin încremenire hieratică. Dintre diferitele mijloace ale dedublării, oglinda are o prezență "naturală", ea nu reține imaginea, ci o eliberează după simpla voință a reflectatului, reflectarea ei este mobilă. Ea este, totodată, în sens mecanic, reproducătoarea cea mal fidelă, creând cunoscuta iluzie (în cazul animalelor ori al copiilor până la o anumită vîrstă) a două corpuri diferite față în față. Tocmai sesizarea identității lor semnalează prezența
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și Eminescu de altfel, un cuvânt care, în acest înțeles strict, a devenit un arhaism, rămas doar cu o semnificație religioasă ori una tehnic-comportamentală (iconografie, iconoclastie, iconoscop etc.): icoană. Conotația originară era însă fertilă, acordând imaginii detașarea transcendentă față de obiectul reflectat, evidențiindu-i întoarcerea privirii: "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, / Vuluptuos joc de icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea" (Epigonii). PRIVITORUL. La fel ca în procesul cunoașterii, în cel al
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bănuială. Domnișoara Gruner este În salonul vizitatorilor. — Stau puțin În picioare, spuse Sammler, nefiind invitat să ia loc. Erau multe flori, coșuri cu fructe, cutii de bomboane, bestselleruri. Televizorul mergea, fără sunet. Asistenta asculta cu o cască În ureche. Lumina reflectată juca pe perete, În spatele patului. Mâinile lui Elya erau Întinse de-a lungul corpului cu palmele În jos, ca și cum se aranjase simetric Înainte să Îl fure somnul. Mâinile păroase erau curate, puternice, venoase, cu unghii lustruite. Unghiile aveau același luciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pe ea însăși în vileag, dedicând două capitole propriei depresii și planurilor de sinucidere. Totul era acolo, cu excepția lui Mike. El nu era pomenit în roman absolut deloc. Jina s-a văzut în oglinda din spatele lui. Până și imaginea ei reflectată era micuță. Părul negru i se arcuia într-un onduleu peste ochiul stâng, oprindu-se abrupt în dreptul bărbiei, acolo unde era retezat în linie dreaptă, ca malul unei ape. Jina nu-și schimbase tunsoarea de paj încă din liceu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mine acasă nu... pînă la urmă. Adevăratul autobuz a luat-o din loc. Fereastra a devenit din nou oglindă Întunecată. Silueta femeii se reflecta exact În locul În care bătuseră farurile. Cum parte din lumina de pe stradă acoperea ceva din imaginea reflectată, nu puteam fi prea sigur, dar aveam impresia că mă studiază atent. GÎndindu-mă mai profund, nu-mi s-a părut deloc anormal. Găseam că e chiar firesc să dorească să mă observe. Un zăpăcit stîngaci care-și golește conținutul buzunarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de balustradă și, după o clipă, batista din mâna lui unduia în vânt, imaculată pe cerul albastru. Explodă muzica flautelor și a orgii hidraulice. Mulțimea amuți. Valerius inspiră profund. Sosise clipa. Inima îi bătea cu putere. O rază de soare reflectată de plăcuța metalică de pe umărul lui Flamma îl orbi, trecând prin micile orificii ale coifului. Nu mai văzu nimic. Nu-și zărea adversarul și înghiți în sec, îngrozit, căci simțea deja tridentul lovindu-i spatele... Instinctiv, își trase pieptul înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
AURORA AGHEORGHIESEI II.2. Reflexia sunetelor Ajungând la suprafața de separare dintre două medii, unda sonoră, ca orice undă elastică, este parțial reflectată, o altă parte fiind transmisă în cel de al doilea mediu. În acest fel, intensitatea sunetelor reflectate este, de obicei, mai mică decât a sunetului incident. Un fenomen natural foarte cunoscut, consecință a reflexiei sunetului, este ecoul. Acesta constă în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
AURORA AGHEORGHIESEI II.2. Reflexia sunetelor Ajungând la suprafața de separare dintre două medii, unda sonoră, ca orice undă elastică, este parțial reflectată, o altă parte fiind transmisă în cel de al doilea mediu. În acest fel, intensitatea sunetelor reflectate este, de obicei, mai mică decât a sunetului incident. Un fenomen natural foarte cunoscut, consecință a reflexiei sunetului, este ecoul. Acesta constă în faptul că, producând un sunet de durată scurtă în fața unui obstacol (perete, deal etc.) în anumite condiții
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Un fenomen natural foarte cunoscut, consecință a reflexiei sunetului, este ecoul. Acesta constă în faptul că, producând un sunet de durată scurtă în fața unui obstacol (perete, deal etc.) în anumite condiții se aude și sunetul reflectat de obstacol. Pentru ca sunetul reflectat să fie perceput distinct (ca ecou) el trebuie să ajungă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului inițial. Senzația auditivă produsă de sunetul inițial persistă în ureche cel puțin o zecime de secundă, astfel că sunetul reflectat va fi perceput
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
obstacol. Pentru ca sunetul reflectat să fie perceput distinct (ca ecou) el trebuie să ajungă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului inițial. Senzația auditivă produsă de sunetul inițial persistă în ureche cel puțin o zecime de secundă, astfel că sunetul reflectat va fi perceput ca un ecou doar dacă ajunge la ureche după un interval de cel puțin 1/10 secunde față de primul. Pentru un sunet foarte scurt, distanta până la obstacol trebuie să fie de cel puțin 17 m, deoarece sunetul
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
timpul după care sunetul produs pe un vas la suprafața mării se reîntoarce sub formă de ecou în urma reflexiei pe fundul mării. În cazul în care distanta la peretele reflectător este mal mică decât distanța minimă pentru producerea ecoului, sunetul reflectat va sosi înainte de încetarea senzației auditive a sunetului direct, producând o prelungire și o întărire a acestuia. Fenomenul poarta numele de reverberație. Daca sunetul reflectat este perceput aproape concomitent cu cel direct, fenomenul de reverberație devine foarte util, deoarece produce
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
care distanta la peretele reflectător este mal mică decât distanța minimă pentru producerea ecoului, sunetul reflectat va sosi înainte de încetarea senzației auditive a sunetului direct, producând o prelungire și o întărire a acestuia. Fenomenul poarta numele de reverberație. Daca sunetul reflectat este perceput aproape concomitent cu cel direct, fenomenul de reverberație devine foarte util, deoarece produce o întărire a senzației auditive, fără a produce și deformarea sunetului direct. Un alt exemplu de reflexie multiplă se întâlnește în Baptisteriul domului din Pisa
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mărilor. În esență, procedeul este același ca si ÎB cazul folosirii sunetelor obișnuite, prezentând însă avantajul fasciculelor dirijate. De asemenea, se pot produce semnale foarte scurte, ceea ce întărește precizia măsurării intervalului de timp dintre producerea sunetului direct și înregistrarea celui reflectat. II.4. Calitățile sunetului Sunetul prezintă trei calități distincte. Acestea sunt: înălțimea, intensitatea, timbrul. a) înălțimea unui sunet reprezintă calitatea acestuia de a fi mai profund sau mai acut. Înălțimea sunetului permite clasificarea notelor muzicale în note muzicale joase sau
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Tocmai când termina de vorbit în oglindă, văzu ușa deschizându-se. Dar e încuiată, se gândi el speriat și se întoarse repede. Ușa era în continuare bine închisă și zăvorâtă. Nedumerit, Vultur-în-Zbor se uită iar în oglindă. Acolo, în imaginea reflectată, ușa se deschidea încet. Cineva intra. Auzi o voce amară, dar recognoscibilă. — Bună, frățioare. Silueta Prepelicarului pătrunse în încăperea reflectată în oglindă. Vultur-în-Zbor simți cum o sudoare rece îl năpădește din cap până-n picioare. Spectrul Prepelicarului înaintă puțin în „încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
del Ángel și strada Santa Ana, mi se făcu inima cît un purice. Ca Întotdeauna, Fermín nu se Înșelase. Destinul mă aștepta În fața librăriei, purtînd o rochie din lînă cenușie, pantofi noi și ciorapi de mătase și studiindu-și imaginea reflectată În vitrină. — Tata crede că sînt la slujba de la ora douăsprezece, zise Bea fără să-și desprindă privirea de la propria imagine. — E ca și cum ai fi. Aici, la mai puțin de douăzeci de metri, În biserica Santa Ana, o țin non-stop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
despre un iubit pierdut în întunericul nopților liliachii de mai, cu păsările obosite frânte-n poartă.Sufletele nu mai pot culege visul și îl descarcă, fragil, ca pe un sfărâmicios obiect pe la colțurile străzilor, să-l cumpere trubadurii cu imaginea reflectată orbitor în peretele translucid al vieții. Un glas cutremurat, ca o salcie tânguitoare, îmi susură vorbe de alint în care nu am crezut când trebuia, și-n care aș crede dacă nu ar fi rostite. Pământul încă mai jelește stâlpii
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]