2,274 matches
-
important decât primul, mai ales atunci când are loc un schimb simpatetic (adică unul bazat pe un transfer de energie pozitivă). Μ Există două feluri de răutate: una de tip reacțional, care este episodică, manifestându-se, de exemplu, ca un răspuns reflex la răutatea altuia, și o răutate congenitală (sau de structură psihică), ce exprimă o plăcere a celui În cauză de a face rău altuia. Se cuvine, prin urmare, să nu-i tratăm pe unii ca fiind mai răi decât sunt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că l-am putea vedea mâine etc. Desigur, și un om aflat Într-o situație critică, ce-l face să fie cuprins, de exemplu, de panică, de furie, de frică etc., poate răspunde după modelul psihologiei animale, adică În mod reflex, nedeliberat. Totuși omul normal și civilizat, chiar și atunci când se află sub presiunea unor stări de afect (adică a unor emoții violente, cum este, de exemplu, cea de furie), reacționează cel puțin printr-un moment de ezitare, care Întârzie transpunerea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
află sub presiunea unor stări de afect (adică a unor emoții violente, cum este, de exemplu, cea de furie), reacționează cel puțin printr-un moment de ezitare, care Întârzie transpunerea impulsului sau a stării de afect În acțiune de tip reflex. Desigur, această amânare sau suspendare a unei dorințe presante sau a unui act impulsiv este direct proporțională cu un anumit nivel de evoluție culturală și morală a sistemului personalității fiecăruia, care nu va accepta orice soluție de răspuns (de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Conceptul, II, 151-158; Dobrescu, Foiletoane, 91-97; Ștefănescu, Jurnal, 166-168; Popescu, Cărți, 52-54; George, Sfârșitul, III, 318-320; Zaciu, Cu cărțile, 181-186; Culcer, Serii, 16-20; Grigurcu, Critici, 255-271; Felea, Prezența, 32-41; Paleologu, Alchimia, 88-95; Grigurcu, Între critici, 178-194; Pop, Lecturi, 119-124; Gheorghiu, Reflexe, 153-159; Cristea, Modestie, 232-239; Ștefănescu, Dialog, 178-185; Moraru, Textul, 21-29; Iorgulescu, Prezent, 151-169; Martin, Singura critică, 181-202; Ștefănescu, Prim-plan, 279-285; Tihan, Apropierea, 128-132; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 243-249; Cornel Ungureanu, Nicolae Manolescu între cronica literară și jurnalul politic, O
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
tot cu mîna relaxată conturați-vă interiorul picioarelor, apoi spre exterior la șolduri spre lateralele corpului pînă sus la subraț, și apoi din nou În jos spre cutia toracică. Refaceți acest traseu de Încă două ori. 6. Atingeți ușor punctele reflexe neuro-limfatice ale splinei de sub sîni, În aceeași linie cu sfîrcurile voastre și apoi În jos peste o coastă pentru aproximativ zece secunde În timp ce respirați adînc (vezi Figura 2-5, PAGINA 54). 7. Alunecați degetele Înspre punctele de acupunctură ale splinei de pe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
STIMULA PRODUCȚIA DE ESTROGEN 1. Calmați meridianul rinichiului (vezi pagina 146) 2. Presați punctele de Întărire a meridianului rinichiului 3. Întăriți meridianul splinei (vezi pagina 132) Realizați această rutină de două sau de trei ori pe zi. 1. Masați punctele reflexului suprarenal timp de două respirații adînci 2. Presați punctele neurovasculare de pe tîmple și cele din spatele genunchiului timp de patru respirații adînci pe o parte și apoi repetați pentru cealaltă parte. Realizați această rutină de două sau de trei ori pe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Al doilea rond, 154-163; Culcer, Citind, 41-48; Raicu, Practica scrisului, 364-369; Iorgulescu, Scriitori, 302-304; Ruja, Valori, 109-111; Alboiu, Un poet, 160-161; Mihăilescu, Conceptul, II, 143-146; Cristea, Faptul, 338-343; Negoițescu, Alte însemnări, 142-145; Felea, Aspecte, II, 90-93; Iorgulescu, Critică, 228-232; Gheorghiu, Reflexe, 110-113; Dobrescu, Foiletoane, III, 173-181; Sorescu, Ușor cu pianul, 131-142; Iorgulescu, Prezent, 287-290; Martin, Singura critică, 201-215; Ștefănescu, Prim-plan, 254-261; Radu, Pagini, 86-88; Piru, Critici, 268-271; Dan C. Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
care noi ne însușim lumea determină și modelează fluxul gândirii, putând duce la ceea ce se numește gândirea automată (automatic thoughts); - gândire automată înseamnă că ea se desfășoară în cea mai mare parte în afara controlului conștient al individului, este mai degrabă reflexă și nu apare sub forma unui raționament logic articulat. (În literatura clasică de psihologie există termenul „automatisme de gândire”, foarte apropiat celui de față, dar „gândire automată” este mai larg și mai operant); - produsele cognitive ale gândirii automate (concluzii, atribuiri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Teodor Vârgolici, Contribuții istorico-literare, RMB, 1981, 11 331; Dana Dumitriu, „Ispita istoriei”, RL, 1981, 17; Nicole Manolescu, G. Călinescu (aproape inedit), RL, 1986
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
instinctelor și a comportamentului, aberațiile acestora, precum și măsurile de psihoigienă care se impun în vederea dirijării lor adecvate sau a corectării lor, în cazurile în care apar tulburări ce amenință sănătatea mintală a individului. Instinctele grupează pulsiunile, trebuințele, tendințele, totalitatea actelor reflexe automate și inconștiente cu care individul se naște și care poartă amprenta tipului caracterial al personalității acestuia. S. Freud pune instinctele la baza vieții psihice, acordând cea mai mare importanță instinctului sexual. A. Adler vorbește despre tendințele sau instinctele orientate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acoperire etc. Ele sunt susținute de „obiectele de consum” de o mare varietate și abundență. Persuasiunea, ca „repetare” invariabilă a „îndemnului/invitației” de a utiliza, de a alege, de a prefera „ceva” anume, dezvoltă printr-un mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai multe feluri: inconștient și subit la epileptici, conștient și subit la melancolici și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va purta mănuși chirurgicale și este obligatoriu acordul pacientei): a) se pun în tensiune mușchii diafragmei urogenitale prin apăsare în jos și îndărăt; întindrea cu putere în jos a acestei musculaturi (strech reflexul) determină un reflex miotatic de întindere (contracția reflexă a mușchilor planșeului pelvin); b) pacienta fiind în poziție ginecologică, se introduc profund indexul și mediusul în vagin, îndepărtându-le apoi: se fac contracții împotriva rezistenței timp de 6 sec, cu pauze de 12 sec, 3 serii a câte 20
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
folosirea produselor bogate în celuloze dure de tipul leguminoaselor uscate ce oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază alimentele străbat faringele, iar orificiul superior al laringelui (glota
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
cunoaștem prezența actuală a unui obiect exterior prin intermediul modificărilor pe care acest obiect le imprimă organelor noastre senzoriale (A. Porot). Percepția este o sinteză psihologică extrem de complexă care necesită cooperarea diverselor date senzoriale. Excitația senzorială declanșează o serie de reacții reflexe, cu caracter inconștient, provocând senzații particulare din care se va constitui „întregul perceptiv”. Ea presupune și o participare mnezică, ideativă și afectivă. Percepția oferă aspecte psihopatologice extrem de complexe și interesante, care sunt frecvent întâlnite în cursul tulburărilor psihice. Tulburările de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unui ecou, a gesturilor, acțiunilor (ecopraxie), mimicii (ecomimie), limbajului (ecolalie), scrierii (ecografie). Tulburările de voință Voința, proces psihic apropiat de activitatea motorie, dar și de caracter, desemnează formele de motricitate plasate sub controlul sistemului vieții de relație, neavând nici caracter reflex și nici automat. Voința reprezintă capacitatea de decizie liberă și ferm orientată în direcția realizării unui scop propus, dincolo de orice fel de obstacole. Capacitatea acesteia este de a preveni conflictele și de a reuși în acțiunile pe care individul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arhetipurilor, I-III, București, 1982-1987, Umbra copacului, Tel Aviv, 1994; Destinul poetului, București, 1996; Stele regale (Portrete astrologice), București, 1997; [Versuri], AMI, 290-297. Traduceri: Franck Geerk, Frumoasa Petra, București, 1988; Sandu David, Timp fără trup, București, 2003. Repere bibliografice: Piru, Reflexe, 155-159; Ulici, Prima verba, I, 248-249; Ștefan Cazimir, „Trei poeți preeminescieni”, LCF, 1978, 15; Doina Uricariu, Redefiniri preeminesciene, LCF, 1978, 15; Valeriu Cristea, Creație și influență, RL, 1978, 20; Doina Uricariu, Un eseu despre Eminescu, LCF, 1979, 29; Șerban Cioculescu
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
care le face pot fi contradictorii, absurde sau un nonsens. În replică, iată un gând a lui Kierkegaard: „Din cel ce niciodată nu poate uita, nici nu se va naște vreodată ceva!”. Neprelucrarea trecutului nu a determinat niciodată în mod reflex și repetarea acestuia, care nici n-ar fi o problemă prea mare, întrucât nu se pot repeta decât faze sau secvențe, ci un lucru mult mai grav: prelungirea lui. S-a crezut în psihologie că repetarea este mama învățăturii; în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un set de oportunități care favorizează apariția și dezvoltarea în condiții optime a unor seturi de deprinderi și achiziții cognitive. J. Piaget distinge pentru dezvoltarea cognitivă urmatoarele stadii și substadii: - stadiul senzorio-motor (al inteligenței preverbale) - 0-2 ani: trecerea de la activitatea reflexă la apariția intenționalitații - 0-8/9 luni; trecerea de la intenționalitate la reprezentare - 8/9 luni-2 ani. - stadiul preoperațional - 2-11/12 ani: substadiul gândirii simbolice - 2-4 ani; substadiul gândirii preoperatorii: al intuiției simple (4-5/6 ani) și cel al intuiției articulate (5
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
discromatopsia pentru albastru (apare mai rar). 6. Eficiența vizuală - desemnează capacitatea de prelucrare, integrare și activare a stimulilor vizuali la nivel central în raport cu anumiți factori intelectuali, motivaționali, aptitudinali etc. Aceasta depinde de toți indicii funcționali ai vederii și de interacțiunea reflex‑condiționată a analizatorilor, realizată prin procesele cognitive superioare. Creșterea eficienței vizuale poate fi evidențiată, printre altele, prin: - creșterea distanței de recunoaștere a unor obiecte sau imagini; - consolidarea vederii de aproape (la distanța optimă de citire); - optimizarea indicilor funcționali ai vederii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
controlul și funcționarea mecanismului neuromuscular; la nivelul sistemului nervos central își au originea și procesele psihice care, datorită particularităților funcționale ale structurilor nervoase cerebrale, ajung să influențeze semnalele nervoase transmise către efectorii din sistemul muscular, controlând astfel motilitatea voluntară sau reflexă (așa se explică de ce suntem mai agitați sau mai relaxați în anumite situații, de ce reacționăm aproape instantaneu prin mișcări de orientare în spațiu sau de adaptare la un scop, de ce în situațiile cu mare încărcătură afectivă avem unele gesturi necontrolate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de până la 5 ani și care trebuie avute în vedere în depistarea precoce a tulburărilor din sfera psihomotricității. Principalele caracteristici ale normalității ar putea fi rezumate astfel: - 0‑4 săptămâni: mișcări fără scop, fără un efect anumit, fiind puternic subordonate reflexelor tonice primitive de postură; reușește sau nu să întoarcă într‑o parte capul, are pumnii strânși; reflex Moro1 activ, reflex de agățare, de pășire, de prindere - prezente; reflexul Landau 2 absent - nu‑și menține poziția când este susținut; absența controlului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]