3,182 matches
-
de fotbal pot fi responsabile pentru diferențele cognitive dintre fotbaliști și cei care nu practică acest sport. „Sarcinile care presupun ca subiectul să se îndepărteze de țintă necesită răspunsuri voluntare specifice, în timp ce deplasarea spre țintă este mai curând un răspuns reflexiv. Credem că loviturile care provoacă traumatisme cerebrale minore pot provoca schimbări ale anumitor funcții cognitive”, a declarat Serrano. Acum, specialiștii susțin că tehnica utilizată de ei în acest studiu ar putea reprezenta un mijloc de identificare a posibilelor tulburări neuronale
Fotbaliștii, expuși la leziuni ale creierului. Vezi motivul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75290_a_76615]
-
masiv pe care televiziunile îl acordă morții lui Florin Cioabă. ”Ați văzut audiențele? Vă spun eu că alergarea mortului, țiganii agramați, pirandele și vrăjitoarele au făcut audiență. Iar televiziunile din România funcționează după principiul oferim orice vomă se consumă. Observați reflexivul. Da, pe editori nu-i interesează cine consumă. Ei se uită pe niște cifre și dacă subiectul face audiență abuzează de el până când nu se mai face audiență. Abia atunci spun și ei că e prea mult, că nu e
Pătraru: De ce se plimbă televiziunile după un țigan mort by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75376_a_76701]
-
câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
Roberto Saviano apărut în 2006 realizează o vedere în secțiune asupra unui fenomen care apare apoi detaliat statistic abia la sfârșit: Camorra, mafia napolitană. Suntem departe de La piovra (1984), celebrul serial al lui Luigi Perelli și Damiano Damiani cu permanent reflexivul comisar Corrado Catani, un romanț polițienesc cu parfum de telenovelă și femei frumoase și triste, cu gesturi votive deturnate civic și crudități servite ca la carte. Nici romanța din The Godfather al lui Francis Ford Coppola cu mafioți ca niște
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
această latură a personaltății lui Valéry, Livius Ciocârlie se (re)găsește, inevitabil, pe sine, pentru că tocmai elementele secundare, nesemnificative din punctul de vedere al Spiritului întors asupra lui însuși (viața, moartea, pasiunile, nevoile, neliniștile etc.) reprezintă obiectul interesului său (auto)reflexiv: "Tocmai fleacurile le aspir. Dacă mă pasionează ceva, e tocmai viața. ŤProstiileť din care e făcută - banale, comice, tragice -, trecute în regim de gratuitate. Haosul ei" (pp. 104-105). Privit dintr-o asemenea perspectivă, Pornind de la Valéry este jurnalul spiritual al
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
de-a capta vibrațiile vieții noastre lăuntrice: "Orice frază generală, imprecisă, are ceva muzical. Ea provoacă fantezii filosofice - fără să ducă la apariția vreunei succesiuni determinate de idei filosofice sau a vreunei idei filosofice particulare". Pentru a-și extinde sinecdoca reflexivă printr-o largă acoladă existențială: "Poezia lirică este corul în drama vieții - lumea. Poetul liric este un cor alcătuit armonios din tinerețe, bătrînețe, bucurie, simpatie și înțelepciune". La rîndu-i, emulul român al autorului Diotimei își varsă asocierile vizionare, cu tonalitate
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
creștinești. De la Burta înstelată (2005) la Inima de diamant (2006) și de la aceasta la recentele Poeme amniotice, se observă efortul poetului de a găsi o combinație cât mai bună între organicitatea viziunii și productivitatea utilizării ei, îndrăzneală imaginativă și retractilitate reflexivă, blasfemie și psalm. Volumul nou se deschide printr-o dedicație ("Mamei mele, Ioana, care de patruzeci de zile nu mai locuiește doar în lumea aceasta") care va da, inevitabil, greutate și gravitate existențială versurilor ce urmează. Jocurile de cuvinte, bufoneriile
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
care arată simplu din față poate avea spatele de un efect dramatic" (cosmopolitan.ro). Și derivarea se manifestă puternic în jargonul modei. O creație stranie mi se pare verbul a se accesoriza (cu...), derivat de la accesorii și a cărui construcție reflexivă imită probabil verbele din aceeași sferă semantică (a se îmbrăca, a se încălța etc.). Din păcate, accesorii e un termen destul de tehnic, astfel încât verbul însuși sugerează o nedorită analogie între persoană și mașină: "Cu ce mă îmbrac? cum mă asortez
Limbajul chic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7341_a_8666]
-
în ultimul deceniu. La acestea din urmă se adaugă Subteranele Fundației, o plachetă ce continuă originalul proiect cu Anselmus din Canterbury: figură istorică extrasă din contextul ei și făcută să participe, ca un confesor și un interlocutor ideal, la poezia reflexivă a lui Ștefan Ioanid. Cu o notă de pedanterie, autorul face într-o pagină introductivă o listă a personajelor ce-i traversează cartea: "Pentru cine nu a citit ultimele două cărți ale mele, precizez că Anselmus s-a născut în
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
ultima, fundamentala condiție de autor. Stilul rămîne primordial: Ťevoluția unui spirit este în primul rînd stilisticăť. Breban nu este un stilist nativ, ci unul construit. El devine ceea ce este: un nordic. Sudicii au limba, nordicii au problemele. Natura sa e reflexivă. Gîndirea îi modelează expresia. În termenii săi, gîndirea e stăpînul, maestrul, iar expresia, sclavul, ucenicul." Recomandăm cititorilor tot articolul. Declinul unei literaturi Am primit la redacție revista AlkEmie. Revue semestrielle de littérature et philosophie, numărul 2 din noiembrie 2008. Deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
impresioniștii mai vechi sau mai noi, în vreme ce în descendența lui Andreescu se aliniază caracterele severe, sensibilitățile sobre și temperamentele melancolico-meditative, de la Pătrașcu pînă la Ghiață și la Bernea. Undeva la mijloc, cu disponibilități egale pentru expresia exuberantă și pentru recluziunea reflexivă se situează Ștefan Luchian, a cărui capacitate de a acoperi zone de expresie și de sensibilitate diferite este aproape nelimitată. Dar această schemă, deși lesne de urmărit ca principiu cît și ca manifestări concrete nu acoperă pînă la capăt plaja
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
chiar dacă viața, în noua sa ipostază, aduce cu o alunecare bezmetică la suprafața lucrurilor. Totul e să fii trimis mai departe, totul e să nu te oprești. Dacă te oprești, apare pericolul de a cădea pe gînduri, de a deveni reflexiv, caz în care problemele de conștiință sunt inevitabile. Iar noua paradigmă culturală nu rabdă problemele de conștiință, tribulațiile și frămîntările meditative, adică timpii morți, intervalele golite de acțiune, pe scurt viața în spirit. A fi reflexiv e condiția sigură a
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
gînduri, de a deveni reflexiv, caz în care problemele de conștiință sunt inevitabile. Iar noua paradigmă culturală nu rabdă problemele de conștiință, tribulațiile și frămîntările meditative, adică timpii morți, intervalele golite de acțiune, pe scurt viața în spirit. A fi reflexiv e condiția sigură a ratării. E ca și cum întreaga omenire începe să sufere de un sindrom de hiperactivitate ale cărui simptome sunt: neputința de a sta locului, de a privi în gol, de a fi meditativ, de a gusta pe îndelete
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
spre cele mai diverse modalități poetice ale modernității. "Conștiința pluralității valorilor" (Gh. Grigurcu) e însoțită, în cazul lui Doinaș, de o perfectă racordare la poeticile modernității, înțelese în spiritul lor originar, prin intermediul unei voințe de rigoare care e constitutivă spiritului reflexiv al poetului și teoreticianului cerchist. Viziunea asupra limbajului este una orfică, eseistul atribuind cuvântului o amplitudine vizionară și o finalitate mitopoetică: Când la întrebarea nietzsceiană: ŤCine vorbește?ť, un Michel Foucault răspunde: ŤCuvântul vorbeșteť, funcția mitopoetică este implicit afirmată; mai
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
elaborarea în colaborare a resurselor educaționale; Utilizarea rețelelor profesionale de colaborare pentru a explora și a reflecta asupra noilor practici și metode pedagogice; Utilizarea rețelelor profesionale de colaborare ca sursă pentru propria dezvoltare profesională. Art. 6. (1) Competența 1.3. Practici reflexive presupune ca profesionistul în educație: Să reflecteze la nivel individual și colectiv, să evalueze critic și să dezvolte în mod activ practicile pedagogice digitale proprii și din comunitatea educațională. (2) Listă de activități specifice acestei competențe: Reflecția critică asupra propriei
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
părinții și cu alte părți interesate. Contribuie la elaborarea și îmbunătățirea strategiilor de comunicare, prin colaborare. Colaborare profesională Utilizarea tehnologiilor digitale pentru colaborare cu alți profesori, pentru împărtășirea și schimbul de cunoștințe și experiență și pentru inovarea practicilor pedagogice. Practici reflexive Reflecția la nivel individual și colectiv, evaluarea critică și dezvoltarea practicilor pedagogice digitale proprii și din comunitatea educațională, în mod activ. Dezvoltare profesională continuă folosind tehnologii digitale. Utilizarea surselor și resurselor digitale pentru dezvoltarea profesională continuă. Selectarea resurselor digitale Identificarea
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
tehnologiilor digitale pentru a facilita practicile inovatoare Utilizez comunitățile digitale pentru a ajuta alți profesori să își dezvolte competențele digitale și pedagogice. Utilizez comunitățile digitale pentru a colabora cu colegii la elaborarea de practici pedagogice inovatoare. 29 Competența 1.3. Practici reflexive Reflecția la nivel individual și colectiv, evaluarea critică și dezvoltarea în mod activ a practicilor pedagogice digitale proprii și din comunitatea educațională A1 A2 B1 B2 C1 C2 Progres Afirmații privind nivelul de competență Progres Afirmații privind nivelul de competență
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]
-
omului* Baia Mare română IF 120 50 27 Teologie Teologie creştină şi spiritualitate europeană Baia Mare română IF 120 50 28 Studii culturale Etnoturism/ Etnologia şi turismul cultural Baia Mare română IF 120 150 29 Arte vizuale Valorile plastice și reflexive ale imaginii în pictura contemporană Baia Mare română IF 120 50 * *) Programele de studii universitare de master din structura instituţiei de învăţământ superior încadrate de ARACIS în categoria masterat de cercetare *) Programele de studii universitare de master din structura instituţiei
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
pentru protecția mediului“ urmărește formarea și consolidarea unor competențe de viață, utile în devenirea copiilor și tinerilor ca cetățeni activi, responsabili, cu valori comune europene. Opțional își propune să evidențieze, să sensibilizeze și, prin învățare, să determine la elevi atitudini reflexive față de acțiunea factorilor poluanți asupra tuturor organismelor dintr-un mediu de viață, subliniind efectele acestor factori, importanța protejării și conservării mediului în condițiile globalizării, precum și acționarea în acest sens la nivel individual, de grup și/sau la nivelul comunității
ORDIN nr. 3.446. din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253706]
-
urmare, reglementarea cenzurată anterior de Curtea Constituțională permitea judecătorului să se conducă după conștiința sa, care, spre deosebire de convingere (aceasta implicând certitudine, siguranță), presupune un sentiment intuitiv pe care ființa umană îl are despre propria existență, deci o cunoaștere reflexivă în legătură cu situațiile și lucrurile din jurul său. Or, o astfel de convingere bazată pe o cunoaștere reflexivă se caracterizează prin variabilitate, fiind, practic, o determinantă personală a judecătorului, fapt incompatibil cu actul de înfăptuire a justiției, pentru că
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
convingere (aceasta implicând certitudine, siguranță), presupune un sentiment intuitiv pe care ființa umană îl are despre propria existență, deci o cunoaștere reflexivă în legătură cu situațiile și lucrurile din jurul său. Or, o astfel de convingere bazată pe o cunoaștere reflexivă se caracterizează prin variabilitate, fiind, practic, o determinantă personală a judecătorului, fapt incompatibil cu actul de înfăptuire a justiției, pentru că, din momentul în care probele administrate resping posibilitatea condamnării unei persoane, judecătorul nu poate soluționa cauza după propria conștiință
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
Drepturile omului* Baia Mare română IF 120 50 27 Teologie Teologie creștină și spiritualitate europeană Baia Mare română IF 120 50 28 Studii culturale Etnoturism/Etnologia și turismul cultural Baia Mare română IF 120 150 29 Arte vizuale Valorile plastice și reflexive ale imaginii în pictura contemporană Baia Mare română IF 120 50 * *) Programele de studii universitare de master din structura instituției de învățământ superior încadrate de ARACIS în categoria masterat de cercetare *) Programele de studii universitare de master din structura instituției
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]
-
de punctuaţie. Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula). Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]