862 matches
-
și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla în prima modernitate și în modernitatea organizată. Problemele mediului, educației, sănătății și vieții sociale încetează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
efecte colaterale, neintenționate și deci pasagere. Ele devin probleme ale existenței, ale indivizilor, ale istoriei și vieții cotidiene, ce trebuie asumate reflexiv și abordate astfel încât societatea să fie și să devină tot mai naturală, iar natura tot mai socială. Media Reflexivitatea individuală este pe cât de extinsă, pe atât de îngustată de către media. Un astfel de efect paradoxal rezultă din poziția specifică pe care media o dețin în societate și în piața informațiilor și cunoașterii. Se știe și se demonstrează aproape cotidian
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
efectiv trăite. Rezultă astfel două demersuri paralele ale cunoașterii - cel savant și cel comun, cel al laboratoarelor creației academice și cel al reproducerii empirice din media -, care nu se întâlnesc decât episodic și atunci numai pentru a schimba grimase reciproce. Reflexivitatea stimulată de media ajunge să fie eminamente bazată pe o cunoaștere empirică și comună și pe repere valorice difuze. De aceea, cred că sociologul francez M. Gauchet are dreptate când spune că „în mijlocul celei mai savante, celei mai pătrunse de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
participarea în viața publică, pe când familia ar oferi cadrul de realizare al vieții private. În capitolul precedent am văzut ce transformări recente s-au produs în structura socială cu referire la aria ocupațiilor. Individualizarea, căutările identitare, extensia inegalităților și accentuarea reflexivității au fost procesele care m-au interesat. De data aceasta, propun să ne referim la familie și la relațiile de gen. Să încep prin a spune că noi, cei de astăzi, am moștenit de la societatea industrială acea familie nucleară care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
D. Martuccelli, Grammaires de l’individu, Gallimard, coll. Folio-essais, Paris, 2002, p. 19. Cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 200 passim. A. Giddens, op. cit., pp. 185-187. Luana Miruna Pop, op. cit., p. 141. Perspectiva adoptată în continuare în această secțiune despre reflexivitate este deocamdată una individualistă. În cele ce urmează, voi insista și asupra dimensiunilor sociale ale reflexivității. Această ultimă dimensiune este cu atât mai importantă, cu cât, precum se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Kaufmann, op. cit., p. 200 passim. A. Giddens, op. cit., pp. 185-187. Luana Miruna Pop, op. cit., p. 141. Perspectiva adoptată în continuare în această secțiune despre reflexivitate este deocamdată una individualistă. În cele ce urmează, voi insista și asupra dimensiunilor sociale ale reflexivității. Această ultimă dimensiune este cu atât mai importantă, cu cât, precum se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica lumii în care viața individuală este configurată. Ordinea birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau chemarea utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau chemarea utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care să pună în mișcare convergentă dimensiunea individuală și cea socială. De exemplu, în fiecare universitate (sau școală) funcționează comitete de asigurare a calității academice, în fiecare țară există o agenție pentru evaluarea externă a calității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Aureliu Goci „Jocuri în piatră”, RL, 1972, 33; Dorin Tudoran, Gândul și cuvântul poetic, LCF, 1975, 6; Popa , Dicț. lit. (1977), 356; Aureliu Goci, „Semne”, R, 1984, 10; Fănuș Băileșteanu, O „rostire” în „numele oglinzii”, R, 1986, 6; Marin Beșteliu, Reflexivitate discretă, R, 1987, 11; Valentin F. Mihăescu, „Lanul de grâu”, LCF, 1987, 48; Popa, Clasici, 136-138; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri literare, LCF, 1988, 8; Cristea, Teleorman, 420; Constantin M. Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998, 139-141; Dicț. scriit. rom., III, 258-259
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
poți direcționa eforturile de dezvoltare. Din această perspectivă, unul dintre pretextele acestui volum, „cât de europene sunt satele românești”, nu este altceva decât un exercițiu de imaginație solicitat subiecților noștri și nouă înșine ca autori, într-o adevărată manifestare de reflexivitate, cum i-ar spune clasici ai literaturii despre postmodernitate, precum Beck, Giddens sau Lash. Ca orice astfel de exercițiu, rezultatele contribuie la o mai bună înțelegere a realităților analizate. Credem că textele închegate în acest volum contribuie și ele la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vom reuși niciodată să ne înțelegem pe noi înșine mai bine. Putem aspira doar la o altă înțelegere. Comprehensiunea nu are un punct terminus ad quem bine definit. Pentru Gadamer, orice încercare de comprehensiune actualizează dialectica întrebării și a răspunsului. Reflexivitatea acestei dialectici face din interpret un subiect interogator, dar și un obiect al interpelării. Limba pe care o vorbim ne predă deja un anumit mandat al tradiției. Acest proces al delegării conștiinței istorice este spontan și incontrolabil, așa cum într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de compasiune. Pe de altă parte, există ceva „omenesc, prea omenesc” în fiecare individ, dimpreună cu măcar o doză minimă de înțelegere pentru „omenesc, prea omenesc”-ul din celălalt: societățile (post)moderne și indivizii (post)moderni stau sub semnul (auto)reflexivității, sunt sau încearcă să fie permisivi, chiar antinormativi. Astfel, „Chick” mai scapă câte o vorbă bună despre „Abe”, cum am văzut mai sus. În acest sens, naratorul ficțional apreciază la cel pe care-l disecă faptul că, deși avea o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.). Cât stă sub semnul sugestiei, melancolia transpare surdinizată, grațios muzicală. Mai frecvent însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea poeziei (nostalgii, deziluzii, rătăciri, recuzită medievală, corbi etc.), dar cu o și mai apăsată notă de manierism. SCRIERI: Poema navelor plecate. Crepusculare-Poema toamnei, București, 1912; I. G. Duca (în
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității. Liricii senine, echilibrate și optimiste din primele volume, Centurile de siguranță îi adaugă zona mai gravă a reflexivității. Neliniștita căutare a unor certitudini duce spre o mai puțin senină viață lăuntrică: „Mă doare ora ce se-arată / Și timpul ce aleargă-n mine, / Mă doare-a trupului / erată / Când cerul se rotește / Pe galbenele-i șine”. O tonalitate
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
ales în prima parte a capitolului 7, când am făcut analiza nivelului cognitiv al naratorilor așa cum este reflectat în poveștile vieții, acest proces nu trebuie să pună frâu excelenței academice a concluziilor finale, a procedurii alese și a aplicării sale. Reflexivitatea împărtășită și recunoașterea deschisă a dilemelor au garantat un dialog sincer, matur și critic între noi și cititorii noștri, un dialog care dă forță domeniului cercetării narative și ne ajută în acest fel, să mergem mai departe. Analizarea modelelor de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în cazul teleconferinței, interactivitatea este imediată, pe când în cazul textului scris, aceasta este amânată). Conținutul instructiv care este livrat trebuie să fie astfel conceput încât să substituie unele carențe ale comunicării indirecte. Forma de redactare a cursului va privilegia interogativitatea, reflexivitatea, interactivitatea, dimensiuni esențiale pentru învățământul deschis la distanță. Cursanții trebuie să(-și) răspundă la întrebările intercalate în cursuri sau programe de învățare, să mediteze la temele de reflecție, să rezolve diferitele probleme, să completeze și să trimită fișe de evaluare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Dincolo de discipline: integrarea curriculumuluitc "2. Dincolo de discipline\: integrarea curriculumului" „Fiecare nouă paradigmă curriculară, fiecare nou model de instruire, fiecare reformă educațională încorporează, într-un mod fundamental, problematica integrării curriculare.” Ideas & Directions „Dacă disciplinele sunt pe cale să devină vehicule pentru creșterea reflexivității, comunității și autonomiei, atunci ele trebuie reconstruite drept corpuri de cunoaștere provizorii, «deschise» și organizate într-o formă care să permită predarea ce capacitează semnificații împărtășite între elevi și profesori, generate «aici și acum».” J. Quicke, Reflexivity, Community and Education
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de a-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern, de a dezvolta proiecte și de a iniția strategii prin intermediul cărora să le îndeplinească. Reflexivitatea presupune conștientizarea și înțelegerea mediului social, cultural, economic, politic, să fii capabil „să joci după regulile jocului”. Utilizarea interactivă a instrumentelor/mijloacelor. Conceptul de instrumente este folosit în sens foarte larg. El cuprinde deopotrivă entități fizice, limbajul, cunoștințele, legile etc.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cărora trebuie să se acționeze pentru a se produce unele schimbări în comportamentul lor. Focalizarea pe procesul de învățare oferă elevului oportunitatea de a interveni constant, de a participa activ la propria instruire. • Se acordă un rol central gândirii (critice), reflexivității și învățării cu sens. Am surprins anterior evoluția dinspre această perspectivă către cea a curriculumului ca praxis. Dacă ne oprim la una dintre modalitățile frecvente de ilustrare a procesualității curriculumului („optul curricular”), prezentată în figura 26, putem face unele considerații
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
din 1930 - G. Ibrăileanu fiind din ce în ce mai bolnav - și Catedra de istorie a literaturii române moderne; în 1937 devine profesor plin. Suferind de o afecțiune cardiacă, în ultimii ani trăia mai mult retras. Spirit lucid până la scepticism, inhibat din exces de reflexivitate, cititor insațiabil, bonomul acesta era modestia însăși. Interlocutor agreabil, surâzător, nu făcea caz niciodată de cunoștințele lui în felurite domenii (filosofie, estetică, sociologie, psihologie, economie, politică). Amplul studiu Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei (1928) dezvăluie, în persoana lui
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
către anul 2000, 1963) conturează profilul unui poet militant în stilul rudimentar al epocii, ce abordează tematica socială, în versuri agitatorice, conjuncturale. Angajarea, enunțată cu un neistovit retorism, vizează evenimentul imediat, chiar dacă notații lirice cu un caracter diferit (erotică, introspecție, reflexivitate) își semnalează uneori prezența. Bunăoară, pe o temă dată, pacea, timbrul e susținut de „angajamente” viguroase: „Te apărăm / că suntem mulți / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de alarmă
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți demersul analitic și cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta, combătând astfel „poncifele”, „prejudecățile” care
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
1954, Ție-ți vorbesc, Americă!, 1955, Se-arată lumea, 1956, La porțile raiului, 1957, Poezii, 1958). După aceea, lirica sa cunoaște o însemnată schimbare de traiectorie. Substanța versurilor se epurează treptat de clișeele realismului socialist, evoluând spre un tip de reflexivitate care va atinge maturizarea în Portretul din Fayum (1970) și va continua, egal, și în volumele următoare. Debutul poetei a fost întâmpinat cu reacții critice de susținere aproape unanime. Se recunoșteau în versurile din Țara fetelor o reală elocvență poetică
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]