913 matches
-
de la Râșava, lângă Orșova, iar între 1836 și 1850 al lazaretului de la Timiș, funcție care i-a înlesnit sprijinirea revoluționarilor munteni și moldoveni ce se refugiau în Transilvania. Prieten cu G. Barițiu și cu Timotei Cipariu, a împărtășit ideile lor reformatoare, naționale și social-culturale, susținându-le printr-o îndelungată și variată colaborare la publicațiile românești din Ardeal. Este membru al Societății Literare, iar din 1843 membru corespondent al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. O traducere, Macroviotica sau Măiestria de
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
cu cizelarea propriilor versuri și definitivarea romanului Lunatecii, o rodnică activitate de traducător, dând unele din cele mai inspirate versiuni românești ale pieselor lui William Shakespeare (Macbeth, Othello, Hamlet ș.a.) și ale povestirilor lui Edgar Allan Poe. Semnele poziției estetice reformatoare a lui V. se întrevăd la scurtă vreme după ce în 1912, în primele numere din „Simbolul”, autorul plătea, pe urmele lui Albert Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
unde inventează împreună cu Victor Brauner „pictopoezia”, de la „Punct”, unde inventează termenul „sintetism” și mai ales de la „Integral”, unde polemizează cu toate „ismele”, trasând direcția „integralistă” în acord cu orientarea modernistă sintetizatoare. După Urmuz, Tristan Tzara și Ion Vinea, ca factori reformatori incipienți, Ilarie Voronca schimbă în mod esențial modul de a gândi și a face poezia, schimbare definitivă ce deschide o breșă istorică în sistemul codificat al poeziei române. MARIN MINCU SCRIERI: Restriști, cu desene de Victor Brauner, București, 1923; Colomba
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor delirantă. Din aceste motive această categorie de persoane intră în conflict cu lumea, cu autoritățile. Se consideră neînțeleși, nedreptățiți, persecutați, deși ei simt că au „misiuni importante” de îndeplinit. Se simt investiți cu virtuți salvatoare, mesianice. Propun soluții utopice, reformatoare. Viața lor se desfășoară într-o continuă agitație tensională. Sunt expansivi până la agresivitatea deschisă. Pot să se manifeste ca reformatori sociali, politici, religioși, ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei”, viața lor este de fapt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul formal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenționale, meditația etc.). Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apropia mult pe ardeleni de Europa Centrală și de Vest în secolul următor. Iluminismul Școlii Ardelene are, cu certitudine, izvoare rozicruciene și pansofice. În acest răstimp publică lucrarea Schola pansophica (1651) - o „cheie” pentru înțelegerea întregii sale activități și opere reformatoare. Și tot acum publică lucrarea sa de administrație școlară Leges scholae bene ordinatae (Regulile școlii bine organizate); scrie și Schola ludus (Școala ludică), Gentis felicitas (Fericirea națiunilor) și Orbis sensualium pictus (Lumea văzută în imagini), pe care nu le va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autonomie și așa precară; tot atunci apar primele semne ale revenirii ideilor staliniste în economie. Artizanul reformismului economic era I.Gh. Maurer. După declanșarea minirevoluției culturale prin „tezele din iulie”, la Plenara din noiembrie a aceluiași an, Maurer și ideile sale reformatoare erau criticate indirect, dar public. În aprilie 1972 este anunțată rotirea cadrelor, în iunie 1973 Elena Ceaușescu intră în Comitetul Executiv, în martie 1974 Maurer este înlăturat din fruntea guvernului, fiind înlocuit cu Manea Mănescu, iar Nicolae Ceaușescu devine președinte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, din pricina cărora fuseseră exmatriculați, gestul lor fusese emblematic). În 1987, fenomenul disidenței în România luase oarecare amploare, iar figura lui Ceaușescu decăzuse deja din ipostaza liderului reformator, așa cum fusese ea vehiculată până prin 1980, prin diferite strategii de manipulare. De aceea, revolta de la Brașov era bagatelizată și minimalizată de autorități, chiar dacă ceea ce se aplica, de fapt, și anume, deportarea, nu era deloc o măsură neglijabilă de represiune. „Umanismul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au preluat atribuțiile celorlalte două comisii, realizând încadrarea într‑un grad de handicap și planurile de servicii personalizate, precum și orientarea școlară și profesională a copiilor cu cerințe speciale. Având în vedere particularitățile societății românești, aflată în permanentă transformare, și tendința reformatoare din domeniul asigurării serviciilor și asistenței copiilor și persoanelor aflate în dificultate, anticipăm că vor mai interveni noi modificări în organizarea și administrarea structurilor decizionale (comisii de evaluare, instituții, categorii de specialiști etc.) din domeniul protecției copilului. Cu toate acestea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în timp a mai multor etape distincte prin care se urmărește asigurarea condițiilor optime pentru o nouă formă de organizare a școlii și a curriculumului aplicat în școala respectivă. Iată, în sinteză, cele mai importante etape ale acestui amplu demers reformator al sistemului actual de învățământ din țara noastră: • Sensibilizarea - este prima etapă și urmărește pregătirea mediului școlar (începând de la conducerea școlii, continuând cu colectivul de cadre didactice, elevii, personalul administrativ al școlii, părinții copiilor). În această etapă, prin acțiuni de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inimii, împingându-l spre păcatul pe care nu ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
urâtul, binele cu răul, într-o dialectică pe care scriitoarea o înțelege uneori, dar nu o acceptă niciodată. Fără să fi modificat evoluția romanului european modern, cum a făcut-o, de exemplu, contemporana ei, Virginia Woolf, P.-B. rămâne o reformatoare în literatura română, o fondatoare strălucită și neîntrecută a prozei analitice introspective, care pătrunde în psihologiile obscure prin intermediul observațiilor și sugestiilor fiziologiste. Asocierea dintre operația sondajului interior și bogăția de notații comportamentiste la nivelul reactivității fizice spontane conferă analizelor o
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
câștigă războaiele. O versiune mai puternică ar susține că, în comparație cu toate celelalte variabile explicative care afectează câștigarea războaielor, consumul de carne este printre cele mai importante. Proiectul acesta, am început eu să visez, avea potențialul de a deveni un studiu reformator în istoria științelor sociale. În continuare a trebuit să modelez succesul în război pentru a-mi putea formula ipoteza. Am selectat un model cauzal multivariat. Din literatura de specialitate pe care am consultat-o, știam că există mulți factori recunoscuți
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei s-a desfășurat pe două direcții: accentul pe cercetarea empirică și exemplaritatea modelelor occidentale. Prima direcție a promovării reformei a constat În accentuarea importanței cercetării empirice. Sociologia a Încercat să devină un important producător de date empirice despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se află într-o tranziție care-i schimbă aproape complet alcătuirea și funcțiile care au consacrat-o. Societatea emergentă a cunoașterii consacră educația ca una dintre industriile ei reprezentative, desigur postindustriale când o comparăm cu simbolurile societății industriale. În ciuda eforturilor reformatoare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea ale unor lideri politici pragmatici, de genul lui Napoleon în Franța sau Bismark în Germania, care au încercat să schimbe profilul universității pentru a o face mai puternic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu numai asupra artisticului ci și asupra științelor, să ne referim, În linii foarte generale, cu accent pe citarea documentelor, la lingvistică, de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și lingviștii, În Lupta de clasă 78. „Iată de pildă, Bulletin Linguistique, care apare cu regularitate o dată pe an. Această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a fost introducerea anumitor forme ale economiei de piață, așa-numitele „ajencje” ș...ț Toate acestea ar fi trebuit să ducă, lent, către „socialismul cu față umană”. (Cazul 1, Polonia) Acești aderenți au format progresiv În rândul Partidului un grup reformator, modernist și instruit, opus conservatorilor. Un grup care, la bază, În marile Întreprinderi, dispunea de o anumită autonomie, deși aparținea integral nomenklaturii, un grup care nu era Întotdeauna de acord cu revendicările muncitorești ale Solidarității, dar care accepta lupta acesteia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
indivizi calificați și relativ disponibili, capabili adică să imagineze răspunsuri noi și, În același timp, să rămână oameni de palat. Miklos Nemeth, ultimul prim-ministru comunist al Ungariei, prin faptul că și-a constituit În jur o echipă de „comuniști reformatori”, incarnează prototipul acestor aparatcici din ultimul deceniu, competenți și doritori de a trece la schimbări. Dar discuțiile despre „modernizarea Ungariei” existau deja În sânul Partidului din 1985 și, printre scenariile luate În calcul, cel al unei transformări politice a regimului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie apărate. (Cazul 8, Polonia) În Polonia, scopul sindicatelor e să facă greve și să apere interesele angajaților În detrimentul angajatorului. În sensul ăsta, nu vreau să existe sindicate. (Cazul 4, Polonia) Prin chiar tradiția lor, prin obiceiul și prin spiritul reformator, ei sunt apropiați de noua mișcare social-democrată (fostă comunistă), dar imediat ce vine vorba de propria lor firmă (și de a avea un sindicat acolo), devin liberali. Nu le-ar fi indiferent să fie percepuți ca patroni sociali. În comuna sau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din urmă devin chiar, cu această ocazie, promotorii social-democratizării fostului partid comunist. Pentru cehi, dimpotrivă, nu este nimic condamnabil În a se identifica cu fostul Partid. Este adevărat că nu pot cu niciun chip să se identifice cu un curent reformator, fiind legați de un Partid normalizat, la a cărui normalizare au contribuit. Confruntați cu oprobriul opiniei publice, unul dintre argumentele preferate pe care le folosesc În apărarea lor este că Partidul Comunist Cehoslovac devenise, În cursul anilor ’70 și ’80
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partidelor care revendicau În mod direct moștenirea politică a PCR s-a adeverit a fi o cale fără succes pe termen lung. În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSM a eșuat să canalizeze discursul comunist. În absența unui grup reformator care să coordoneze adaptarea la noul context politic, PSM a devenit un partid marginal, fiind Înghițit de către social-democrați. 2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România Mare s-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
poziționare În raport cu partidele create de disidenți și opozanți ai comunismului, ci și o poziționare În Însuși interiorul grupului de formațiuni politice pe care ei le constituiseră. În acest sens, Seiler a identificat două subfamilii În cadrul „postcomuniștilor” din România, și anume „reformatorii din PDSR-ul lui Ion Iliescu” și „nostalgicii din PRM-ul lui Vadim Tudor”. Partidele fondate de fostele elite comuniste sunt Însă mult mai numeroase și nu corespund toate categoriilor lui Seiler. Din acest punct de vedere, În funcție de raportarea la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]