39,422 matches
-
dictatura prostului-gust, de dictatura vulgarității, de dictatura obrăzniciei (unor tineri needucați) etc., ,expertul" continuă să-și facă datoria folosind aceeași metodă: probitatea profesională. Inteligența sa critică, bunul-gust (de un conservatorism britanic), ironia fină, talentul literar, folosit cu măsură, dintr-un refuz structural al ostentației, toate sunt de fapt elemente componente ale unui profesionalism desăvârșit. Scriu de mai bine de trei decenii articole pentru România literară și încă simt un anumit trac când Gabriel Dimisianu, retras în altă încăpere a redacției, ca să
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
nu deschid. Curiozitatea mă face totuși, de ce tocmai acum? să-mi calc regula. Tipă trăsnet! Aer de bucureșteancă rasată, elegantă, dezinvoltă. E chiar bucureșteancă. O supun obișnuitei probe... artistice: îi arăt peretele plin cu tablouri, așteptînd să-și aleagă. Urmează refuzul standard: - Mai aveți și altele? Similar bătăii în ușă. Vinde caș în Hală. E atît de frumoasă, de hollywood-ian frumoasă, că-mi vine, de fiecare dată, s-o întreb, stupid, nu?, de ce acceptă...să vîndă caș. La concertul de vinerea
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
ori în trecut. Cu diverse prilejuri, apoi, în viața ce a urmat, până ce fiii ni se făcuseră mari, de dragul lor, i-am trimis să-l înduplece să-mi dăruiască o ușă. Ca din senin prăvălit, răspunsul a fost iarăși Nu. Refuzul fiind de data aceea cu martori, m-am înfrigurat, ca de atâtea ori în trecut. Ce puteam face, decât să mă gândesc că într-o milostivire creștină, nimeni nu știe cine dă și cine primește. De curând i-am scris
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
spirituală a poporului care ne-a împrumutat limba și în numele căruia scriem și publicăm". Afirmarea acestei legături cu românitatea (pe care cosmopolitul, "internaționalistul" Sîrbu o strânge și o întărește tot mai mult, cu trecerea anilor) e însoțită, în chip firesc, de refuzul net al literaturii "flotante" și al scriitorilor autiști, cufundați în propriile experimente livrești și deci incapabili să mai simtă pulsul accelerat al dramei naționale. Nici sincronist, nici protocronist, el pledează pentru scrisul curat și demn, abordând frontal temele grave ale
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
politici -o atât de bădărănește. Și de această dată le mulțumim bunilor noștri concetățeni plecați nu de viață bunan, este un ordinar pahan din lumea interlopă!), dar cu părere de rău și Iu. Leancă în ultimul timp (a se vedea refuzul domniei sale de a urma sfatul președintelui PPE) au risipită în străinătăți. Dând dovadă de anumite sacrificii, distanțele parcurse până la cea mai apropiată secție de votare fiind mari, ei totuși au votat în masă (spre deosebire de unii de acasă, în special, tinerii
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu în tăceri și meditare / Eșecuri supărătoare se cufundă în uitare / Am aflat că nu mi-i dat să gust dragostea perenă / Chiar trăind neîmpăcat refuz liniștea eternă / Când curtat de găuri negre, insistent atrăgătoare / Caut drumul către stele calde și strălucitoare / Cu speranțele-ngropate colind lumea ca năucul / Sunt sărac, sărac cu duhul, căci așa îmi cântă cucul.” (Caut). Pe scara valorilor morale, la loc de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
totul este minunat în viața noastră, chiar dacă uneori ne speriem de experiențele pe care trebuie să le trăim. DUREREA... Durerea în toate formele ei... Oare a avut cineva curiozitatea să-și imagineze vreodată cum ar fi viața lui plină până la refuz de DURERE??? Și-a imaginat vreodată cineva cum este să te doară permanent 25 din 24 de ore/zi în fiecare zi??? Știți ce vă rog... dacă voi îmi acordați o minimă încredere în ceea ce vă spun, credeți-mă nici
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
privat în care eram anunțată că există un spațiu care mă așteaptă, eu doar să dau confirmarea că doresc să fac expoziția la Târgu Jiu. Puteam sa fac ce probabil ar fi facut orice bucuresteanca cu fite in cap, sa refuz, sub pretextul ca pana nu voi face o expozitie in orasul meu, nu se cuvine sa merg in alt oras. Insa eu nu il contrazic pe Bunutul, nu ii refuz dragostea si nici nu intorc spatele la usile pe care
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
ar fi facut orice bucuresteanca cu fite in cap, sa refuz, sub pretextul ca pana nu voi face o expozitie in orasul meu, nu se cuvine sa merg in alt oras. Insa eu nu il contrazic pe Bunutul, nu ii refuz dragostea si nici nu intorc spatele la usile pe care, acesta mi le deschide cu atata generozitate. Asa ca am acceptat cu mare bucurie invitatia respectiva, care recunosc ca m-a onorat. Pariul cu mine era că vreau să fac
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
ales, când i-am spus că, înainte de 1989, Ceaușescu l-a trimis pe Ion Dincă să-l convingă pe patriarh să accepte demolarea Catedralei și Administrației Patriarhale, urmând să fie reconstruite pe amplasamentul fostei Mănăstiri Văcărești, pe cheltuiala statului. La refuzul patriarhului, argumentând că acel loc este încărcat de istorie, Dincă a amenințat că va intra și aici cu buldozerele. „Poate peste trupul meu, și cum veți rămâne în istorie?”, i-a replicat patriarhul Teoctist. Nu știm care a fost reacția
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu primește cu lăcomie semnele unei lumi pe care până acum, repet, n-am cunoscut-o decât din cărți. Jurnalul meu este o cămară în care îndes, de-a valma, până la refuz, obiectele de afară. Mai exact, imaginile lor. O agresiune a privirii, o teribilă explozie a realului" (p. 50). Apoi sunt observațiile care vizează modul francez de viață. Relațiile din spațiul universitar și nu numai, felul în care este petrecut timpul
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
-i telefona din nou lui Bulgakov, grav bolnav, ca o ultimă șansă ca acesta "să vrea să trăiască pentru a lucra, pentru a crea". Evident, Stalin rămâne pasiv. Jocul său e cel al unei perverse alternanțe de vagă încurajare și refuz, cu un efect torturant. Nu mai puțin se cuvine consemnată iluzia lui Bulgakov (o abdicare de la penetranta-i luciditate, dar și un factor tulburător al distorsiunilor epocii ce-și propuneau intempestive remedii) cum că ar putea avea o relație "privilegiată
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai bine... unii minunându-se că e scrisă acum 125 de ani, iar alții Întrebându mă.... de ce nu este cunoscută... Un scenariu ipotetic de marketing necostisitor Refuzul oricărui ajutor releva cu prisosință nu doar lipsa de perspectiva culturală ci și miopia legată de „PR management”, căci adesea nici măcar nu e vorba de bani. Dacă ICR NY (sau cele de pretutindeni) s-ar numi „Institutul Cultural Roman Eminescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
formă de manifestare: suspinul. Frumoase, și fin-exacte, rînduri ale lui Matei Călinescu despre o expresie, ca Strigătul, ca frica: "de obicei, suspini cînd izbutești - fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al strigătului, al manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
și ușurința cu care câteodată se aruncă în greșeala judecății pripite, furia cu care țintesc piatra în capul cui se nimerește, orgoliul cu care își etalează prea-plinul unor subiectivități exacerbate. Negarea continuă, intransigența punctului propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în sine, ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc." Recunosc în acest solfegiu al dlui Iorgulescu vechi arii, neliberale
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
sculptură și nici pictură sau, dimpotrivă, le face pe toate trei în același timp, și ceva tapiserie pe deasupra, dar le face dintr-o perspectivă și dintr-un unghi stilistic care nu sînt decît ale decorativelor. Prin formele suficiente sieși, prin refuzul oricărei transcendențe impuse a imaginii, prin perfecta colaborare cu materialul și printr-o impecabilă stăpînire a tehnicilor - de la modelajul cald la detaliul auster, de la pulsul sangvin la frigiditatea industrială și de la desenul geometric sau cu accente ironice la arderea fără
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
Nici eu, nici el nu ne-am ales cu nimic. Dușmanul de clasă a respirat ușurat, continuând să sape la temelia orânduirii, să-și facă de cap cu mine de față, impasibil. Sunt de atunci aproape patruzeci de ani, iar refuzul de a deveni turnător mi s-a părut de la sine înțeles. Să fi acceptat, într-o secundă de maximă slăbiciune - prin care trece insul - m-ar fi costat enorm, mi-aș fi pierdut liniștea, somnul, orice bună părere despre mine
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
georgiana, pe de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic, valoarea morală a relatării biografice este una singură: frică, ca moarte psihologică, este unicul corectiv eficient al tiraniei, ambele originându-se în ateism că refuz al distincției fundamentale dintre aici și dincolo. Nicolae DRĂGUȘIN Note * Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/1408 63, proiect strategic ID 140863 (2014), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
are nimic de-a face cu "progresismul" secolelor trecute, când în figurile eroilor legendari, de la Robin Hood la Cartouche, de la Wilhelm Tell la Iancu Jianu, întâlneai un spectaculos amestec de emancipare individuală și justiție socială. Teroriștii de azi apasă până la refuz pedala anulării individualității în numele libertății iluzorii a tribului. Ideologia teroristă marchează puncte în zona iraționalului colectiv, prin aneantizarea firavei tradiții modernizatoare. E uluitor cum, în secolul al douăzeci și unulea, un număr colosal de indivizi sunt capabili să muște momeli
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Câteva fulgurații, ca semne de identificare (greu de stabilit la atâtea autori), lasă Nicolae Manolescu (ce observa că autorul „forțează analogiile”), Eugen Barbu și Voicu Bugariu (ultimul, cu o intuiție de relevanță, îi încadrează demersul liric „în categoria poeziei de refuz intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au determinat să-și țină „linia poeziei (...) mereu ascunsă”, cum zice în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a deschis dincolo de ritmurile pașnice ale Craiovei, i-a stimulat, altfel, pe invitați să joace în fața unui public de capitală, să spunem, excepțional ca reacție, în fața reprezentațiilor de aici, un public de nopți mari, care a umplut sălile pînă la refuz. De aceea, cred că ediția asta, poate cea mai consistentă, mai rotundă, s-a înnobilat cu cele două cetăți pe care le-a înscris, în același timp, în circuitul teatral al unui interval. Nu mi se pare deloc de neglijat
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
vedem clar pe Clarissa tânără și abia apoi matură) și cu un evident "love interest", fără de care mă îndoiesc că romanul ar exista. Joyce e adevăratul inovator, fiindcă la el limbajul și gândirea se contopesc. El are tolba plină la refuz de povești, dar le spune în- tr-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul/comunicarea, sugerând că viața fuge prea repede și convenția care nu poate ține pasul cu ea n-are nici o valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot - tehnică
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
cad toate penele aripilor, toate/ o dată. Toate penele lebedei mute, în pielea căreia este îmbrăcat/ clovnul, scuturat de nebunie lîngă un/ butuc de vie pietrificat" (Omul cu telescopul). Avem a face prin urmare cu un lirism ce se precipită în refuz, în inadaptare, în eșec, ipostaze ce închid și o insuficiență a subiectului, asumată. Criza celui din urmă se armonizează cu criza universală: "Ťîn timpul cît îmi/ fusese spintecat pîntecele, sufletul/ meu se găsea între medici și surori medicale: mă uitam
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]